COMUNICAT DE PRESA – Lansarea primei editii a evenimentului “Invest in Romania”

COMUNICAT DE PRESA – 30.09.2016       Logo Email

Astăzi, 30 septembrie a.c., în cadrul Pavilionului Expozițional Constanța a avut loc lansarea primei ediții a evenimentului “Invest in Romania”. Evenimentul este dedicat promovării oportunităţilor pentru investiţii, la nivel regional, precum şi stimulării exporturilor româneşti. “Invest in Romania”, ediţia I este organizată în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța.Imagini inline 8

La eveniment au participat în calitate de invitaţi speciali:

  • Florin Jianu – Președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
  • Costin Borc – Viceprim-ministru, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
  • Țuțuianu Marius-Horia – Presedintele Consiliului Judetean Constanta
  • Decebal Făgădău – Primar Constanța
  • Sorin Vasilescu – Șef serviciu în cadrul Ministerului Economiei,Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
  • Osman Koray Ertas – S. Ambasadorul Turciei la Bucureşti
  • Mihai Tararache – Camera Deputaților
  • Paul Ichim- Vicepreședinte Eximbank
  • Alexandru Petrescu – Director General Poșta Română

Imagini
              inline 5 După discursurile invitaţilor și prezentarea unor povești de succes din domeniul agriculturii și turismului, evenimentul a continuat cu două workshop-uri desfășurate în paralel, a căror tematică a vizat atragerea de investiții, oportunități de  dezvoltare a operațiunilor de import-export, prezentării oportunităților de țară şi repere ale diplomației economice străine şi româneşti, importanţa dezvoltării parcurilor industriale.

Specificul evenimentului a fost reprezentat de faptul că, pentru prima oară în cadrul unui eveniment dedicat mediului de faceri, în cadrul workshop-urilor, antreprenorii au avut posibilitatea de a interacționa direct cu atașații economici ai României, din Marea Britanie, Mexic, Germania, Austria, Spania, Italia sau Turcia, care au pus la dispoziţia acestora date legate de specificul economic al diverselor pieţe, interesul şi posibilităţile de export pentru firmele româneşti sau tendinţele existente în tările de referinţă pentru anumite sectoare de activitate.

Imagini
              inline 6

Evenimentul “Invest in Romania” a continuat cu o serie de întâlniri tematice organizate sub forma unor grupuri de lucru (agricultură, industrie, energie și mediu, parcuri industriale, turism, servicii, comerț), care au vizat consolidarea şi îmbunătăţirea dialogului între mediul de afaceri şi autorităţile centrale şi locale.

Ultima partea a evenimentului “Invest in Romania” a fost dedicată unei vizite de lucru, în cadrul Autorității Portuare Constanța unde au fost vizitate diverse obiective de interes investiţional.

În cadrul evenimentului, dl. Președinte Florin Jianu a precizat: “ Mă simt deosebit de onorat și mândru de acest proiect al mediului de afaceri în colaborare cu reprezentanții administrației publice, eveniment ce are ca obiectiv principal atragerea investițiilor străine și promovarea exporturilor. Acest eveniment se înscrie în seria de initiațive ale CNIPMMR împreună  cu Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, printre ale cărui obiective se află: obligativitatea ca prin lege, toate delegațiile organizate la nivel guvernamental care vizează misiuni economice, să implice în componența obligatoriu o echipă de oameni de afaceri, înființarea unui departament în cadrul autorităților publice locale de tipul One Stop Shop dedicat investițiilor strategice, debirocratizarea masivă a sistemului, reformarea și modificare Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și înființarea unui Birou de atragere de investiții și promovarea exportului. Având în vedere numărul mare de participanți de astăzi precum și interesul întreprinzătorilor, programul Invest in Romania va continua și în celelalte regiuni ale țării.

Imagini
              inline 7

Sponsorii evenimentului au fost:

Banca Comercială Română, Alpha Bank, Exim Bank, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, Mamaia Style Romania și Litoral Delta Dunării.

Partenerul exclusiv al CNIPMMR în domeniul asigurărilor este Groupama Asigurări S.A.

Parteneri media:

Agerpres, Antena 3, Național TV, IMMRomania, Economistul, Curierul Național, Capital, Bursa, Risco, Top business, Legal Magazin, media ALERT, ecomunicate.ro, Calendar Evenimente și Centruldepresa.ro.

REVISTA PRESEI 29.09.2016

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 2

Wall-street.ro. 2

  1. Vascar isi propune sa duca produsele realizate la Vaslui in Europa si Africa
  2. Reteta unui business profitabil dupa doar 4 luni: ce planuri are gelateria artizanala Puro&Bio
  3. Adrian Vascu: Piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata
  4. Ce este home-staging-ul si care este secretul pentru a vinde mai repede si mai scump un apartament
  5. Dupa trei branduri internationale, isi lanseaza propria afacere cu costume barbatesti. Ce planuri are London Tailors
  6. Guy Horowitz, DTCP: Investim intre 5-15 milioane de dolari in startup-uri

Agerpres.ro

  1. Dănescu (ARB): România are nevoie, mai mult decât oricând, de programe destinate IMM-urilor

 8.  Rata șomajului a coborât la 5,9% în trimestrul II; cel mai ridicat șomaj înregistrat în rândul tinerilor (INS)

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Logo Email

Wall-street.ro

1. Vascar isi propune sa duca produsele realizate la Vaslui in Europa si Africa

Producatorul de mezeluri si conserve Vascar, un business de familie lansat la Vaslui la inceputul anilor ’90, isi propune ca in urmatoarea perioada sa se extinda atat la nivel national, cat si la nivel european. Planurile includ chiar si intrarea pe continentul african, o piata cu potential pentru vanzarile de conserve.

Vascar este o afacere de familie, lansata la Vaslui in anul 1991. Compania a preluat activele fostei Industria Carnii Vaslui, activa pe piata din 1984, o companie foarte dezvoltata, cu numeroase sectii – de la abatorizare, frigorifer, sectie de mezeluri si pana la sectie de conserve. Ulterior, compania si-a mai redus din activitate, concentrandu-se pe partea de mezeluri si conserve. In 1996 a primit patru magazine din fosta retea Alimentara, miscare reprezentand biletul de intrare in retail.

“Vorbim de o piata la inceput, nu exista comert modern. Acum business-ul a explodat, am crescut, ne-am extins. Daca in 1996 aveam 4 magazine, in 2015 ajungeam la 16 magazine, iar in prezent avem 20. Extinderea magazinelor proprii va continua. Avem distributie directa in regiunea Moldovei, am inceput anul acesta si pe Bucuresti. Suntem listati in cele mai mari lanturi de retail modern. Cresterea vine din extinderea distributiei directe, vrem sa ne extindem reteaua de magazine”, a spus Vlad Ciuburciu, director de marketing al Vascar, in emisiunea Profesionistii in Retail.

Pentru primele noua luni din acest an business-ul afiseaza un avans de 20% comparativ cu aceeasi perioada din 2015. Mai mult, Vascar a deschis patru noi magazine, avand in plan pana la finalul anului inaugurarea a doua noi locatii – in zona Moldovei, Braila si posibil Buzau, a adaugat si Cristian Nita, director comercial Vascar.

Potrivit acestuia, Vascar distribuie produsele in 250 de magazine din Bucuresti, estimand ca pana la sfarsitul anului sa atinga pragul de 400 de locatii. Ponderea cea mai mare este detinuta de comertul traditional.

Obiectivul companiei este transformarea dintr-un jucator regional intr-unul national. Pentru a ajunge aici Vascar a bugetat investitii consistente in marketing si a lansat portofoliul de produse Moldova in bucate, nume care va fi alocat si magazinelor proprii de tip concept store.

Investitia medie intr-un magazin propriu este de circa 50.000 de euro. Vascar detine in prezent doua tipuri de magazine – specializate si de tip mini-market, cu o singura casa de marcat.

Dublarea exporturilor in urmatorii 3 ani

Un obiectiv setat pe termen mediu este dublarea ponderii exporturilor in urmatorii 3 ani, de la 7% in prezent, la 14%. Pentru a atinge acest target Vascar isi propune sa se concentreze pe livrarea mezelurilor in mai multe state din Uniunea Europeana, respectiv intrarea pe piata africana pe partea de conserve.

“Exportam in tarile unde exista comunitati de romani, in Marea Britanie, in Franta, Italia, Spania.Am initiat deja discutii cu posibili parteneri din Africa si speram sa se concretizeze in urmatoarele luni”, a punctat Cristian Nita.

Pe plan local, obiectivele companiei vizeaza extinderea distributiei si a retelei de magazine proprii si in zona Ardealului.

Lipsa de personal si pretul la materia prima, principalele pietre de incercare

Vlad Ciuburciu a adaugat ca, pentru a-si atinge obiectivele setate, compania are nevoie de personal, o problema cu care producatorul din zona Vasluiului se confrunta in prezent. Pentru Vascar lucreaza 320 de angajati.

“Daca discutam de Vaslui, nu mai gasim oameni pentru munca necalificata, nu se mai incurajeaza munca se pare. Avem dificultati in a gasi transatori, oameni care lucreaza la banda sau in ambalare. Maine am putea angaja 10 oameni dintr-un foc insa nu ii gasim. (…) Suntem in expansiune, cee ace inseamna volume mult mai mari, avem nevoie de oameni. Sustinem ajutorul social, dar acordat doar persoanelor care au nevoie de el si care nu sunt apte sa munceasca. O mare problema la noi in judet este lipsa tinerilor, care migreaza in orasele mai mari sau chiar in afara. Nu gasim oameni seriosi care isi doresc sa creasca si sa invete meserie”, explica Vlad Ciuburciu.

La aceasta problema se adauga si costul materiei prime, in conditiile in care pretul carnii a crescut cu peste 30% comparativ cu luna mai, adauga si Cristian Nita. Astfel, producatorul este nevoit sa recurca la importuri de carne din Germania, Franta sau Danemarca, suplimentar fata de cantitatile procurate de la furnizori locali.

2. Reteta unui business profitabil dupa doar 4 luni: ce planuri are gelateria artizanala Puro&Bio

Alexandra Marcu si Octavian Stancu au deschis in urma cu patru luni una dintre putinele gelaterii artizanale din Romania. Dupa sase luni, timp in care au amenajat spatiul si 24 de avize obtinute, Puro&Bio, brand italian cu renume in zona inghetatei artizanele, isi deschidea portile de 1 iunie. In prezent, afacerea este deja pe profit si conceptul asteapta francizarea.

Alexandra si Octavian se cunosc inca de pe bancile scolii. Fiecare si-a lansat propria afacere: Alexandra este consultant pe fonduri europene, iar Octavian are propria spalatorie ecologica. Au decis in urma cu 5-6 ani sa parieze impreuna pe un concept neexploatat pe piata locala, respectiv o gelaterie artizanala. Au urmat cursuri de pregatire in Italia, devenind maestri gelatieri si au deschis in urma cu patru luni prima locatie Puro&Bio din Romania.

Gelateria se afla pe strada Ion Campineanu din Capitala, intr-o cladire monument istoric, pe care au catigat-o la o licitatie RAPPS. “Nu am stiut atunci ca e vorba de o cladire monument istoric, de zona protejata stiam ca doar asta era zona de interes pentru prima locatie. Mai multe piedici ca la acest demers nu am intalnit vreodata si avem ceva proiecte derulate pe consultanta. Aici nu e vorba de cat te ajuta statul ca antreprenor, ci mai degraba de cate piedici ti se pun prin volumul de avize si documente cerute sau timpul de raspuns foarte lung al autoritatilor, in unele cazuri lipsa unuia, iar cateodata reluarea avizelor ca s-a schimbat conducerea”, povesteste Alexandra Marcu.

Sase luni a durat amenajarea spatiului de circa 300 mp. Aici cei doi asociati produc in medie pe zi 50-60 de kilograme de inghetata, cantitate pe care o vand aproape integral.

“Noi venim cu un concept nou, in laboratorul la vedere producem zilnic in fata clientului un produs cinstit: scrie sorbet de piersici, asta primesti, simti ca si cum ai musca dintr-o piersica proaspata de sezon fara alte artificii. Nu ne-am promovat, am facut o pagina de Facebook si atat, votul clientilor e organic, gusta si revin, ne recomanda mai departe”, spune si Octavian Stancu.

Toate pacalelile si toate tepele care s-au dat pana acum nu vor mai exista, in momentul in care faci un lucru corect oamenii incep sa te respecte

Si clientii nu au intarziat sa apara. In medie, 150-200 de oameni trec pragul gelateriei si cumpara 120 de grame de inghetata per comanda. Mai exact, doua cupe, doua gusturi diferite, de cele mai multe ori fistic, menta, ciocolata, smochine si zmeura. Pretul: 10 lei.

“Cred ca romanul mananca mai dulce si mai concentrat decat restul Europei, cu siguranta mai mult decat italienii. Partea de cremerie are mai mare succes decat inghetata vegana, iaurturile inghetate sau sorbeturile. Vrem sa modelam gusturile romanilor si sa afle ca avem pentru toata lumea de la mic la mare, avem variante s ipentru persoane cu diverse afectiuni cum ar fi intoleranta la lactoza, diabetici, celiaci sau pur si simplu vegani, la post sau la dieta. Oamenii inca testeaza. (…) In general domeniul inghetatei artizanale este practic neatins in Romania. Sunt avantaje si dezavantaje. Este un business corect, in Romania in 2016-2017 oamenii incep sa caute lucruri corecte si mancare sanatoasa, practic este o investitie in noi insine, suntem ceea ce mancam sau gandim, iar toate pacalelile si toate tepele care s-au dat pana acum nu vor mai exista sau macar sunt in scadere, in momentul in care faci un lucru corect oamenii incep sa te respecte. Clientii fideli cred ca vor fi in proportie de 70%. Ce se intampla acum este normal, romanii nu sunt chiar atat de saraci sa isi permita lucruri ieftine”, explica Octavian”, explica Octavian.

