Revista presei 01.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Profit.ro

  1. Mediul de afaceri își lansează în septembrie propriul program de guvernare

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

  1. Bani gratis de la stat: crescătorii de oi şi meşteşugarii vor primi sprijin financiar  pentru a-şi consolida afacerile 
  2. Plafonul pentru „Prima Casă” va fi suplimentat în septembrie
  3. Litoral 2016: Inspectorii Antifraudă au sancţionat peste 2.000 de firme de la malul mării cu 10 milioane de lei

Agerpres.ro

  1. România are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării

Wall-street.ro

  1. Portelan romanesc si idei traznite: reteta Chicineta, un business nascut din joaca

Digi24.ro

  1. Bucureşti | Un mall la 200.000 oameni
  2. Țara paradoxurilor. Creștere economică record, șomaj de top

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Profit.ro

1.   Mediul de afaceri își lansează în septembrie propriul program de guvernare

Mediul de afaceri își va lansa în luna septembrie un program propriu de guvernare pe care încearcă să îl impună tuturor partidelor politice, care să îl păstreze indiferent cine e la putere, au declarat pentru Profit.ro surse din cadrul IMM-urilor. Programul propune înființarea gratuită a SRL-urilor, cu un euro capital social.

Potrivit programului, oamenii de afaceri își doresc protejarea intereselor antreprenorilor locali, un sistem fiscal atractiv și forță de muncă pregătită. Un alt obiectiv este înființarea unui minister al Antreprenoriatului și Turismului.

De asemenea, ei își propun plasarea României ca țara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din sud-est-ul Europei și plasarea în primele 20 de țări la nivel global (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, unde România se află acum pe locul 37) și Global Entrepreneurship Index Rankings (locul 42 acum).

Alte ținte sunt susținerea investițiilor autohtone și promovarea intereselor de export ale firmelor românești și transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat. Noul program vizează și debirocratizarea masivă și reducerea șomajului în rândul tinerilor de până în 25 de ani de la 24% la sub 10%.

Înființarea gratuită a SRL, 1 euro capital social, o zi de înființare, o e-semnătură gratuită, un prim cont bancar gratuit (dacă se alege contul la banca pentru IMM a statului) și un grant de maximum 25.000 de euro pentru investitorii debutanți, care să acopere 90% din valoarea investiției sunt alte prevederi din program.

Contactat de Profit.ro, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat că programul va fi făcut public pe 13 septembrie. “Aștept ca mediul politic să adere la principiile cuprinse în acest document și să înțeleagă necesitatea unei abordări unitare, care să țină seama de nevoile micilor antreprenori”, a mai spus el. 

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

2.   Bani gratis de la stat: crescătorii de oi şi meşteşugarii vor primi sprijin financiar  pentru a-şi consolida afacerile

Agricultorii primesc bani de la Guvern sub formă de ajutoare de minimis pentru a cumpăra berbeci şi ţapi de reproducţie, iar firmele din sectorul meşteşugurilor şi artizanatului vor beneficia tot de ajutor de minimis.

Companiile din domeniul meşteşugurilor şi artizanatului vor beneficia de ajutor de minimis, după ce Guvernul a adoptat miercuri un memorandum propus de Ministerul Economiei. Cel mai probabil, schema va intra în vigoare în luna septembrie, iar perioada estimată în care se vor efectua plăţile ajutorului de minimis este până la finalul anului 2016, precizează Executivul.

„Sprijinirea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este o prioritate atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional, deoarece această categorie de agenţi economici, constituie coloana vertebrală a oricărei economii moderne“, a informat Guvernul, după şedinţa săptămânală de miercuri.

Schema de minimis este concepută ca program multianual, până în anul 2020, cu finanţare de la bugetul de stat. Conform unei anexe la legea bugetului de stat pentru anul 2016, bugetul schemei de ajutor de minimis pentru meşteşuguri şi artizanat este de 890.000 de lei. Numărul minim al firmelor beneficiare ale acestei scheme de ajutor de minimis este estimat la 160 pe an, respectiv 800 beneficiari pentru perioada 2016-2020.

Schema de ajutor de minimis este administrată de Oficiile Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie, scopul său fiind de a susţine companiile prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prin acordarea de ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor de participare la târguri.

Guvernul estimează că implementarea schemei de minimis pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor va stimula cererea internă de servicii şi produse, care presupun un grad important de prelucrare manuală, dar şi dezvoltarea contactelor de afaceri, precum şi îmbunătăţirea accesului meşteşugarilor la informaţii de piaţă şi facilitarea valorificării acestor informaţii. 24 de milioane de lei pentru cumpărarea de ţapi şi berbeci Agricultorii vor primi 24 de milioane de lei pentru a achiziţiona berbeci şi ţapi de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru eficientizarea activităţii sectorului zootehnic, aprobată miercuri de Guvern. Suma necesară aplicării ajutorului de minimis va fi asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, şi va intra în plată către beneficiari începând cu data de 15 noiembrie.

„Astfel, se are în vedere selecţia dirijată în direcţia îmbunătăţirii producţiei de lapte şi carne, realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial productiv superior, adaptată la cerinţele pieţei autohtone şi externe”, a informat Guvernul. Cuantumul sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de maximum 2.500 de lei pe cap de berbec sau ţap din rasă specializată.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăşi suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente. Pentru ce se dau banii Prin schema aprobată de Guvern va putea fi cumpărat un berbec sau un ţap la 30 de capete de femele de ovine sau de caprine deţinute de beneficiar.

Totodată, numărul maxim de berbeci şi ţapi care poate fi achiziţionat de un beneficiar trebuie să corespundă unui număr de 700 de capete de femele ovine sau 350 de capete de femele caprine. Derularea sprijinului financiar se va face prin Direcţiile pentru Agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Susţinerea achiziţiei de berbeci de reproducţie, prin ajutor de minimis, a dus la creşterea producţiei de carne în viu de la 108.000 de tone în anul 2014 la 182.000 de tone în anul 2015, precizează Guvernul. Creşterea producţiei de carne s-a reflectat în valoarea exportului de carne de ovine, care a crescut de la 17 milioane de euro în anul 2014 la 34 de milioane de euro în 2015.

3.   Plafonul pentru „Prima Casă” va fi suplimentat în septembrie

Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că plafonul pentru programul „Prima Casă” va fi suplimentat, în septembrie. De asemenea, în octombrie, se va finaliza o strategie pe cinci ani, pentru program, astfel încât toate părţile implicate să-şi poată face planuri pe un astfel de termen.

Programul va fi suplimentat în septembrie pentru 2016 şi în octombrie vom avea o strategie pentru acest program pe termen mediu, de cinci ani, astfel încât să evităm eventualele sincope în derularea programului”, a precizat Anca Dragu, potrivit Agerpres.  

Potrivit ministrului Finanţelor, cererea de finanţări pe „Prima Casă” a crescut foarte mult în perioada discuţiilor cu privire la Legea dării în plată, iar acum se întâmplă la fel pentru că „oamenii nu ştiu dacă programul va mai fi la anul sau nu”. Ministrul Finanţelor a precizat că este nevoie de predictibilitate.   Programul „Prima Casă” a avut, iniţial, alocat un plafon de 1,6 miliarde de lei pentru acest an, care a fost suplimentat cu încă 500 de milioane de lei, după intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată. Programul are 170.000 de beneficiari şi rata de neperformanţă este de 0,04%

4.   Litoral 2016: Inspectorii Antifraudă au sancţionat peste 2.000 de firme de la malul mării cu 10 milioane de lei

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat 2.080 de firme de pe litoral în perioada 1 iulie – 26 august şi au aplicat sancţiuni totale de 10,4 milioane de lei (2,3 milioane de euro), potrivit unui comunicat al DGAF.

Inspectorii au aplicat 2.444 de sancţiuni contravenţionale, din care 2.001 amenzi şi 443 de avertismente, valoarea acestora fiind de 9,66 milioane de lei. În plus, inspectorii au confiscat sume de bani şi bunuri în valoare totală de 696.337 de lei.

Totodată, inspectorii Antifraudă au suspendat activitatea a 23 de firme, dintre care 12 pentru neutilizarea casei de marcat şi pentru că nu aveau aparat de marcat. În plus, trei firme au fost sancţionate pentru că vindeau produse accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau erau marcate necorespunzător. Şi ANPC are o „recoltă“ bogată

Alte sancţiuni au fost date pe litoral de către comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC).