O parte din materia prima, cea uscata, provine din Italia, in timp ce produsele proaspete – lapte, fructe – sunt livrate de producatori si importatori locali.

Cate o gelaterie Puro&Bio in fiecare sector. Pasul 2 – francizarea

Planurile pentru Puro&Bio vizeaza deschiderea a cinci gelaterii, de preferinta cate una in fiecare sector din Bucuresti, in 2-3 ani, concomitent cu francizarea conceptului. Pe termen scurt, cei doi antreprenori urmeaza sa deschida o noua gelaterie Puro&Bio, in zona Domenii din Capitala. Investitia pentru spatiul de circa 100 mp se ridica la 20.000 euro si acesta va reprezenta modelul care va fi francizat la alegere.

“Vrem sa avem cate o locatie Puro&Bio in fiecare sector din Bucuresti. Ne propunem 5 locatii. Apoi vrem sa incepem francizarea. Taxa de intrare in franciza va reprezenta o investitie in marketing, asistenta si training, pentru ca ne dorim ca francizatii sa studieze, sa faca cursuri in Italia si sa devina ca noi, maestri gelatieri. Ca in orice moment sa poti sa preiei fraiele afacerii si sa stii orice etapa din procesul de productie al inghetatei”, spune Alexandra.

De asemenea, proprietarii Puro&Bio au in vedere si cateva locatii mobile si participarea la targuri si festivaluri sau diverse evenimente cum ar fi nunti, evenimente corporate. In ceea ce priveste francizarea, Octavian puncteaza ca isi doresc sa deschida in medie un numar de patru gelaterii pe an, la nivel national.

Business pe profit, Puro&Bio ar putea genera in acest an o cifra de afaceri de 400.000 euro. Spre comparatie, in Italia o singura locatie unde se vand inghetata si iaurturi inghetate are o cifra de afaceri anuala de peste 600.000 euro.

“Reactia pietei ne-a depasit asteptarile. Ma astept ca vanzarile sa ramana constante sau chiar sa creasca in sezonul rece, mai ales ca lumea va opta pentru spatiile interioare. Vom lansa noi produse precum gaufre, clatite, ciocolata. De asta am si luat un spatiu mai mare pentru a putea cuprinde mai multe concepte.

De exemplu, daca italienii functioneaza foarte bine cu o simpla gelaterie, aici trebuie sa vii cu o cafea, un pranz, o prajitura, cu evenimente, cu un spatiu de joaca pentru copii, mai ales ca incurajam familiile sa ne calce pragul, iar locatiile child friendly practic nu prea sunt de gasit. Pana la urma inghetata artizanala facuta pe bune, este un aliment in sine si cel mai sanatos desert, iar la o adica poti inlocui foarte bine o masa cu un frozen yogurt ca la noi. Vrem sa vedem ce se intampla cu gusturile romanilor pe timp de iarna si speram sa ajutam la schimbarea preferintei pentru inghetata. Noi mancam tot timpul anului inghetata si asta nu ne-a imbolnavit. De exemplu, in perioada in care am stat in Italia am observat si obiceiurile lor de consum. Italienii veneau in martie, cu gecile pe ei, sa consume inghetata.Ba mai mult, am ramas surprinsi cand, intr-o zi ploiasa in aprilie, pe durata cursurilor, chiar se facuse coada in gelateria unde faceam practica si n-am observat sa fie mai raciti ca noi, dimpotriva sunt mai sanatosi. Cu siguranta, este un alt stil de viata, cu alte obiceiuri, dar putem invata si noi lucrurile bune”, mai spun cei doi antreprenori.

In prezent, consumul anual de inghetata din Romania este unul dintre cele mai scazute din Europa, respectiv 1,6 kg per cap de locuitor. Spre comparatie, in tarile scandinave consumul anual se ridica la 8 kg/capita.

3. Adrian Vascu: Piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata

In ceea ce priveste transparenta, piata imobiliara este precum o hala foarte mare si foarte prost iluminata, comparativ cu o hala alimentara in care ai lumina naturala si vezi legumele pe care poti sa le cumperi. In piata imobiliara din Romania este foarte mult intuneric. Mai sunt niste mici luminite, in cateva colturi, niste lumanari si poate lanterne pe care (jucatorii -n.r.) le aprind cand vor, a declarat Adrian Vascu, senior partner Veridio.

„Nu exista sistematic un model prin care sa stii ca este o piata prin care atat in calitate de vanzator, cat si de cumparator sa poti lua deciziile cu cele mai bune instrumente la dispozitie. Vorbim de aceste lucruri de ani de zile, dar ar trebui si facut ceva, mai ales in ceea ce priveste transparenta preturilor si a ofertelor, din perspectiva impozitului pe tranzactii si a impozitului pe cladiri din punct de vedere al noului cod fiscal si al noului sistem de evaluare a cladirilor”, spuneAdrian Vascu (foto), la Real Estate Forum.

In opinia sa, sunt foarte putine locuri de unde poti sa afli cu cat s-a vandut un imobil. „Preturile sunt in contractele de vanzare-cumparare, dar are acces cineva la ele? Nu. Dar, toate contractele de vanzare-cumparare sunt depuse la primarii pentru a fi inmatriculate de catre noii proprietari. Ce fac autoritatile locale cu ele? Introduc in sistem date despre: vanzator, cumparator, adresa, suprafata, finantare bancara sau nu, dar mai putin pretul!”

Adrian Vascu a mai decalarat ca a convins in urma cu cinci ani Primaria orasului Cluj sa introduca si pretul. „Astfel, de trei ani este publicat pe siteul Primariei din Cluj o analiza a tranzactiilor de vanzare-cumparare, iar pentru 2015 informatiile sunt foarte variate. De exemplu, valoarea tranzactiilor imobiliare a fost 358 milioane de euro, la numar de 7.007 de tranzactii, majoritatea dintre acestea – 4.600, fiind apartamente. Tranzactiile cu finantare bancara au reprezentat o pondere de 25,6%, in crestere fata de anul trecut cand au fost 16%, insa pentru 75%, finantarea a fost din resurse proprii”.

Fostul presedinte ANEVAR a subliniat ca din asemenea surse poate rezulta usor pretul pe mediu patrat al apartamentelor. „In 2015, pretul pe metru patrat in Cluj a fost de 873 de euro. Cu finantare bancare: 905 euro, fara finantare bancara: 820 euro. Daca din contract rezulta 873 de euro, de unde a aparut povestea ca nu mai gasesti apartamente sub 1.000 euro pe metru patrat? Acest gen de lumina care se poate aprinde in aceasta hala intunecata. Toate primariile din Romania detin contracte de vanzare- cumparare si sa puna la dispozitia publicului cu cat s-au vandut”.

4. Ce este home-staging-ul si care este secretul pentru a vinde mai repede si mai scump un apartament

Este vorba despre „home-staging” sau este o tehnica de marketing cunoscuta in strainatate si importanta si la noi, ce presupune pregatirea unei proprietati pentru vanzare, prin punerea in valoare a spatiilor si crearea unui cadru primitor, personalizat prin mobilare partiala si amenajare de efect.

Tot mai multi vanzatori romani apeleaza la home-staging pe piata apartamentelor noi de lux si isi scurteaza timpul de stat pe piata de la o medie de patru, cat este pentru un apartament gol, la o medie de doua luni, cand avem un apartament cosmetizat, iar pretul poate fi cu 10 sau chiar 15% mai mare.

„Intr-o perioada a vitezei, oamenii sunt mereu contracronometru si vor sa se mute cat mai repede intr-o locuinta si apreciaza orice idee de amenajare realizata cu imaginatie si aflata in trend.

Apartamentele frumos finisate si mobilate atrag mai multi clienti si se vand mai repede si mai scump decat cele nemobilate. Exista chiar si proprietari care le pregatesc pentru vanzare sau revanzare, exact cu acest scop si modul profesionist in care o fac se apropie foarte mult de serviciile de home-staging din Statele Unite, acolo unde exista chiar firme specializate care vin si aduc mobilierul, decoratiunile si plantele inainte de scoaterea pe piata si il iau inapoi, dupa vanzare”, a declarat Emanuel Postoaca, general manager Nordis.

Ansamblurile rezidentiale care au showroom de prezentare vand mai bine

Oamenii au nevoie sa vizualizeze cum poate fi organizat si amenajat spatiul interior, asa ca o privire in show-room-ul unui ansamblu rezidential le da o idee despre cat de mare este livingul sau dormitorul, cum se poate amenaja mobilierul si daca este suficient pentru nevoile familiei.

„La ansamblurile pe care le reprezentam in mod exclusiv, dupa amenajarea unui apartament show-room, au crescut vanzarile cu 5-10%, fata de perioada anterioara. Pentru fiecare ansamblu ne-am orientat catre mobilier si decoratiuni din segmentul de piata al publicului tinta vizat. De exemplu, la ansamblul Park Residences 5 am apelat la gama premium a retailerilor de mobila Ikea si Kika, iar la High Residence la mobilierul de lux personalizat BoConcept avand ajutorul firmei de design Scandinavian Design House Romania”, a mai aratat Emanuel Postoaca.

Grupul de firme imobiliare Nordis a fost infiintat in 2008, de catre Emanuel Postoaca, consultant imobiliar cu experienta in investitii rezidentiale in zona de nord si astazi reuneste trei firme specializate: Nordis, de intermediere imobiliara, Nordis Administrare – de administrare de imobile si Nordis Investments – de investitii si dezvoltare imobiliara.

Nordis are in portofoliu , la vanzare, inchiriere sau in administrare peste 2.500 de proprietati premium din zonele de nord ale Bucurestiului din Piata Victoriei si pana in Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primaverii, Herastrau – Soseaua Nordului, Baneasa si Pipera.

Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numara: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum si Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

5. Dupa trei branduri internationale, isi lanseaza propria afacere cu costume barbatesti. Ce planuri are London Tailors

In 2009, Adrian Boana, un tanar antreprenor cu experienta in retailul de fashion isi lansa propria afacerea cu costume barbatesti, London Tailors, dupa ce anterior adusese pe piata romaneasca trei branduri internationale. Pornit cu o investitie initiala de 250.000 de euro, business-ul are astazi vanzari de aproximativ 850.000 de euro, iar pentru anul viitor antreprenorul estimeaza o crestere de peste 10%.

Adrian Boana a decis sa-si lanseze propriul brand de articole vestimentare dupa ce, in anul 2006, a reprezentant brandurile straine Ramsey, Tiffi si Cerutti pe piata romaneasca. Odata cu venirea crizei economice, companiile straine si-au retras sprijinul necesar pentru a sustine business-urile in Romania, iar Adrian s-a trezit fara parteneri in afacerile locale. A decis atunci ca este momentul sa puna pe picioare propria afacere: “Am hotarat sa nu mai investesc in brandul altei companii si sa pornesc la drum cu ceva propriu, pe care sa-l dezvolt in maniera pe care mi-o doream”, povesteste acesta.

Absolvent al Facultatii de Chimie, antreprenorul a lucrat doar in retail, prin urmare s-a orientat spre acelasi domeniu cand si-a lansat afacerea, in 2009. London Tailors a pornit cu o investie initiala de 250.000 de euro, desi antreprenorul declara ca a investit continuu de-a lungul celor aproape sapte ani de existenta, cea mai recenta investitie fiind relocarea magazinului din Baneasa Shopping City, de altfel singura unitate a retailerului, intr-o artera mult mai tranzitata si cu o suprafata mult mai mare.

In 2009, Adrian deschidea primul magazin London Tailors, iar anul urmator inaugura o a doua unitate in Cluj, in locul magazinului Ramsey. Flagship-ul Cerutti de pe Calea Victoriei a fost inchis, iar antreprenorul declara ca varianta sa reloce acolo operatiunile London Tailors a fost exclusa din start, din cauza faptului ca la acel moment comertul stradal nu mai performa.

In 2011, Boana deschide un magazin outlet in cadrul Fashion House Center Bucuresti si un magazin online. In prezent, reteaua London Tailors cuprinde doar magazinul din Baneasa, outlet-ul si magazinul online. In magazinul outlet, produsele London Tailors se vand cu reduceri de pana la 50%, iar anul trecut acesta a inregistrat o cifra de afaceri de 80.000 de euro.

Pentru viitor, antreprenorul analizeaza posibilitatea de a deschide alte magazine, insa extinderea in plan fizic nu este o prioritate pentru London Tailors. “Mai mult decat sa deschidem noi magazine ne-ar interesa extinderea pe plan international. Nu avem un numar de unitati la care vrem sa ajungem deoarece ne intereseaza cele care pot fi performante, e simplu sa deschizi, sunt destule centre comerciale in Romania, dar importante sunt vanzarile pe care le inregistreaza”, explica Boana.

Dintre toate cele trei unitati ale London Tailors, magazinul din Baneasa Shopping City are cele mai mari vanzari. Anul trecut, unitatea a vandut costume si articole barbatesti in valoare de 850.000 de euro. Pe langa costumele barbatesti made to measure pe care le propune, magazinul comercializeaza si articole ready to wear, de la o gama ce cuprinde atat costume, cat si camasi, pantaloni, veste si accesorii. De altfel, articolele din ultima categorie sunt cele mai bine vandute in cadrul London Tailors, valoarea unei comenzi medii fiind de aproximativ 1.300 de lei.

Articolele vestimentare sunt realizate in proportie de 80% in fabrici si ateliere de croitorie din Italia, restul fiind fabricate in Spania sau Turcia. Materialele sunt achizionate de la branduri precum Cerutti, Vitale Barberis sau Loro Piana. Preturile variaza in functie de tipul articolului, daca este ready to wear sau made to measure, pentru un costum acestea pornind de la 1.200 lei si ajungand la 3.000 de lei.