Aceştia au aplicat 306 amenzi în valoare totală de 1,06 milioane de lei doar în luna iulie firmelor de pe litoral care nu au respectat legea, a declarat recent preşedintele ANPC, Bogdan Pandelică, într-un interviu acordat News.ro. Evaziunea din sezonul de vară de pe litoral este un fenomen larg răspândit şi cunoscut de către jucătorii din piaţă.

Recent, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat pentru News.ro că numărul total de locuri de cazare de pe litoralul românesc este în jur de 140.000, din care 21,4%, adică 30.000, sunt neclasificate, deci ilegale, în principal din cauza impozitelor prea mari. Multe dintre pensiuni sunt declarate case particulare pentru evitarea plăţii taxelor, a mai spus liderul ANAT.

Agerpres.ro

5.   România are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării

România are posibilitatea de a exporta în Turcia bovine vii destinate sacrificării, a anunțat, miercuri, Ministerul Agriculturii, în urma unei informări transmise de Ambasada Turciei în data de 22 august 2016.

“În urma negocierilor la nivel înalt purtate de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, și omologul turc, Faruk Çelik, Ambasada Republicii Turcia din România a transmis, în 22 august 2016, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, informația că, în urma garanțiilor oferite de Autoritatea Națională Sanitară — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din România către serviciile veterinare din Turcia, importul de bovine vii destinate sacrificării imediate din România este considerat posibil începând cu 5 august 2016”, se arată într-un comunicat al MADR transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare, ANSVSA va ține legătura cu omologii din Turcia pentru a stabili detaliile necesare.

MADR precizează că negocierile s-au purtat în marja Conferinței Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație li Agricultură (FAO) pentru Europa, desfășurată în Turcia (Antalya) în perioada 3 — 5 mai 2016.

Wall-street.ro

6.   Portelan romanesc si idei traznite: reteta Chicineta, un business nascut din joaca

A fost pur si simplu un moment de “beculet” aprins. Asa rezuma Oana Titica inceputul unei afaceri care lipsea din piata – farfurii cu mesaje amuzante, directe si realiste – si in care fostul editor coordonator al revistei Good Food Romania a investit 1.000 de euro.

Oana Titica are 29 de ani si este deja un nume popular in mediul online. A fost editor coordonator al revistei BBC Good Food Romania (care s-a inchis), iar inainte de acest job a lucrat pentru Fashionup.ro. Numele ei se confunda insa cu cel al blogului culinar pe care Oana l-a lansat in anul 2011 – Chicineta – numit asa pentru ca a invatat sa gateasca singura, intr-o chicineta de trei metri patrati (atat avea bucataria apartamentului in care statea la vremea respectiva), in care incapea ea si o tigaie.

”Cand am lansat farfuriile si ma intrebam cum sa le numesc, mi-am dat seama ca numele Chicineta e o denumire foarte misto pentru un brand de obiecte de bucatarie. Am cunoscut-o in vara lui 2015 pe Ioana Stanescu, un artist plastic care picta manual obiecte din portelan, printre care si farfurii cu diverse decoruri. A fost pur si simplu un moment de beculet aprins. Atunci mi-am dat seama ca ceea ce lipseste complet din piata sunt farfuriile cu mesaje funny, directe si realiste, asa ca i-am propus sa le facem noi: eu sa creez mesajele, iar ea sa realizeze grafica primelor modele”, povesteste Oana, pentruwall-street.ro.

Acesta este si primul ei business si reprezinta, in continuare, un proiect mic, usor de gestionat. Mai ales in contextul in care ea se defineste ca fiind mai degraba analitica decat artistica.

”Mi-a facut foarte mare placere sa pornesc o afacere, de la partea de tabele si proiectii la strategie si impachetat colete. Prima decizie pe care am luat-o a fost ca, daca vreau sa transform Chicineta intr-un business durabil, care sa creasca in timp, va trebui sa fac volume (adica farfurii in serii mari, cu preturi accesibile) la o fabrica, nu doar cateva modele pictate manual. Asta mi-a oferit posibilitatea de a le vinde la un pret rezonabil si de a avea o calitate foarte buna a produsului”, mai spune Oana.

As putea sa scad dramatic costul de productie daca le-as realiza in China, sa zicem, dar nu cred ca m-ar lasa sufletul vreodata sa fac asta. Vreau sa le fac aici, nu doar datorita calitatii portelanului romanesc, ci si pentru ca e o dovada ca putem face produse foarte misto si cool in Romania.

Investitie de 1.000 de euro – “cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu”

Astfel, in octombrie 2015 lansa magazinul online cu o investitie de circa 1.000 de euro, ”cred ca cea mai mica a oricarui business pe care il stiu”, isi aminteste, razand, Oana. Toti banii au fost alocati productiei de farfurii. Produsele sunt realizate la fabrica de portelan din Alba Iulia.

”Am realizat la fabrica doar cateva bucati din fiecare model, sa testam piata, apoi am crescut volumul treptat. Cand am lansat, nu stiam daca o sa vindem doua sau 10 sau 2000 de farfurii. Orice scenariu era posibil. (…) Nu aveam cum sa le facem in alta parte, fiindca sunt singurii care au tehnologia si utilajele care iti permit sa decorezi farfurii. (La print shop-urile alea de colt de bloc pe care le stie toata lumea ca fac <<cani personalizate>>, de exemplu, nu poti face asta.) Farfuriile Chicineta sunt farfurii exact ca oricare altele din magazine, adica se poate manca din ele, se baga la microunde, se spala la masina, sunt extrem de rezistente”, spune Oana.

Pentru realizarea desenelor a lucrat pana acum cu Ioana Stanescu, de la Colorate.ro si Marina Moldovan de la Skin Deep.

Pretul, o alta decizie complicata

Pe langa farfurii in fabrica din Alba Iulia sunt realizate si platouri, boluri sau cani. Farfuriile inregistreaza insa cele mai mari vanzari, pretul unui astfel de produs fiind de 39 de lei.

Pretul a fost alta decizie complicata. Am ales in cele din urma sa imi asum eu o marja mai mica, ca sa nu le vand la un pret intangibil. Stabilirea pretului s-a redus pana la urma la <<frate, cat as da eu, personal, pe o farfurie din asta?>>. Si am ajuns la 39 lei. N-am vrut sa fiu ca gagicile care picteaza o cana foarte misto, apoi o vand cu 100 lei si apoi spun ca lumea nu le apreciaza munca si ca piata nu intelege. Evident ca respectiva cana merita toti banii, chiar si mai mult, pentru ca e enorm de multa munca la mijloc, in special la produsele pictate manual, dar trebuie sa te identifici cu clientul. Intotdeauna”, crede Oana.

Media lunara a comenzilor se situeaza in jurul a 400 de farfurii. 80% din clienti sunt femei, cu varste de la 18 la 60 de ani, iar restul de 20% sunt barbati care cumpara farfurii pentru a le oferi cadou.

”Bine, exista si exceptii, cativa barbati au cumparat farfurii pentru ei insisi, dar acelea sunt vreo 3 comenzi pe luna. Mi-a fost clar de la inceput ca produsele Chicineta sunt de nisa, iar nisa se adreseaza femeilor ca mine – o descriere a lor ar fi <<gagici carora nu le pasa ce parere are lumea despre ele>>. Si, desigur, carora le place mancarea”, completeaza Oana.

Exporturi in Cehia, Bulgaria, Marea Britanie si…..o linie de textile pentru bucatarie

Fondatoarea Chicineta intentioneaza sa testeze produsele si pe pietele din Cehia, Bulgaria si Marea Britanie, iar in toamna pregateste lansarea unei linii de textile pentru bucatarie, tot sub acelasi brand.

”Textilele vor fi realizate la un atelier din Bucuresti. Vor fi servete de bucatarie, placemats, fete de masa si altele din serie”, spune Oana.

Digi24.ro

7.   Bucureşti | Un mall la 200.000 oameni

Harta mall-urilor din Bucureşti se aglomerează şi mai mult. Încă două se deschid curând: unul peste câteva zile, celălalt până la sfârşitul anului. În total, vor fi 300 de magazine noi. S-a ajuns însă ca distanţa dintre două mall-uri să fie de numai câţiva kilometri, dar încă mai este loc şi pentru altele, cred specialiştii.