Pentru anul in curs, antreprenorul estimeaza o crestere a afacerii de peste 10%, iar pentru al doilea semestru al acestui an London Tailors preconizeaza vanzari de 1,3 milioane de lei.

6. Guy Horowitz, DTCP: Investim intre 5-15 milioane de dolari in startup-uri

Divizia de investitii a Deutsche Telekom, Deutsche Telekom Capital Partners, are in portofoliu peste 70 de companii, printre care se numara nume precum Screemo, SafeBreach (in curand, interviu exclusiv pe WALL-STREET Pro) sua Wunderlist. Fondul are disponibili peste 500 de milioane de euro, pe care urmareste sa ii investeasca in start-up-uri.

Guy Horowitz este investitor cu experienta pe mai multe continente si este unul dintre partenerii DT la Tel Aviv, unde Deutsche Telekom a deschis recent un sediu.

“Investim intre 5 si 15 milioane de dolari in startup-uri, in diferite stadii de dezvoltare ale lor”, spune Guy. “Evident, in functie de nevoile companiilor, gradul lor de dezvoltare si alti factori, sumele variaza de la caz la caz”, subliniaza Guy. Practic, DTCP cauta investitii de tip venture sau private equity; divizia are sediul principal in Germania, Hamburg, dar si in Silicon Valley si, mai recent, Tel Aviv.

“Nu ai cum sa fii fond de investitii serios si sa nu fii prezent in SUA – nu este doar un sediu, este o rampa de lansare!”, spune Guy Horowitz.

DTCP a investit deja peste 2 miliarde de dolari in startup-uri.

Cele trei ingrediente esentiale pentru un startup

Sunt trei ingrediente principale care sunt judecate si masurate de echipa de investitii a Deutsche Telekom – oamenii, tehnologia din spatele startup-ului si, nu in ultimul rand, cererea de pe piata.

“DTCP construieste un pod intre Silicon Valley, SUA, Europa si Israel, considerata natiune start-up. Ne axam pe asset-uri care se axeaza pe tehnologie cu drepturi de proprietate intelectuala sofisticate si potential high disruptive”, spune oficialul DTCP. El considera ca, in viitorul nu prea indepartat, totul va fi conectat – vorbim de Internet of Thngs, Cyber security, experiente conectate, Inteligenta Artificiala, cloud si infrastructura de retea.

“Speram sa facem multe investitii in companii israeliene. Pe langa sume debani, oferim si avantaj strategic. Suntem interesati in special de companii care au tehnologie complementara cu Deutsche Telekom, incercam sa ne diferentiem de concurenta, sa inovam, astfel incat sa nu fim Sony sau Nokia, nu vrem sa ajungem acolo”.

Agerpres.ro

7. Dănescu (ARB): România are nevoie, mai mult decât oricând, de programe destinate IMM-urilor

Băncile văd întreprinderile mici și mijlocii (IMM) ca pe un client important, însă România are nevoie, mai mult decât oricând, de programe pe acest segment de finanțare, a declarat, joi, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), în cadrul conferinței „Finanțări pentru dezvoltare sustenabilă”.

„Băncile văd IMM-urile ca pe un client important și principal, iar relația de creditare trebuie să fie cât mai dezvoltată. De ce nu este așa? România plătește lipsa experienței capitalismului. Chiar și la nivel european, discursul diferă foarte mult de o abordare obiectivă. La nivel european există motto-ul că IMM-urile sunt motorul economiei, că aduc 90% dintre locurile de muncă, însă programe care să susțină acest motor sunt mai puține. România se situează într-o poziție delicată și are nevoie mai mult decât oricând de un volum și tranzacții mai mari, de un sector al IMM-urilor mai dezvoltat decât oricând. România are nevoie mai mult decât oricând de programe”, a spus Dănescu.

Potrivit oficialului ARB, România este departe de media europeană în domeniul creditării guvernamentale, cu 30% din produsul intern brut (PIB), față de 120% din PIB media europeană, în timp ce la totalul activelor bancare procentajul este de 60% din PIB în România față de 360% din PIB, în Europa.

„Creditarea guvernamentală în România reprezintă 30% din PIB, în timp ce media europeană este 120% din PIB. Așadar dacă am face o analiză obiectivă acesta ar fi putea fi un indicator într-o strategie națională de dezvoltare economică. Totalul activelor bancare în Europa este de 360% din PIB-ul european. În România este de 60%. Aici eu zic că greșim, în mod esențial, când spunem că industria bancară din România este prea dezvoltată pentru industria din România. Într-o strategie, luăm în calcul vreodată o strategie de finanțare? Sunt planuri reale care să se aplice?”, a subliniat Florin Dănescu.

Reprezentanți ai mediului bancar, politic și de afaceri participă, joi, la o nouă ediție a conferinței dedicată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), intitulată „Finanțări pentru dezvoltare sustenabilă”, organizată de Oxygen Events, cu sprijinul Asociației Române a Băncilor și în parteneriat cu Banca Transilvania, CEC Bank, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și Fondul Român de Contragarantare (FRC).

Inițiativa organizării acestui proiect este susținută de date economice concrete, potrivit cărora Regiunea București — Ilfov se află pe locul 18 din 253 de regiuni europene, în topul ponderii salariaților din industriile creative față de celelalte sectoare economice.

8. Rata șomajului a coborât la 5,9% în trimestrul II; cel mai ridicat șomaj înregistrat în rândul tinerilor (INS)

Rata șomajului a scăzut la 5,9% în trimestrul II din 2016, de la 6,6% în precedentele trei luni, însă în rândul tinerilor rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat, respectiv 19,4%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate joi.

Ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (6,6% la bărbați față de 4,9% la femei), iar pe medii rezidențiale, de numai 0,1 puncte procentuale (5,9% în mediul rural, față de 5,8% în mediul urban).

Populația activă a României era de 9,056 milioane persoane, din care 8,526 milioane persoane erau ocupate și 530.000 persoane erau șomeri. 

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,8% în trimestrul doi al acestui an, în creștere cu două puncte procentuale față de trimestrul anterior, în timp ce rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,6%, la o distanță de 3,4 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,2%.

Potrivit datelor INS, gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (70%, față de 53,4% la femei) iar pe medii de rezidență, ratele de ocupare au avut valori egale (61,8%).

Revista presei 28.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Capital.ro

  1. Creșterea economică de care avem nevoie: 4% pentru următorii 20 de ani

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Scandalul apei calde, rezolvat pentru moment. ELCEN plăteşte către Romgaz 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei
  2. Ministerul Agriculturii vrea să lanseze o schemă de minimis pentru a mai salva din producătorii de carne din România
  3. Valoarea tichetelor de masă ar putea creşte la 15 lei
  4. Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Wall-street.ro

  1. Materiale de constructii ieftine sau scumpe?..depinde de cine si de unde le cumpara
  2. 4 lucruri pe care antreprenorii trebuie sa le stie pentru a avea costuri mai mici cu flota auto

 8. Productie de 4 mil. hectolitri de vin in acest an. Forta de munca sezoniera, principala problema

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Logo Email

Capital.ro

1. Creșterea economică de care avem nevoie: 4% pentru următorii 20 de ani

Oamenii de afaceri, atât cei români, cât şi cei străini, propun planuri pe termen mediu şi lung de creştere economică, în speranţa că viitorul guvern va lua în calcul şi ideile mediului privat.

Economia României se află la coada topului statelor Uniunii Europene de când am aderat la comunitatea europeană, iar acest lucru nu s-a schimbat deloc în ultimii zece ani. După o creştere economică accelerată în anii anteriori aderării din 2007, a urmat criza şi până acum abia am reuşit să recuperăm pierderile din 2009 – 2010. Există însă un potenţial semnificativ în ţara noastră, care ar trebui pus în valoare astfel încât să recuperăm decalajul faţă de principalele state din Europa. În prezent, deşi suntem a şaptea ţară din UE ca populaţie şi suprafaţă, suntem doar a 16-a economie conform valorii nominale a PIB, de 160 miliarde euro. În 1996 valoarea PIB se ridica la doar 29 de miliarde, iar acum, după 20 de ani, PIB-ul este de 5,5 ori mai mare.

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a anunţat recent că avem posibilitatea de a ajunge între primele zece economii din UE în următorii 20 de ani dacă reuşim să punem în aplicare un plan pe termen lung, menit să majoreze de patru ori PIB-ul. Pare mult, dar aceasta ar însemna o creştere economică medie de 4% pe an, ceea ce nu mai este foarte mult. Dimpotrivă, nivelul de 4% se situează sub ceea ce se poate numi „supraîncălzire a economiei”. Dar avem nevoie de abordări strategice, care să se concentreze pe sectoarele cu potenţial şi sunt sustenabile pe termen lung.

CIS a identificat trei direcţii cheie în care eforturile trebuie concentrate: infrastructură, demografie şi capital uman, eficienţă publică şi privată. „Acesta este şi modelul economic standard conform căruia creşterea economică este generată de cei trei factori, capitalul fizic, uman şi avansul productivităţii”, arată membrii CIS. Creşterea economică ar putea accelera astfel de la 3,3% cât este potenţialul în prezent până la 4,5% spre finalul perioadei de 20 de ani. Consiliul Investitorilor a lansat şi un site online, vaurma.ro, prin intermediul căruia se doreşte să comunice cu publicul şi cu toţi actorii relevanţi din economie.

Investiţii în infrastructură

Infrastructura fizică a României a rămas subdezvoltată în ciuda investiţiilor făcute sau promise din ultimul deceniu. Țara noastră are doar doi kilometri de autostradă la fiecare 1.000 de km pătraţi, în timp ce media europeană este de 50 de km. Este evident că a devenit obligatorie ridicarea de autostrăzi şi drumuri europene; fără infrastructură economia se va sufoca şi nu vom putea atrage nici investiţii, fie străine, fie autohtone. De asemenea, este nevoie de o infrastructură energetică modernă, de una pentru irigaţii şi, nu în ultimul rând, de o infrastructură digitală. O analiză a Fondului Monetar Internaţional arată că o investiţie de un miliard de euro în toate tipurile de infrastructură poate o creştere de până la două puncte procentuale în PIB.

Fertilitatea populaţiei şi migraţia sunt principalele probleme ale demografiei, cauzele scăderii de la 23,2 milioane persoane în 1990 la sub 20 de milioane în prezent. Pe lângă măsurile de creştere a natalităţii şi de susţinere a copiilor, România va trebui să îşi recupereze forţa de muncă plecată în străinătate. Însă acest lucru nu va fi posibil decât după o majorare semnificativă a venitului mediu lunar, aflat la circa 450 de euro în prezent. CIS arată că în 2036 venitul ar putea ajunge la peste 1.700 de euro dacă vom valorifica potenţialul de creştere.

Conform World Economic Forum, ţara noastră se află pe poziţia 114 din 140 atunci când vine vorba de eficienţa cheltuirii banilor publici. Un clasament care ne arată cât de necesară este utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile şi nu doar în mediul public, dar şi în cel privat. „Eliminarea ineficienţelor este cea mai ieftină sursă de creştere economică”, arată CIS, care precizează şi că firmele private nu sunt suficient orientate către investiţii în cercetare şi dezvoltare.

Sprijiin pentru dezvoltarea IMM-urilor

Din zona oamenilor de afaceri români, cei reuniţi în Consiliul Naţional al Înteprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), au pregătit un program de guvernare pentru perioada 2016 – 2020, în care sunt identificate o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri privat, dar şi economia în general. Una dintre propuneri este înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, care să aibă în grijă implementarea măsurilor necesare pentru plasarea României ca ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei, pentru debirocratizare, pentru stimularea creării de locuri de muncă, pentru sprijinirea turismului şi altele. „Este nevoie de o debirocratizare masivă a sistemului şi am propus două legi foarte simple”, spune Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR. „O lege cu un articol unic prin care să se spună că statul să nu trebuie să îţi solicite un document pe care deja îl deţine. O a doua lege este aceea prin care statul nu trebuie să dea vreo sancţiune administrativă fără să facă o acţiune de prevenţie”, arată Florin Jianu. 

O măsură interesantă propusă este „maparea investiţiilor publice” prin realizarea unei hărţi a investiţiilor publice planificate pe o perioadă de 3-5 ani şi promovarea acesteia către întreprinzători şi investitori, „în vederea corelării investiţiilor din fonduri publice cu cele din fonduri private”. Ar putea fi eficientizate astfel atât proiectele publice, cât şi cele private.

În zona legislativă, CNIPMMR propune adoptarea legii parteneriatului public-privat, prin care să se poată găsi soluţii diverse de finanţare privată a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administraţii şi utilizarea know-how-ului şi a managementului privat în proiectele publice. De asemenea, se doreşte o lege a mediatorului de credite, o lege a holdingului, o lege a turismului, dar şi una a fondului de formare profesională a angajaţilor. „România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei. Cred că e necesar să ne punem şi o ţintă cantitativă şi vorbim de plasarea României între primele 20 de ţări la nivel global în ceea ce înseamnă susţinerea antreprenoriatului. În acest moment, în raportul Băncii Mondiale suntem pe locul 37 după rapoartele Doing Business, iar în Global Entrepreneurship Index rankings figurăm pe locul 42 în 2016”, arată Florin Jianu. 

655 miliarde euro ar trebui să fie valoarea PIB în 2036 dacă România va reuşi o creştere economică medie anuală de 4%

1.700 euro ar putea fi venitul mediu lunar al unui angajat din România în 2036 dacă se va reuşi creşterea economică estimată de CIS.

„România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei”

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Scandalul apei calde, rezolvat pentru moment. ELCEN plăteşte către Romgaz 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei 

Romgaz nu va sista pentru moment livrarea de gaze naturale către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), producătorul de agent termic, astfel că bucureştenii vor avea cel puţin pentru şapte zile apă caldă, după ce ELCEN a anunţat că va achita 6 milioane de lei din datoria de 319 milioane de lei pe care o are către producătorul de gaze.

UPDATE 11.46 ELCEN anunţă că a deblocat o parte din bonusul de cogenerare care trebuia primit de la Transelectrica, astfel că va plăti 6 milioane de lei către Romgaz, bani pentru gazele consumate în această săptămână. Compania dă asigurări că bucureştenii vor avea apă caldă. „Am reuşit să deblocăm o sumă din bonusul de cogenerare pe care trebuia să îl luăm pe 30 (septembrie, n.r.) în avans şi plătim gazele pe această săptămână, bonus de cogenerare de înaltă eficienţă pe care îl decontam cu Transelectrica pe data de 30. Şi plătim gazele către Romgaz. Astăzi facem ordinele de plată. Este vorba de 6 milioane lei (din bonusul de cogenerare de 9 milioane de lei – n.r.). Bucureştenii vor avea apă caldă”, au arătat reprezentanţii ELCEN, citaţi de News.ro.

UPDATE 11.33

Gabriela Firea, primarul Capitalei, a afirmat că deconectarea de la infrastructura critică este faptă penală, astfel că Romgaz nu are cum să întrerupă alimentarea cu gaze şi, pe cale de consecinţă, ELCEN nu poate opri furnizarea apei calde către bucureşteni. Ea a mai spus că cele două companii deţinute de către Guvern trebuie să se restructureze şi să nu mai sperie bucureştenii. Potrivit lui Firea, declanşarea insolvenţei era o cerinţă legală pentru RADET, în caz contrar ar fi fost acuzată de bancrută. Ea a mai arătat că societăţile ELCEN şi RADET se vor plasa sub administratori judiciari, iar RADET va plăti numai sumele aprobate de judecători.

UPDATE 11.05 

Reprezentanţii Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) au cerut conducerii Romgaz să continue furnizarea gazelor, urmând ca ELCEN să plătească o parte din datorie pe data de 30 septembrie. „ELCEN a cerut Romgaz o păsuire până la 30 septembrie, când ar urma să primească o sumă de bani de la Transelectrica drept bonusuri pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Suma nu este mare, dar ar acoperi o săptămână sau două din necesarul de gaze”, au spus surse din cadrul companiei, citate de Agerpres.ro. „Noi (ELCEN — n. r.) nu avem cu ce plăti gazele de la Romgaz, nu mai avem bani. Dacă Romgaz întrerupe livrarea de gaze, nu vom mai avea cu ce să producem căldură şi apă caldă”, au mai arătat acestea. UPDATE 9.45 Reprezentanţii Ministerului Energiei, cei ai Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) şi ai Romgaz s-au reunit de urgenţă în această dimineaţă la sediul ministerului, pentru a rezolva problema alimentării cu apă caldă a Capitalei, au declarat surse oficiale pentru Agerpres. ELCEN şi Romgaz au acelaşi acţionar majoritar – Ministerul Energiei. Oficialii Romgaz spun că situaţia critică creată, fără a consulta părţile implicate, necesită decizii de urgenţă care trebuie luate de toate părţile interesate, şi „din păcate aceste decizii nu aparţin în mod singular companiei Romgaz“.

Datoria actuală a ELCEN  către Romgaz este de 319 milioane lei.  

„Conducerea Romgaz SA urmăreşte cu preocupare evoluţia evenimentelor derulate după intenţia anunţată a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice – RADET Bucureşti de intrare în insolvenţă. Totodată, compania este preocupată şi de rostogolirea acestei decizii asupra activităţii companiei Electrocentrale – ELCEN Bucureşti, unul dintre principalii clienţi ai Romgaz“, arată Romgaz într-un comunicat transmis luni seara.  

Romgaz a semnat în luna iulie 2016 două contracte de furnizare gaze naturale către ELCEN aflate în derulare până la data de 30 septembrie 2017, în valoare cumulată de 935,5 milioane de lei. De asemenea, cele două companii au convenit în luna august o reeşalonare a datoriilor restante ale ELCEN către Romgaz pentru o perioadă de 36 de luni.  

„Recenta decizie care solicita intrarea în insolvenţă a ELCEN Bucureşti fără a informa în prealabil partenerii şi neîndeplinindu-se formalităţile prevăzute în contractele încheiate obligă conducerea Romgaz să acţioneze în limitele mandatului acordat de consiliul de administraţie şi acţionari, respectiv de a acţiona în interesul companiei şi a acţionarilor săi şi de a respecta în aceeaşi măsura toţi consumatorii cărora direct sau indirect le furnizează gaz în România“, arată comunicatul Romgaz.  

Conducerea Romgaz arată că ELCEN i-a  comunicat că nu-şi mai poate onora obligaţiile contractuale începând cu data de 27 septembrie 2016. „Clauzele contractuale în vigoare şi experienţa din trecut care a condus la sute de milioane de lei datorie au obligat conducerea Romgaz să întrerupă furnizarea de gaze naturale începând cu acesta dată până în momentul în care se vor identifica soluţii şi masuri care vor putea permite ELCEN să acţioneze în conformitate cu contractele semnate cu Romgaz“, se mai precizează în comunicatul Romgaz.  

Acesta mai arată că, în calitatea sa de companie de interes naţional, cotată la bursă, Romgaz SA are datoria „de a proteja, în egală măsură, interesele tuturor clienţilor şi pe cele ale acţionarilor, în deplina respectare a legii şi a angajamentelor contractuale“. Compania Romgaz, controlată de stat, alături de OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, concentrează aproape toată producţia de gaze naturale a României. Acţiunile companiei se tranzacţionează pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB) şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%. Compania are o valoare de piaţă de  8,84 miliarde lei, echivalentul a 1,96 miliarde euro.  Tribunalul Bucureşti a înregistrat luni cererea ELCEN de intrare în insolvenţă şi a stabilit primul termen de judecată în 6 octombrie.  

Director ELCEN: Bucureştenii nu vor rămâne fără apă cladă  

Directorul general al producătorului de energie ELCEN, Marcel Nicolaescu, a declarat luni seara, pentru News.ro, că marţi este stabilită o şedinţă la sediul Ministerului Energiei, la care va participa alături de reprezentanţii Romgaz, pentru a găsi împreună o soluţie astfel încât bucureştenii să nu rămână fără apă caldă.  

El a dat asigurări că locuitorii Capitalei nu vor rămâne fără apă caldă.  

Totuşi, surse surse din cadrul producătorului de energie termică au declarat pentru Agerpres că alimentarea cu agent termic în Capitală va fi întreruptă marţi, dacă Romgaz nu va mai furniza gaze către Electrocentrale Bucureşti (ELCEN).  

„Noi (ELCEN — n.r.) nu avem cu ce plăti gazele de la Romgaz, nu mai avem bani. Dacă Romgaz întrerupe livrarea de gaze, nu vom mai avea cu ce să producem căldură şi apă caldă“, au spus sursele menţionate.  

De asemenea, grupul ENGIE România, fostul GDF SUEZ, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale ai Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN), a anunţat, luni, că a luat act „cu surprindere şi profundă preocupare“ de decizia ELCEN de a iniţia procedura de insolvenţă a companiei, despre care spune că va avea consecinţe negative asupra Distrigaz Sud Reţele.  

ENGIE afirmă că insolvenţa poate „periclita realizarea investiţiilor necesare exploatării în condiţii de siguranţă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale“ la nivelul Capitalei şi în zonele operate de companie.  

Cererea de insolvenţă a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) va fi judecată de către Tribunalul Bucureşti în data de 5 octombrie, în vreme ce aceea a ELCEN în ziua imediat următoare, pe 6 octombrie.  

În data de 22 septembrie, şi Consiliul de Administraţie al ELCEN a decis înaintarea cererii de insolvenţă a societăţii către Tribunalul Bucureşti, ca urmare a situaţiei financiare a companiei şi a hotărârii consilierilor generali ai Capitalei de intrare în insolvenţă a RADET.  

Ulterior, în ziua imediat următoare, conducerea ELCEN, producătorul agentului termic livrat în Capitală, a luat decizia cererii de intrare în insolvenţă a companiei.  

În prezent, datoriile totale ale ELCEN au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar creanţele înregistrate de RADET însumează aproximativ 3,6 miliarde de lei, au precizat membrii CA al ELCEN.  

Compania ELCEN este controlată de Ministerul Energiei şi produce şi distribuie energie termică şi energie electrică. Este cel mai mare producător de energie termică din România, asigurând aproape 40% din producţia la nivelul ţării şi 90% din producţia din Bucureşti.  

RADET se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România. Regia asigură 74% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% din consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social şi industrial (instituţii publice şi companii).

3.  Ministerul Agriculturii vrea să lanseze o schemă de minimis pentru a mai salva din producătorii de carne din România

Ministerul Agriculturii intenţionează să lanseze o nouă schemă de minimis pentru producătorii mici şi medii de carne de porc din România, în contextul crizei de carne de porc de la nivel european, care a dus la falimentul multor mici producători, a declarat Achim Irimescu, ministrul de resort.

„Mai întâi ar trebui să ne orientăm spre acoperirea consumului naţional. Să nu uităm că România e net importator, adică mai puţin exportă decât importă la carnea de porc, iar criza gravă din sectorul european al cărnii de porc, care durează de peste un an de zile, a condus la practic falimentul foarte multor mici producători din România. În perioada următoare avem în plan să mai aplicăm o schemă de minimis pentru a mai salva ce se mai poate salva din sectorul mic şi mediu producător din România“, a spus Irimescu, potrivit News.ro.  

Doar 40% din fermele din România vor putea exporta porci vii în condiţiile restrictive impuse de Comisia Europeană, după ridicarea interdicţiilor în ceea priveşte exportul de animale vii, în luna octombrie a acestui an.   România va putea exporta porci vii în celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene din luna octombrie, după ce a fost votată în septembrie trecerea ţării în anexa I a Deciziei europene în Comitetul Permanent Veterinar al Comisiei Europene.   În ultimii 70 de ani, României i-a fost interzis să exporte porci vii şi carne de porc din cauza problemelor cu pesta porcină. Exportul este posibil de acum înainte, însă Comisia Europeană impune câteva condiţii destul de restrictive.

4. Valoarea tichetelor de masă ar putea creşte la 15 lei

Deputaţii din Comisia de Muncă au votat astăzi un proiect de lege care prevede creşterea valorii tichetului de masă de la 9,57 de lei la 15 lei, a anunţat deputatul PNL Andreea Vass.

Este vorba despre proiectul de Lege nr. 314 din 2016 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. „Proiectul include un amendament al deputatului PNL Andreea Paul, prin care se majorează la 15 lei valoarea nominală a tichetului de masă. Proiectul iniţial prevedea o majorare de la 9,57 lei la 13 lei”, scrie Andreea Vass, într-un comunicat trimis presei. Potrivit acesteia, 4 din 10 români trăiesc în risc de sărăcie sau de sărăcie extremă, iar circa 2 milioane de români lucrează cu salariul minim pe economie sau foarte aproape de salariul minim.

„Aceştia sunt principalii potenţiali beneficiari, alături de ceilalţi salariaţi pe care angajatorul optează să-i stimuleze prin oferirea de tichete de masă. Valoarea majorată a tichetului de masă, de 15 lei, reprezintă echivalentul real al unei mese calde de prânz pentru un angajat, respectiv 0,52% din salariul mediu brut pe economie”, consideră deputatul liberal. Raportul final al Proiectului de Lege urmează să intre în următorul Plen al Camerei Deputaţilor.

5. Soluţia lui Irimescu pentru reducerea risipei alimentare: creşterea preţurilor

Oamenii ar putea fi determinaţi să reducă risipa alimentară prin creşterea preţurilor la alimente, adoptarea unor reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, sunt concluziile Conferinţei „Reducem risipa alimentară. Preţuim hrana!“, la care au participat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, alţi oficiali şi mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

În cadrul conferinţei, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a declarat că atunci când preţurile la alimente vor avea o valoare reală, respectiv când vor fi reduse subvenţiile, va fi redusă risipa.„Să crescă preţul şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor, ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile“, a spus ministru, citat de news.ro.

Deputatul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, susţine că risipa alimentară poate fi eliminată prin reglementări fiscale. Acesta consideră că Parlamentul trebuie să aprobe urgent proiectul de lege pentru reducerea taxei pe ambalaje, înainte ca producătorii de alimente să dea faliment, victime ale unor decizii greşite sau rău-intenţionate. Deputatul Florin Alexe, iniţiatorul proiectului de lege anti-risipă, susţine că, din nefericire, risipa de hrană creşte de la an la an.

Minea: Românii să mănânce doar cât au nevoie

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, federaţie care grupează patronatele din industria alimentară, mari firme procesatoare, autohtone şi multinationale, spune că orice român trebuie să ştie că nu trebuie să mănânce decât atât cât are nevoie.

„În România se fac valuri pe risipa alimentară şi cum se poate recupera un produs alimentar în utlima zi de valabilitate. Eu nu cred în ea. Recuperarea în ultimele zile de valabilitate este o modalitate de a nu arunca ceva în clipa aceea, ci un pic mai târziu. Produsele de origine animală sunt produse cu probleme, iar în ultima zi de valabilitate deja riscul este mare. Legea interzice să dai în consum colectiv aceste produse“, a declarat Minea.