Primul mall din Bucureşti s-a deschis în 1999 şi de atunci au mai apărut şapte. Competiţia pentru banii cumpărătorilor se ascute şi mai mult peste trei zile, odată cu inaugurarea unui centru comercial în cartierul Titan.

Laura Culiţă, reporter Digi24: „Mall-ul din dreapta mea se va deschide la începutul lunii viitoare, mai sunt ceva lucrări de făcut. Centrul comercial va avea o suprafaţă egală cu 10 terenuri de fotbal, ceea ce înseamnă că va putea să găzduiască 200 de magazine.”

La cinci kilometri de mers cu maşina de el se construieşte alt centru comercial peste drum de Piaţa Obor.

Laura Culiţă, reporter Digi24: „Cel de-al zecelea mall din Capitală se va deschide spre sfârşitul acestui an. Centrul comercial este construit pe locul unei foste fabrici şi va avea 100 de magazine.”

Apariţia unui mare mall în zonă poate afecta însă micile afaceri şi pieţele tradiţionale. Oamenii tind să aleagă centrele comerciale pentru că acolo găsesc într-un singur loc magazine, restaurante şi cinematograf. În plus, supermarketurile promit preţuri mai mici decât la piaţă.

Jim, expat britanic: „Nu cred că sunt prea multe, dar e important să păstrezi pieţele. Când un nou centru comercial se deschide, pieţele vechi mor, pentru că nu pot concura cu preţurile din supermarketuri.”

Cele mai vizitate mall-uri din Bucureşti atrag fiecare peste 30 de mii de vizitatori într-o zi, aşa că unii oameni de afaceri vor fi tentaţi să îşi mute magazinele din stradă în interiorul acestor centre. Dacă îşi permit să plătească o chirie piperată.

În Bucureşti sunt peste un milion de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică peste o treime din totalul la nivelul ţării.

Românii cheltuie anual peste patru miliarde de euro în cele 60 mall-uri din ţară, aşa că investitorii de profil au motive să se extindă. În curând ar putea primi veşti de la ei localnicii din Arad, Braşov şi Piatra Neamţ.

8.   Țara paradoxurilor. Creștere economică record, șomaj de top

Șomajul mascat de emigrația puternică și incapacitatea economiei de a oferi locuri de muncă continuă să rămână una dintre problemele noastre, indică date publicate zilele trecute de către Eurostat, privind angajarea șomerilor în primul trimestru al acestui an.

Potrivit statisticii UE, în România în primul trimestru al anului 2016 au intrat în muncă 5,3% dintre șomerii înregistrați în evidențe în trimestrul precedent, respectiv ultimul din 2015. Procentajul este foarte mic față de UE, unde, în medie, 15,4% dintre șomeri și-au găsit de lucru.

Cel mai bine plasate au fost Elveția, Danemarca și Turcia, țări unde ponderea celor care și-au găsit o slujbă a fost cuprinsă între 30% și 33%. Mai prost plasate decât România au fost doar Bulgaria și Grecia țări unde rata șomerilor reintrați în muncă a fost între 3% și 4%.

Dacă după trecerea ultimului trimestru din 2015 65% dintre șomerii europeni continuau să aibă acest statut, în România ponderea era de 80%. La acest capitol am fost ”depășiți” doar de Bulgaria Grecia și Slovacia. Pe lângă cei care au continuat să fie șomeri sau s-au angajat mai există categoria celor care au devenit inactivi.

Ponderea acestora a fost în România de 14%, inferioară mediei UE de 18%.

La nivel UE, în primul trimestru al acestui an față de perioada corespunzătoare a anului 2015, ponderea celor care s-au angajat a crescut cu 1,6% în timp ce rata celor au continuat să fie șomeri a scăzut cu 2,6%.

Pentru România Eurostat nu a prezentat datele aferente.

Ponderea mică a celor care au reușit să se angajeze în primul trimestru al acestui an surpinde în condițiile în care creșterea economică a fost de 1,6% în doar un trimestru față de octombrie-decembrie 2015 și de 4,3% față de ianuarie-martie 2015.

O posibilă explicație este aceea că creșterea are la bază doar evoluția pozitivă a consumului, alimentate de creșteri salariale și relaxări de taxe, însă nesusținută de o evoluție importante pozitivă a sectorului productiv.

Print Friendly, PDF & Email