El a adăugat că a face stoc înseamnă a face risipă şi că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este a populaţiei sărace: „ Dacă s-ar face un studiu, s-ar putea vedea că pătura socială care aruncă cea mai multă mâncare este cea a populaţiei sărace. Pentru că ei sunt primii care merg la astfel de promoţii. Grăsimea animală este mai bună decât grăsimea vegetală, dar asta nu se spune. Carnea este necesară, brânzeturile sunt necesare. Priviţi eticheta, cu cât lista de ingredienţi este mai lungă, produsul este mai ieftin. Cu cât lista de ingredienţi este mai scurtă, produsul este mai bun. Nu E-urile sunt riscul, ci aditivii”.

89 de milioane de tone pe an – risipa alimentară în UE

Potrivit deputatului Florin Alexe, la nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone/anual, circa 180 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55 la sută din totalul risipei la nivel UE. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40 la sută din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din ceşle 27 de ţări analizate de Eurostat, în anul 2015.

Wall-street.ro

6. Materiale de constructii ieftine sau scumpe?..depinde de cine si de unde le cumpara

Constructiile sunt un domeniu de activitate unde se aloca importante sume de bani, fie ca vorbim de persoane fizice, societati comerciale sau institutii de stat. Problema apare atunci cand trebuie sa achizitionam materiale de constructie, deoarece pretul acestora difera foarte mult. Important este sa stim de unde sa le cumparam astfel incat sa nu platim mai mult pentru acelasi produs.

O atentie trebuie acordata primariilor/institutiilor private, deoarece acestea cumpara materiale de constructii scumpe, in loc sa economiseasca…De ce?..deoarece cei ce se ocupa de achizitii nu selecteaza bine ofertele de achizitie sau nu vor, binenteles este de inteles si de ce.
Daca acestia ar selecta bine ofertele, s-ar economisi multi bani la nivel national in acest fel, implicit primariile ar deveni mai responsabile din acest punct de vedere.

Unii primari chiar si-au construit depozite de materiale de constructii, au gasit o oportunitate de a vinde materiale la institutiile statului la preturi cu mult peste normal, acest lucru cauza o gaura mare in bugetele locale. Si ne mai intrebam oare de ce se plang ca nu au bani? E simplu, sunt cheltuiti iresponsabil. Legea ii ajuta si se fac 3 oferte, clar cunoscute si castiga cine trebuie. Cu totii stim asta dar nimeni nu ia atitudine sa schimbam orientarea catre responsabilitate si constiinta.

In aceeasi situatie sunt si scolile private, doar ca acestea cheltuie responsabil si fac o selectie atenta inainte de a achizitiona materiale de constructii, dar la privat cineva are interesul sa economiseasca si sa evolueze.

Totusi, exista in tara si primarii care au control asupra cheltuielilor pe materialele de constructii. Avem primarii in tara pe care le putem lua ca si exemplu bun: Primaria Pestera(judetul Constanta) si Primaria Ciorasti(judetul Vrancea). Ne-am dat seama ca primarii sunt oameni gospodari, acestia au cumparat si au negociat pretul la materiale ca si cand ar fi fost la ei acasa. Au construit scoli, canalizari, stadion de fotbal si alte constructii importante orasului/satului, iar toate lucrarile au fost realizate cu salariatii Administratiei locale. Concluzie?!..nu au cheluit „aiurea” si dau si de lucru la oameni sa nu mai plece in afara tarii.

Preturile mult mai mici de pe net reflecta aplicarea unor adaosuri mai cu bun simt(neumflate). Acestea sunt mult mai mici ca la depozitele de materiale de constructii din orase. Acum ai posibilitatea sa cumperi materiale de constructii online si iti sunt aduse acasa gratuit, fara sa implice deplasarea dupa acestea, iar partea interesanta este ca vin direct de la producator/importator fara sa mai treaca prin curtea depozitelor, lucru care ar genera manipulare si transport, deci aceste cheltuieli si comisioane se includ in pretul produsului bineinteles.

Un lucru bun si binevenit este noua lege a achizitiilor publice in care bugetarii care fac achizitii, sunt obligati sa publice ORICE achizitie in Sistemul Electronic de Achizitii Publice(S.E.A.P) , dar binenteles ca romanul este inventiv si gaseste o solutie sa favorizeze o oferta unde au si alte beneficii.

De obicei, cand cumparam ceva o facem impulsiv, manati de interese, nu de ratiune. Ratiunea ne-am dori s-o folosim atunci cand discutam de bugete.

7.  4 lucruri pe care antreprenorii trebuie sa le stie pentru a avea costuri mai mici cu flota auto

Ultimele luni au fost dominate de stiri privind costurile mari ale RCA pentru transportatori. Recent, acestia au ajuns la un acord cu ASF, insa exista in continuare o multime de cheltuieli pe care le presupune flota auto pentru un antreprenor. De la costurile pentru revizii, reparatii si impozite, pana la cheltuielile legate de combustibil – toate pot fi optimizate pentru a fi cat mai mici si pentru ca autovehiculele sa reziste cu brio uzurii.

Iata ce ar trebui sa stie un antreprenor cand vine vorba despre micsorarea costurilor cu flota auto

Intretinerea care garanteza ca autovehiculele vor rezista sute de mii de kilometri

Daca vrei ca un autovehicul sa reziste ani la rand, unul dintre secrete este alegerea fluidelor in mod corect. Un astfel de ulei de motor, de pilda, va proteja componentele masinii impotriva uzurii si ii va prelungi durata de viata. Se vor face economii substantiale si vor fi evitate neplacerile provocate de defectiuni. De altfel, Mike Calkins, managerul serviciului tehnic din cadrul AAA (American Automobile Association) spune ca orice fluid utilizat la masina ar trebui sa fie de calitate superioara si sa fie ales conform specificatiilor din manualul masinii.

El a mai explicat ca masinile construite in prezent sunt proiectate pentru a parcurge peste 400.000 de kilometri fara absolut nicio problema. Conditia, adauga el, este ca masina sa fie intretinuta in mod corect. Este cea mai buna strategie pe termen lung si va garanta ca masinile nu vor trebui inlocuite prea curand. Indiferent ca vorbim despre un business ce are ca principala activitate transportul de marfuri, sau orice alt tip de business, cert este ca autovehiculele sunt indispensabile unei afaceri.

Alte lucruri de avut in vedere sunt schimbarea filtrelor, verificarea periodica a curelelor si a tuturor componentelor de cauciuc (care se pot uza in timp), dar si o atentie sporita la geometria rotilor.

Cardurile de combustibil, economice pe termen lung

Majoritatea benzinariilor ofera carduri de combustibil pentru firme, iar cu ajutorul lor managementul costurilor se face mai eficient. In plus, exista si reduceri de preturi, ceea ce va face utilizarea cardului o metoda economica de alimentare.

Mai mult decat atat, unele carduri sunt concepute special pentru transportatori, si cu ele se pot plati inclusiv taxele de drum percepute in alte tari. Sunt simplu de folosit, iar un antreprenor are de castigat si din punct de vedere financiar (datorita reducerilor), dar si din punct de vedere practic (o singura factura).

Leasingul operational, o solutie la indemana pentru companiile mici si nu numai

Firmele de leasing operational au cunoscut o dezvoltare importanta in ultimii ani. Serviciile lor se pliaza foarte bine pe nevoile unei companii, facand administrarea flotei auto mult mai usoara. Leasingul operational ii permite unei companii sa se foloseasca de un autovehicul fara sa se preocupe de plata RCA-ului si a taxelor, de reparatii sau revizii. Compania de leasing se ocupa de toate aceste aspecte, iar daca apar defectiuni din cauza carora masina nu mai poate fi utilizata, ea ii pune clientului la dispozitie o alta masina.

Daca un antreprenor opteaza pentru leasingul operational nu va ramane cu automobilul asa cum se intampla in cazul leasingului financiar. 

Este foarte important sa alegi masinile potrivite pentru activitatile la care vor fi utilizate. La fel de important este ca autovehiculele sa fie alese in functie de nevoile carora trebuie sa le raspunda. Numeroase analize au clasat masinile coreene si japoneze in topul fiabilitatii, asadar o documentare in legatura cu rezistenta in timp a marcilor de masini este foarte utila pentru a scadea costurile pe care le presupune o flota auto.

Cand vine vorba despre durata de viata a unei masini sunt importante si stilul de condus al soferului, cat si starea drumurilor, insa aceste lucruri nu stau neaparat in mana antreprenorului.

8. Productie de 4 mil. hectolitri de vin in acest an. Forta de munca sezoniera, principala problema

Productia de vin din acest an ramane constanta, in jurul cantitatii de patru milioane de hectolitri, principala problema fiind reprezentata de gasirea fortei de munca sezoniere, arata datele Patronatului National al Viei si Vinului.

“Se inregistreaza diferente semnificative de medie cantitativa de struguri la hectar atat intre regiunile viticole, cat si intre producatorii aflati in acelasi areal. Aceste diferente sunt create de doi factori: conditiile climatice si atentia data aplicarii eficiente a tratamentelor fitosanitare. Pe acest ultim considerent semnalam faptul ca producatorii care si-au facut la timp aceste tratamente au productii foarte bune, nefiind afectati de mana sau de fainare”, sustin reprezentantii PNVV.

Astfel, in zonele Moldova (Husi, Iasi, Cotnari) si Vrancea productia de vin raporteaza o crestere de 15-20% comparativ cu 2015, in timp ce in Banat avansul este de 10%. La polul opus se situeaza Dobrogea (-30%) si Oltenia (-20%). In zona Dealu Mare productia este asemanatoare cu cea de anul trecut, desi, aici se inregistreaza variatii mari intre producatori, unii raportand pierderi si de 30% fata de 2015.

“Perioada prelungita de insolatia si nivelul precipitatiilor din acest an ne indreptatesc sa afirmam ca in arealele viticole cu traditie si la producatorii de vin care au facut investitii in tehnologie in ultimii ani pentru cresterea nivelului de competitivitate, productia de vin 2016 va fi una foarte buna atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ”, mai spun oficialii PNVV.

In Romania pretul de tranzactionare al strugurilor din soiuri nobile pentru producerea vinului variaza intre 1 leu/kg si 1,5 lei/kg, in functie de zona, de culoare si de calitatea strugurilor.

La nivel european, Franta anunta diminuarea productiei de struguri, iar Spania raporteaza crestere, ceea ce va genera la nivel mondial un pret de vanzare mai mic pentru vinul varsat.

PNVV mai atrage atentia in privinta investitiilor realizate cu sprijin european in domeniul vitivinicol.

“Daca pana in 2014 eram lideri la nivelul sectoarelor de activitate din agricultura, cu absorbtie 100% a fondurilor alocate pentru proiecte, in ultimii doi ani am coborat la circa 40% din cauza birocratiei excesive instituite de MADR si a lipsei de profesionalism si de interes din partea acestei institutii. Spre exemplificare, in APIA si Ministerul Agriculturii, Directia Politici, nu exista niciun angajat specializat in domeniul vitivinicol”, puncteaza PNVV.

Industria locala a vinului imbuteliat este estimata la 250-300 de milioane de euro. Vorbim insa de un grad de fragmentare foarte ridicat, in contextul in care exista circa 100 de jucatori locali. Cei mai mari producatori sunt Jidvei, Murfatlar, Vincon si Cotnari.

Revista presei 26.09.2016

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe probleme economice: „Capitalul românesc creşte promiţător“
  2. Paradox românesc: Recolte uriaşe, venituri minime pentru agricultori
  3. Peste 5 milioane de salariaţi în România! Femeile, plătite mai prost decât bărbaţii

Businessmagazin.ro

  1. Investiţi în brand! Este mai puternic decât cei care fac produsul

Agerpres.ro

  1. Câștigul salarial mediu net a urcat cu 9,5% în 2015; femeile au câștigat cu 7% mai puțin decât bărbații (date INS)

 6. Modificările la Legea de vânzare a terenurilor agricole intră pe circuit numai după ce vor fi discutate cu fermierii (ministru)

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri      Logo Email

Adevarul.ro

1. Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe probleme economice: „Capitalul românesc creşte promiţător“

Firmele cu capital autohton s-au dezvoltat promiţător în ultima perioadă, însă acestea aşteaptă şi mai multe semnale pozitive, iar creşterea investiţiilor străine ar susţine acumularea mai rapidă a capitalului românesc, susţine consilierul prezidenţial pe probleme economice.

Antreprenoriatul românesc se găseşte la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, care pot deveni o coloană vertebrală a economiei, o matrice de stabilitate, cu un potenţial imens în planul inovării şi al consolidării clasei de mijloc, potrivit lui Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe probleme economice.    

„Adevărul“: Săptămâna trecută, premierul Dacian Cioloş a prezentat în Parlament situaţia economică a ţării. România înregistrează o creştere economică de peste 5%, dar care sunt fundamentele acesteia? Cum se vede economia românească de la Cotroceni?  

Cosmin Marinescu: Da, România este în prezent campioana creşterii economice din Uniunea Europeană, cu o creştere pe primul semestru de 5,2%. Important este că, spre deosebire de primele luni ale anului, datele recente indică inclusiv revigorarea activităţii investiţionale. De exemplu, investiţiile nete au crescut pe primul semestru cu 8,7% faţă de 2015, deci sunt semne bune pentru evoluţiile viitoare.   

În acelaşi timp, însă, nu trebuie neglijate anumite date structurale. Creşterea este, prin definiţie, un fenomen cantitativ, dar economiştii trebuie să privească şi dincolo de latura cantitativă. În contextul de faţă, de exemplu, era previzibil un aport considerabil din partea consumului, dat fiind impulsul fiscal consistent, bazat pe reducerea TVA, pe un trend post-criză deja expansionist.   Astfel, prognozele de creştere economică au fost revizuite pozitiv cu 0,6 puncte procentuale, la o rată anuală de 4,8%. Am putea spune că economia este deja bine încălzită, pe latura cererii, pe fondul creşterii cu circa 17% a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul. De aceea este importantă dinamica investiţională, care să aducă răspunsuri pozitive pe latura ofertei.  

Acestea s-ar rezuma simplu: investiţii şi productivitate. Iar când investiţiile dau semne încurajatoare, ar trebui să urmeze şi câştigurile de productivitate. În acest sens, foarfeca productivitate-salarii ar susţine mai bine competitivitatea. Consecinţa s-ar vedea şi în balanţa externă, unde deficitul comercial a crescut cu circa 30% faţă de anul trecut, pe seama bunurilor de consum. Importurile au accelerat la o rată de peste 10%, dublă decât cea a exporturilor.  

De aceea trebuie să ne uităm cu atenţie la anumite evoluţii sectoriale şi structurale, la performanţele din industrie, din agricultură, astfel încât să se consolideze latura calitativă a creşterii economice.  

** De peste 25 de ani se discută despre importanţa industriei şi a agriculturii, despre nevoia creşterii productivităţii. Toate guvernele au planuri şi strategii, dar avem mai degrabă nevoie de soluţii concrete. De ce credeţi că se mişcă lucrurile atât de încet?  

** N-aş privi lucrurile într-o notă atât de restrictivă. Soluţii concrete există, se discută despre ele, guvernul şi partidele politice concep diverse strategii, politici şi măsuri, unele ajung să fie implementate, altele nu. Deci nu ducem lipsă de iniţiative şi idei. Un exemplu este strategia economică a Guvernului „România competitivă“.   În opinia mea, esenţiale sunt coerenţa şi asumarea politicilor în linie cu o viziune sănătoasă privind dezvoltarea. De exemplu, dacă avem ca obiective o clasă de mijloc puternică şi dezvoltarea elitei antreprenoriale, atunci trebuie ţinute la distanţă măsurile adverse, cele care sporesc dependenţa de stat, aflate pe contrasens cu antreprenoriatul.   

Pe de altă parte, suntem prizonierii unei legi naturale: timpul. Este vorba şi de un ritm natural al dezvoltării, peste care nu se poate sări sau care nu poate fi răsturnat peste noapte, pentru că nu există o lampă a lui Aladin aducătoare de prosperitate.   

Dezvoltarea economică se bazează pe capital, însă formarea capitalului nu este ceva spontan, nu este rezultatul imediat al unei decizii, ci un proces lent de acumulare, foarte senzitiv în raport cu mediul (social, politic) în care se petrece.  

** Se discută în ultima vreme tot mai intens despre capitalul românesc, despre importanţa acestuia, observăm asta şi în discursul politicienilor. În opinia dumneavoastră, cât de mult cântăreşte capitalul românesc în economie?  

** Într-adevăr, astăzi se discută mult despre capitalul romanesc, şi este bine să fim atenţi în această direcţie. Demersul însă trebuie să ţină cont şi de rigorile instituţionale şi economice ale etapei actuale.   Este important ca tema capitalului românesc să nu se transforme în argument împotriva capitalului extern. Logica economică este, o dată în plus, edificatoare. Investiţiile străine creează locuri de muncă, venituri superioare, lucrează cu furnizori locali, aşa cum stau lucrurile în industria auto, de pildă. Deci, în contextul investiţiilor externe, acumularea capitalului autohton este şi ea mai rapidă.   Pe de altă parte, este adevărat, capitalul românesc aşteaptă mai multe semnale pozitive. Iar aici, ca să fie clar, mă refer la sectorul privat, la întreprinzătorii români care au traversat criza şi sunt în căutare de noi direcţii şi oportunităţi.   

Potrivit datelor Registrului Comerţului  din august 2016, ponderea capitalului autohton privat în total cifră de afaceri, inclusiv companii de stat, este de 55% pentru companiile cu cifră de afaceri între 10 şi 20 de milioane de euro, de 44,5% pentru cele cu cifră de afaceri între 20 şi 50 de milioane de euro, 33,4% pentru intervalul 50-100 de milioane de euro şi de 14,7% pentru cele cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.   Este limpede că ponderea capitalului autohton privat scade semnificativ în zona marilor afaceri. Antreprenoriatul românesc se găseşte la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. De aceea, pentru o economie emergentă cum este cea a României, IMM-urile pot deveni o coloană vertebrală a economiei, o matrice de stabilitate, cu un potenţial imens în planul inovării şi al consolidării clasei de mijloc.  

Pentru afacerile mari, de peste 100 de milioane de euro, sunt doar 49 de companii private cu capital românesc. Evident, salturile de tip corporatist nu se fac tocmai uşor. Sunt esenţiale, în acest sens, acumularea culturii antreprenoriale pentru business de anvergură şi dezvoltarea susţinută a pieţei de capital.  

Ca economist, poate ar trebui să spun că dincolo de naţionalitatea capitalului mă interesează, evident, eficienţa şi etica acestuia. În definitiv, este importantă crearea de locuri de muncă, mai multe şi mai bine plătite, din care să rezulte premisele unor noi iniţiative antreprenoriale.  

Dar poate că merită să reflectăm la întrebarea: este capitalul românesc şi o măsură a dezvoltării noastre? Eu consider că o ţară prosperă, cu o economie de piaţă consolidată, trebuie să aibă capitalişti puternici, dar care să îşi tragă forţa de pe piaţă, din libera concurenţă. În definitiv, clasa antreprenorială românească este şi ea o măsură a schimbărilor economiei şi societăţii româneşti.  

** Totuşi, 49 de companii cu capital privat românesc cu cifră de afaceri de peste 100 milioane euro sunt destul de puţine. Există premise ca numărul acestora să crească?  

** Evident, iar datele recente nu descurajează, ci dimpotrivă. Dincolo de situaţia la zi, mai importantă este dinamica pe care o au companiile cu capital românesc, cel puţin în ultimul an. Potrivit datelor ONRC, între iulie 2015 şi august 2016, companiile private cu capital românesc au crescut promiţător.

De exemplu, pentru o cifră de afaceri între 10 şi 20 de milioane de euro, companiile private cu capital românesc au crescut în ultimul an cu 7%, de la 838 la 896. Între 20 şi 50 de milioane de euro cifră de afaceri, creşterea companiilor private cu capital românesc este însă mult mai consistentă, de aproape 22%, de la 368 la 448.   

Dinamica este şi mai evidentă pentru cifre de afaceri între 50 şi 100 de milioane de euro, interval în care numărul companiilor private cu capital românesc a crescut cu circa 35%, de la 74 la 100 de companii.    Sunt deci premise favorabile pentru dezvoltarea în continuare a capitalului autohton. Favorabilă este şi creşterea investiţiilor străine directe, cu 23% faţă de 2015, ceea ce denotă un plus de atractivitate economică în contul României.  

** În România sunt aproximativ 800.000 de firme active, cele mai multe având capital românesc. În cea mai mare parte este vorba despre micul întreprinzător, cel cu o cifră de afaceri de zeci sau sute de mii de euro. Ce şanse sunt ca aceşti întreprinzători români să-şi poată dezvolta afacerile şi să intre în liga celor mai mari, ţinând cont şi de mediul creat de stat?  

** Într-adevăr, spiritul antreprenorial este definitoriu pentru afacerile mici, pentru micul întreprinzător care agoniseşte sau se îndatorează pentru a conduce un atelier, o brutărie, o ferma de familie… Sunt sute de mii de astfel de oameni care se gândesc, zi de zi, la acumularea de capital şi dezvoltarea antreprenorială.   

Aproape că unele afaceri sunt de subzistenţă, altele se ridică la o limită naturală, prin specificul lor, însă o economie dinamică se defineşte prin această clasa de mici întreprinzători, care pun bazele clasei de mijloc. Probabil că la acest nivel sunt şi cele mai sensibile probleme, de unde nevoia de transparenţă şi simplificare birocratică şi administrativă, ceea ce guvernul şi-a propus de altfel.   

În opinia mea, cheia unei Românii antreprenoriale se găseşte la nivelul interacţiunii dintre stat şi întreprinzător. Este important ca micul întreprinzător să capete încredere, să vadă o abordare nediscriminatorie şi să simtă că interacţiunea cu statul se face mai uşor, cu mai puţine costuri.  

** Preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat recent elaborarea unui Proiect de ţară, prin prisma unei viziuni pentru România adaptată contextului actual. Care credeţi că sunt beneficiile acestei iniţiative pentru economia românească?  

**Încă de la începutul mandatului au existat diverse propuneri din zona mediului de afaceri, a societăţii civile, cu privire la direcţiile unui proiect de ţară. Recent, contextul Brexit a declanşat nevoia unei dezbateri privind viziunea la nivel de ţară.  

Prin asumarea consensuală a unor direcţii majore, apar bineînţeles şi beneficii economice. În lumea de azi, predictibilitatea este unul dintre cele mai valoroase active, iar proiectul de ţară poate veni cu un angajament de predictibilitate sistemică, ceea ce nu este doar business, ci mai degrabă garanţia de a putea face strategii şi planuri pe termen lung.  Pe de altă parte, în opinia mea, miza esenţială a dezbaterilor de la vârful Uniunii este ca proiectul european să se reinventeze şi economic. Performanţa economică este testul esenţial pe care orice construcţie instituţională, mai devreme sau mai târziu, trebuie să îl treacă.   Să nu uităm care a fost – ca parafrază – visul european, adică o Uniune a libertăţii, a libertăţii de mişcare, şi nu doar în plan economic, deşi libertatea este economică, prin excelenţă. În contextul actual, securitatea şi prosperitatea nu sunt doar obiective, ci şi condiţii esenţiale pentru succesul proiectului european.   

** Care consideraţi că trebuie să fie priorităţile de guvernare, în perioada următoare, din punct de vedere economic?   

**În opinia mea, miza esenţială este consolidarea creşterii economice, ceea ce nu înseamnă neapărat mai mult, adică în sens cantitativ, însă înseamnă mai bine, în sensul acumulărilor sustenabile. Iar aici mă refer la investiţii, la creşterea productivităţii şi la ameliorarea balanţei externe, prin accelerarea exporturilor.  

Însă acestea sunt, la rândul lor, efectele unor politici economice, care trebuie să consolideze stabilitatea macroeconomică, dar şi să extindă calitatea mediului de afaceri. Este evident că a trecut vremea abordărilor facile, cele care au făcut laitmotiv din scăderea taxelor sau din pomparea de bani ieftini în economie.  

România are nevoie de realizări reale, de infrastructură, de accesarea cât mai bună a fondurilor europene şi de întărirea capacităţii administrative. De exemplu, acum avem aprobat Master Planul general de transporturi, deci va trebui depăşită paradigma, aproape nesfârşită, a studiilor de fezabilitate şi să rezulte obiective finalizate şi infrastructură de calitate.   

Nu în ultimul rând, ca abordare principială, trebuie promovată o relaţie corectă, egală, între stat şi cetăţean, în toate sensurile acesteia – fiscal, administrativ ori în privinţa serviciilor publice. Aşa ne vom apropia mai repede, şi mai durabil, de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. 

2. Paradox românesc: Recolte uriaşe, venituri minime pentru agricultori

Deşi recoltele de grâu, orz, rapiţă, au fost mult mai mari în 2016 decât anul trecut, în unele cazuri creşterea faţă de 2015 fiind şi de 38%, fermierii nu profită de pe urma acestui rezultat. Asta deoarece sunt obligaţi să vândă la preţ mic, neavând capacităţi de stocare, scrie news.ro.

În prezent, preţurile sunt la nivelul anului 2015, însă cheltuielile agricultorilor au crescut cu până la 10% , iar cei care vând la preţul actual reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile, susţin fermerii. În plus, anul acesta subvenţiile au venit cu întârziere, ceea ce înseamnă, pentru mulţi, o povară în plus. „Preţurile nu sunt bune, sunt la acelaşi nivel cu cele înregistrate în 2015. În condiţiile în care preţurile au rămas la un nivel scăzut, iar subvenţiile au ajuns târziu în conturile fermierilor, agricultorii sunt într-o situaţie disperată”, a explicat consilierul în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu.

În schimb, marii agricultori din România, care şi-au construit, în timp, spaţii de stocare a cerealelor şi pot păstra producţiile obţinute anul acesta până la momentul în care preţurile sunt convenabile, au toate şansele să iasă în câştig. Aceste cazuri sunt totuşi rare, la nivelul ţării. „Fermierii stochează producţiile deoarece nu este rentabil să vândă. Dar aceasta este o posibilitate pentru cei care au unde să stocheze. Spre exemplu, anul trecut în vară preţul pe kilogramul de grâu era de 0,40 de lei, iar în ianuarie preţul a ajuns la 0,72 de lei. Însă, nu toţi îşi permit acest lucru şi au nevoie de bani cash pentru a-şi plăti datorile”, a spus Dimitrie Muscă, agricultor din Arad. Fermierul a avut o producţie anul acesta de 27.000 de tone de grâu şi se aşteaptă ca şi de la cultura de porumb să obţină o recoltă similară. Acesta spune că va stoca toată recolta deoarece nu vrea să vândă pe un preţ de nimic.

Însă cazurile de acest gen sunt încă rare în România, spre câştigul intermediarilor şi traderilor, care deţin cele mai multe spaţii de depozitare din ţară. Fermierii spun că preţurile sunt în prezent de 60-70 bani pe kilogramul de grâu, 1,5 lei pe kilogramul de rapiţă, 58 de bani pe kilogramul de orz, 50-60 de bani pe kilogramul de porumb şi 1,3-1,45 de lei pe kilogramul de floarea- soarelui. 

3. Peste 5 milioane de salariaţi în România! Femeile, plătite mai prost decât bărbaţii

Numărul de salariaţi a depăşit pragul de 5 milioane la finalul lui 2015, după o creştere cu 140.000 pe parcursul anului trecut, iar 60,9% dintre angajaţi lucrează în servicii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Femeile au câştigat, anul trecut, cu 7% mai puţin decât bărbaţii, în medie, mai arată statisticile oficiale. În 2015, numărul mediu de salariaţi din economia românească a fost de 4,61 milioane, mai mare cu 103.700 comparativ cu 2014, însă datele au fost obţinute pe baza unei anchete statistice pe baza unui eşantion reprezentativ de 26.500 de firme şi instituţii publice.

„Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2015 a fost de 5.041,2 mii persoane, mai mare cu 140,5 mii persoane faţă de sfârşitul anului precedent”, se arată în raportul INS. Şase din zece angajaţi lucrează în servicii Din numărul mediu de salariaţi raportat de INS pe baza eşantionului reprezentantiv, bărbaţii reprezintă 53%, adică 2,44 milioane, iar 60,9% dintre angajaţi lucrează în sectorul terţiar, categorie care include în special serviciile.

Peste o treime (36,6%) dintre angajaţi au un loc de muncă în industrie şi construcţii, care reprezintă sectorul secundar al economiei,  în timp ce doar 2,5% dintre salariaţi lucrează pentru un angajator din agricultură. Numărul cel mai important de locuri de muncă este concentrat în regiunile bogate, regiunea Bucureşti-Ilfov având o pondere de 21% din numărul total de slujbe la nivel naţional, deşi are doar în jur de 10% din populaţie. Deşi reprezintă doar 47% din numărul de angajaţi, femeile domină anumite sectoare ale eoconomiei româneşti.

„Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de feminizare al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (80,0% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (71,0%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), hoteluri şi restaurante (60,9%)”, precizează INS. Salariul femeilor este cu 7% mai mic Femeile au câştigat în medie, anul trecut, 1.783 lei net lunar,  cu 7% mai puţin decât bărbaţii, care au avut un câştig mediu lunar net de 1.928 lei. Datele INS mai arată că, în 2015, câştigul salarial mediu lunar net pe total economie a crescut cu 9,5% (162 lei) faţă de cel din anul 2014, până la 1.859 lei.

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.189 lei pentru un salariat în 2015, de aproape două ori mai mult decât câştigul net, ca urmare a taxelor şi contribuţiilor salariale. Ultimele date disponibile arată că, în iulie 2016, câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a ajuns la 2.078 lei (463 euro), în creştere cu 12,4% comparativ cu iulie 2015.

Businessmagazin.ro

4. Investiţi în brand! Este mai puternic decât cei care fac produsul

Acum câţiva ani, la o întâlnire Meet the CEO a Business Magazin, Radu Georgescu, poate cel mai cunoscut antreprenor român din IT, a fost întrebat ce sunt mai importanţi, programatorii sau echipa de sales, vânzătorii. Fără să clipească, el a spus direct vânzătorii. „Dacă nu găsesc în ţară programatori, mă duc în Moldova, mă duc în Ucraina, mă duc în India şi tot găsesc, dar nu la fel de uşor pot să găsesc vânzători buni.“

De aceea, cei de la vânzări câştigă mai bine decât cei din „producţie“, decât cei care fac produsul propriu-zis. Dacă extindem puţin discuţia, ajungem la marcă, brand şi produs. Ani de zile am trăit cu iluzia că produsul este mai important şi înţelegem acum că brandul este mai puternic. Un produs sau un serviciu de o calitate mai slabă poate face mai mulţi bani, poate rezista mai mult, dacă are un brand bun. Poţi face produsul în România, în Moldova sau în China (un bun furnizor pentru Dedeman) şi în orice moment găseşti pe cineva să-l execute. Un brand se construieşte mai greu. Americanii fac produsele unde este mâna de lucru mai ieftină, dar bagă sume uriaşe în marketing, în imagine, în brand. Acolo este cea mai mare valoare adăugată şi prin asta cuceresc pieţele lumii.

Poate jumătate din componentele unui BMW sau ale unui Mercedes sunt făcute în România: volanul la Bistriţa, motorul la Sebeş, cauciucurile la Timişoara, o piuliţă la Sibiu sau tapiţeria la Ploieşti. Dar brandul este german, iar acest lucru face toţi banii, nu contează unde sunt făcute componentele. Iar maşinile germane au cea mai mare marjă din industria de componente auto (ironic, Dacia, o maşină low-cost, are o marjă care se apropie de cele ale brandurilor premium).

Brandul, povestea lui, spusă zi de zi, an de an, duce produsul mai departe şi îi asigură supravieţuirea. De asemenea, puterea brandului aduce o marjă mai mare pentru produs, ajutându-l să facă faţă competiţiei.

Noi tot ne mândrim că avem produse bune, româneşti, începând de la roşii, mere, pâine până la haine, costume, pantofi versus ce ne aruncă Occidentul. Cum pot românii să cumpere mere poloneze în loc de mere româneşti de la supermarket? Cum se poate duce tineretul din ziua de astăzi la cârpele de la H&M versus cunoscutele rochii de pe Lipscani sau Calea Victoriei?

Ce pantofi de piele se făceau pe vremuri la Guban (Timişoara) comparativ cu pantofii din ziua de astăzi, pe care îi porţi o lună şi se rup! Ce maşină bună era Dacia făcută în anii ’70! Ce cămăşi făcea Ceauşescu şi cum sunt cele de astăzi, când le speli o dată şi deja se scămoşează! Ce bere era înainte şi ce bere este acum! Fiecare dintre noi a auzit aceste remarci. Produsele de pe vremea comunismului erau mult mai bune decât cele de astăzi.

După ’90, multe companii au trăit cu iluzia că este de ajuns să faci un produs şi se vinde de la sine. Nimeni nu-şi punea problema concurenţei, nimeni nu-şi punea problema preţului sau a brandului. Marketingul era o noţiune abstractă, doar un capriciu.

Când s-a dat liber la importuri, o treime din economia românească s-a trezit că românii nu le mai cumpără produsele. Consumatorii au început să facă comparaţii şi să aibă opţiuni. Decizia lor a fost cruntă pentru produsele româneşti. Foarte multe dintre ele nu au făcut faţă schimbării timpurilor, erau depăşite de vremuri, pentru că între timp au venit alte generaţii. Nu aveau ambalaj, nu aveau culoare, nu aveau sclipici, nu aveau un brand.

Românii care au preluat companiile în procesul de privatizare, de multe ori directorii fabricilor în perioada comunistă, nu au ştiut ce să facă cu produsele mai departe (poate nici nu-şi propuneau lucrul acesta), pentru că ei îşi concentrau atenţia numai pe partea de producţie. Asta ştiau să facă. Dar dincolo de poarta fabricii era o altă lume, pe care nu o cunoşteau, mult mai dură, cea a consumatorului, a celui care îţi validează produsul prin achiziţia lui. De investiţie în brand nici nu se punea problema, pentru că era considerată o cheltuială inutilă care nu aduce niciun venit palpabil.

Treptat, multe nume româneşti au ieşit din piaţă, au ajuns la fier vechi, la propriu şi la figurat.

Pe piaţă însă au apărut alte nume, dincolo de cele străine, care şi-au făcut loc. Noii antreprenori români au început să-şi construiască brandurile de la zero, din necesitatea de a se face cunoscuţi. Mulţi le-au dat o poveste – numele lui, numele fetiţei, numele soţiei, un nume găsit la întâmplare într-o carte sau un nume străin, care dădea mai bine decât un nume românesc. Dacă era un nume german era perfect.

Brandurile româneşti noi, apărute după ’90, au câştigat teren pentru că a trebuit ca proprietarii să investească în ele pentru a le face cunoscute. De aceea, ei sunt mai bine pregătiţi pentru lupta de zi cu zi cu competiţia. Odată cu criza, pe piaţă există un trend al consumatorilor români de a cumpăra într-un spirit de solidaritate brandurile româneşti. O parte din antreprenorii români au înţeles acest lucru şi au investit în marketing. Alţii au tăiat bugetele şi au pierdut teren în piaţă. Multinaţionalele care aveau în portofoliu branduri româneşti au început să reinvestească în ele pentru a nu pierde schimbarea din mintea consumatorilor. Nu de multe ori, privirea consumatorilor se îndreaptă fără niciun cost către brandurile româneşti. Această fereastră poate ţine încă alţi câţiva ani.

De aceea este important ca antreprenorii români să investească acum în brandurile lor, să le spună povestea, să le dea o valoare în mintea românilor. O investiţie acum, chiar dacă nu va produce vânzări de mâine, va asigura supravieţuirea unui brand şi a unei afaceri.

Agerpres.ro

5. Câștigul salarial mediu net a urcat cu 9,5% în 2015; femeile au câștigat cu 7% mai puțin decât bărbații (date INS)

Câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale a fost de 1.859 lei, în 2015, în creștere cu 9,5% (+162 lei), comparativ cu anul precedent, femeile câștigând cu circa 7% mai puțin decât bărbații, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s-au realizat în anul 2015 în intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (de aproape 2,1 ori), industria extractivă cu 85,8%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 65,5%, administrație publică cu 55,6%, activități profesionale, științifice și tehnice cu 47,8%. Câștigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurante (-41,9%), alte activități de servicii (-30,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-26,3%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,5%), construcții (-23,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,2%), tranzacții imobiliare (-18,5%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-15,3%), comerț (-14,6%), sănătate și asistență socială (-10,9%), industria prelucrătoare (-8,3%)”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, în anul 2015, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 144,6% față de anul 1990, mai mare cu 13,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 14,3 puncte procentuale față de anul 2008.

„Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 2.453 lei (față de 2.646 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 1.783 lei (față de 1928 lei al bărbaților). Bărbaților le revin câștiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare și asigurări (41,4%), alte activități de servicii (28,6%) și industria prelucrătoare (25%)”, informează INS.

Conform Institutului, în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu lunar net în anul 2015 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.359 lei, s-a înregistrat în județul Neamț, cu 26,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul București (2.696 lei), cu 45% peste media pe economie.

„Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2015 de 3.189 lei/salariat, în creștere cu 6,7% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă, respectiv intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (+96,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,8%), administrație publică (+26,5%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (-42,8%), alte activități de servicii (-30,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,0%), construcții (-23,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%)’, menționează sursa citată.

INS precizează că în anul 2015, numărul mediu al salariaților a fost de peste 4,611 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 103.700 persoane.

„Bărbații predomină în rândul salariaților (2,442 milioane persoane, respectiv 53% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 67.000 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 36.700 persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 36,6% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,5%. Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 87,3%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de ‘feminizare’ al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (80% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (71%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), hoteluri și restaurante (60,9%)”, mai arată Institutul Național de Statistică (INS).

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de peste 5 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului 2014, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 140.500 persoane.

În profil regional, spune INS, efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2014.

„Regiunile cu cele mai mari creșteri ale efectivului de salariați au fost București-Ilfov (+33,8 mii persoane), Nord-Vest (+26,2 mii persoane), Nord-Est (+17,9 mii persoane) și Centru (+17,5 mii persoane). În regiunea București-Ilfov se concentrează puțin peste 21% din salariații din economie. Regiunile în care activitățile sectorului primar depășesc ponderea medie pe țară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,2%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,8%) și Sud-Vest Oltenia (2,5%). Regiunile care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (45,1%, 43,7%, 41,8%, 40,9%, 38,3%, față de 36,4% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (60,5% față de 41,2% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% față de 20,0% media pe țară)’, se mai spune în comunicat.

La sfârșitul anului 2015, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,1%) și a înregistrat o creștere cu 4,2% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,7% din efectivul total de salariați, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.

6. Modificările la Legea de vânzare a terenurilor agricole intră pe circuit numai după ce vor fi discutate cu fermierii (ministru)

Varianta de modificare a Legii privind vânzarea terenurilor agricole va fi publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cursul săptămânii viitoare și va intra în circuitul de avizare numai după ce va fi discutată cu fermierii, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

„Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.

Șeful de la Agricultură a precizat în repetate rânduri că au existat presiuni din partea fermierilor români pentru modificarea Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole, în condițiile în care suprafețe mari de terenuri agricole au intrat în proprietatea firmelor străine.

Potrivit ministrului Agriculturii, principala modificare din Lege este cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, precum și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani și abia pe urmă să poată fi făcută înstrăinarea terenului etc.

„Pe noile modificări din lege, suprafața maximă ce poate fi deținută în proprietate de persoanele fizice este de maximum 50 de hectare, atât pentru români cât și pentru străini. Este posibil să lăsăm ca la nivel de județ să impună fiecare o limită, poate mai mică față de cele 50 de hectare”, a explicat Irimescu.

În ceea ce privește proiectul privind atașații agricoli, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește ca în luna octombrie să se adopte legea și să poată demara concursul pentru ocuparea celor 12 posturi cât mai repede posibil.

„Am rugat parlamentarii ca atunci când adoptă legea să modifice articolul prin care Ministerul Justiției ne-a impus ca atașații agricoli să fie doar funcționari publici. A fost amendat deja la Senat acest articol și ar putea ca marți (27 septembrie n.r.) să intre în Comisia de agricultură din Camera Deputaților și pe la începutul lui octombrie să se adopte Legea și să dam drumul la concurs. Mi-e teamă că dacă nu se întâmplă până când voi mai fi în funcție, aceste posturi nu se vor mai ocupa prin examen ci „pe pile”, a adăugat Irimescu.

Guvernul a adoptat în luna mai o Ordonanță de Urgență prin care decidea să trimită în capitale importante din lume 12 atașați agricoli pentru promovarea produselor românești de foarte bună calitate la export.

Înființarea celor 12 posturi de atașat agricol a avut la bază o idee a lui Dacian Cioloș de pe vremea când era ministru al Agriculturii, preciza atunci Achim Irimescu.

Potrivit acestuia, cei 12 atașați agricoli vor fi selectați, prin concurs, din cei 11.500 de angajați ai Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acel moment erau deja stabilite 8 țări în care vor fi trimiși atașați agricoli, respectiv în Germania, Spania, Turcia, Israel, Federația Rusă, China, Statele Unite și Egipt.

În luna mai, la Conferința Națională a Agricultorilor, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, avertiza că sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se afla în proprietatea firmelor sau persoanelor străine.

„Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Va spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiții favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetățenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns și ea să fie ocolită. Sunt tranzacții cu suprafețe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donații, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puțin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, a precizat atunci liderul LAPAR.

Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susținut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții.

„La ora aceasta, poate puțini dintre dumneavoastră știți, și când am auzit am rămas pur și simplu șocat, aproape 70% din vânzările de teren către firme străine sunt fonduri de investiții, care nu fac altceva decât speculații financiare cu terenul, fie dându-l în arendă, fie comercializându-l de câte ori este cazul. Nu au ce căuta fondurile de investiții în comercializarea de terenuri. Ele trebuie să se ocupe de ceea ce se ocupă fondurile de investiții, imobiliare de altă factură, nu terenuri”, a spus Adrian Rădulescu, la o conferință de specialitate organizată în luna iunie, la București.

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.

În prezent, cele mai active trei zone ale țării, în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă.

REVISTA PRESEI 22.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Ziuadevest.ro, Ziare.com

  1. Un fost ministru prezintă la Timișoara ”Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri”

Arq.ro

  1. Mihăiță Calimente a fost alungat de la întâlnirea oamenilor de afaceri 

Aradreporter.ro

  1. Conducerea CNIPMMR a prezentat “Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni”

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro

  1. Ministrul Transporturilor: Autostrada Piteşti-Sibiu va fi gata în 2021, cu un an mai devreme decât în Master Plan 
  2. Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se extinde. Un nou restaurant City Grill se deschide în centrul comercial Băneasa Shopping City. 
  3. Ministerul Muncii: Creşterile salariale din următorii cinci ani presupun alocarea a 14 miliarde de lei de la buget 

Avocatnet.ro

  1. Interzicerea activităților publice în clădirile cu risc seismic: Senatorii au adoptat lămuriri 

Agerpres.ro

 8. Chirițoiu: Victimele practicilor neconcurențiale ar putea fi despăgubite mai repede, pe baza dovezilor autorității de concurență, validate de instanță 

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Ziuadevest.ro, Ziare.com,

1. Un fost ministru prezintă la Timișoara ”Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri”

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, va fi prezent joi, la Timișoara, aduce în atentia autorităților publice locale, dar și a mediului de afaceri local și regional, importanța și necesitatea implicării în acțiuni coerente de sprijinire a companiilor, în special a celor cu capital autohton. 

Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri este structurat pe 7 capitole: Măsuri administrative/ instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative şi internaţionalizarea și Sprijinirea turismului.

Programul cuprinde obiective precum: Măsuri legislative, și înființarea unui Ministeral Antreprenoriatului şi Turismului, Protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investiții și promovarea intereselor de export ale acestora, Transferul de autoritate din partea statului spre entități de tip parteneriat public-privat, Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl deține nu poate fi solicitat unui contribuabil, nicio sancţiune administrativă fără o acțiune de prevenţie), Un sistem fiscal atractiv, Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat, Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Florin Jianu a fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism din martie până în decembrie 2014, președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători (Young Entrepreneurs of the European Union – JEUNE) din ianuarie 2012 până în martie 2014 și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România din ianuarie 2008 până în martie 2014.

Arq.ro

2. Mihăiță Calimente a fost alungat de la întâlnirea oamenilor de afaceri

Oamenii de afaceri arădeni, prezenţi la întâlnirea cu Florin Jianu preşedinte al CNIPMMR şi fost ministru al IMM-urilor şi  cu vicepreşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinariu,  au avut parte de un moment tensionat, pe alocuri penibil, generat de către un parlamentar arădean.

Întâlnirea, desfăşurată sub egida „Masa rotundă privind guvernarea mediului de afaceri 2016-2020”, s-a desfăşurat miercuri, 21 septembrie 2016, la Hotel Central din Arad şi a avut drept scop dezbaterea privind programul de guvernare pentru mediul de afaceri, problemele şi dificultăţile întâmpinate de aceştia.

Fondul discuţiilor viza problemele generale cu care se confruntă firmele şi agenţii economici, a fiscalităţii ridicate şi legilor fiscale în continuă schimbare, lipsa forţei de lucru calificate, dar şi probleme punctuale, specifice Aradului: îngreunarea transportului personalului la firmele din zona industrială N-V din cauza blocării traficului, dificultăţile cu care se confruntă agenţii economici de pe str. Eftimie Murgu, care de 25 de ani este neasfaltată, cât şi multe altele.

Pe acest fond, profitând că i s-a dat cuvântul, deputatul  Mihăiţă Calimente începe un discurs fără nici o legătură cu problemele dezbătute, canalizând discuţia înspre polemici politice, principala ţintă a atacului fiind la adresa edilului şef al Aradului.

În loc să asculte problemele transmise de cei care plătesc taxe şi împozite, cei care susţin financiar bugetul statului, inclusiv salariile de mii de euro ale parlamentarilor, Calimente a transformat totul într-un circ politic între el şi edilul şef al Aradului, pe care nu demult îl susţinea, ba chiar îi făcea campanie electorala,, fiind colegi de partid.

Cum răbdarea oamenilor de afaceri, ai agenţilor economici, este oricum pusă la grea încercare, în special de către clasa politică, ieşirea deputatului Calimente a fost picătura care a umplut paharul şi a stârnit  revolta celor prezenţi.

Astfel, pe cale de consecinţă, Calimente a trebuit să plece cu coada între picioare.

Aradreporter.ro

3. Conducerea CNIPMMR a prezentat “Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni”

“Programul de bună guvernare pentru mediul de afaceri – Soluții practice pentru sprijinirea întreprinzătorilor autohtoni” a fost tema conferinţei de presă organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR, azi, la Arad.

Eveniment la care au fost prezenţi Florin Jianu – președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru – secretar general, Mircea Purcaru şi Mihaela Breaz, preşedinte, respectiv director executiv al filialei arădene a acestei organizaţii.

Florin Jianu a dorit să aducă în atentia autoritatilor publice locale, dar si a  mediului de afaceri local si regional, importanta si necesitatea implicarii in actiuni coerente de sprijinire a companiilor, in special a celor cu capital autohton.

Acesta precizat că Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri, înaintat tuturor partidelor politice, este structurat pe şapte capitole: Măsuri administrative/ institutionale, Accesul la finanţare, Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative şi internaţionalizarea, Sprijinirea turismului și cuprinde următoarele obiective:

  1. Măsuri legislative, o structură administrativă modernă aliniată nevoilor antreprenorilor: Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului,
  2. Plasarea României ca ţara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei,
  3. Plasarea României în primele 20 de tari la nivel global (indicator măsurabil in rapoartele Doing Business, locul 37 în anul 2016, şi în Global Entrepreneurship Index rankings, locul 42 în 2016),
  4. Protejarea investitorilor romani prin sustinerea eforturilor acestora de investitii si promovarea intereselor de export ale acestora,
  5. Transferul de autoritate din partea statului spre entitati de tip parteneriat public-privat,
  6. Debirocratizarea masivă a sistemului (niciun document pe care statul îl detine nu poate fi solicitat unui contribuabil, nicio sancţiune administrativă fără o actiune de prevenţie),
  7. Un sistem fiscal atractiv,
  8. Programe de finanţare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat,
  9. Reducerea şomajului in rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în prezent, la sub 3%.

Florin Jianu a fost ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism din martie până în decembrie 2014, președinte al Uniunii Europene a Tinerilor Întreprinzători (Young Entrepreneurs of the European Union – JEUNE) din ianuarie 2012 până în martie 2014 și președinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România din ianuarie 2008 până în martie 2014.

Întâlnirea de la Arad va fi urmata joi, 22 septembrie, de o alta, de data aceasta la Timisoara.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

4. Ministrul Transporturilor: Autostrada Piteşti-Sibiu va fi gata în 2021, cu un an mai devreme decât în Master Plan

Autostrada Piteşti – Sibiu va fi construită până în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan, a declarat Sorin Buşe, ministrul Transporturilor, la Suceava.

Totodată, pe 15 noiembrie vor fi terminate studiile de fezabilitate pentru trei loturi, a mai spus Buşe, citat de Mediafax. Mai precis, studiile de fezbilitate vor fi terminate până în 15 noiembrie, inclusive pentru lotul 4 care era în întârziere. „Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie”, a spus Buşe. El a adăugat că la loturile 2 şi 3, cele mai dificile, se va finaliza în câteva zile traseul final, iar în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017.

5. Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se extinde. Un nou restaurant City Grill se deschide în centrul comercial Băneasa Shopping City

City Grill, cel mai mare lanţ românesc de restaurante, deţinut de omul de afaceri Dragoş Petrescu, se extinde şi deschide un nou restaurant, în centrul comercial Băneasa Shopping City, în urma unei investiţii de 250.000 de euro.

Grupul City Grill deţine în prezent 16 locaţii sub şapte branduri: City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor , Caru’ cu bere, Pescăruş şi Hanu’ lui Manuc. Noul restaurant City Grill Băneasa, cea de-a 17-a locaţie a grupului, este poziţionat la etajul 1, în zona Food Court, şi are o capacitate de 110 locuri.   

„City Grill continuă extinderea în mod natural. Cel de al 17-lea restaurant din grup sub brandul City Grill este unul modern, în care talentul chefilor noştri se îmbină cu modul tradiţional de a găti şi cu alegerea de materii prime locale, sanatoase“, a declarat Dragoş Petrescu, CEO-ul şi proprietarul grupului City Grill.  

În ultimii trei ani, grupul City Grill a înregistrat o creştere constantă a cifrei de afaceri: 80 de milioane de lei – în 2013, 90 de milioane de lei – în 2014 şi peste 115 milioane de lei – anul trecut. Estimările pentru anul în curs, dupa primul trimestru, indică un avans de 20 de procente, iar Dragoş Petrescu aprecia, într-un interviu acorat pentru „Adevărul Financiar“ în luna iulie, că începând din 2017 grupul va avea o creştere constantă de 10-15%, anual.   Pe fondul investiţiilor masive făcute de companie în deschiderea de noi restaurante şi în cursurile de calificare pentru personal, profitul grupului a scăzut, în ultimii trei ani. Dacă în 2013 suma era de peste 7,2 milioane de lei, în 2014 a scăzut la circa 6,2 milioane de lei, iar anul trecut s-a situat în jurul valorii de 5,8 milioane de lei. Până la sfârşitul acestui an, numărul de angajaţi va ajunge la 1.300 – 1.500 şi va avansa constant, proporţional cu creşterea numărului de restaurante.  

Pe termen scurt, este vizată consolidarea şi poziţionarea corectă pe piaţă a celor două branduri noi, Hanu’ lui Manuc şi Pescăruş, inaugurate anul trecut, dar şi consolidarea întregului grup.   

Obiectivele pentru perioada 2016-2018 vizează deschiderea de noi locaţii. „Dorim să ne dezvoltăm organic şi avem în vedere atât Bucureştiul, cât şi alte oraşe mari din ţară – ne gândim la Cluj -, dar şi din afara României – Viena şi Londra. Vizăm preluarea unor branduri noi, a unor locaţii independente, pe care să le reamenajăm. Investiţiile noastre presupun un efort de 250.000 – 400.000 de euro per locaţie cumpărată, iar bugetul de achiziţii este de circa două milioane de euro pentru două noi restaurante“, declara ragoş Petrescu, în iulie, pentru „Adevărul Financiar“.

6. Ministerul Muncii: Creşterile salariale din următorii cinci ani presupun alocarea a 14 miliarde de lei de la buget

Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei, suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43), iar creşterea procentuală totală a masei salariale din sectorul public, în perioada 2016-2021, va fi de 29,1 la sută, potrivit proiectului Legii salarizării unitare, prezentat de ministrul Muncii liderilor confederaţiilor sindicale.

„Am început azi (miercuri, n.r.) consultarea pregătitoare cu liderii confederaţiilor sindicale privind Legea salarizării unitare. Am avut deja consultări la nivelul Guvernului pe partea de principii şi am venit în această întâlnire să prezentăm aceste principii pe care le-am gândit ca fiind importante pentru a avea o lege a salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, pe care să construim întreg cadrul legislativ”, a spus ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

El a explicat că este vorba de şapte principii importante pentru Legea salarizării unitare.

„Vorbim de şapte principii foarte importante: definirea cadrului de finanţare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalarea între familiile ocupaţionale şi în interiorul familiilor ocupaţionale şi modul în care plecăm de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordăm beneficiile nesalariale şi salariul minim ca referinţă a salarizării unitare şi, respectiv, raportul maxim şi minim în salarizarea în sectorul public”, a precizat Pîslaru. Ministrul Muncii a prezentat şi calendarul acţiunilor pentru finalizarea Legii salarizării unitare. Astfel, discuţiile şi obţinerea unui acord privind principiile legii, în Consiliul Naţional Tripartit, sunt programate în perioada 21-28 septembrie. „Pe 28 septembrie vom avea Consiliul Naţional Tripartit  sub coordonarea primului ministru, pentru a ajunge la un acord pe aceste principii”, a explicat Dragoş Pîslaru. El a adăugat că discuţiile pe familiile ocupaţionale sunt programate între 28 septembrie şi 31 octombrie, iar consolidarea rezultatelor ar urma să aibă loc între 31 octombrie şi 14 noiembrie. Următoarea etapă este dezbaterea publică, între 14 şi 28 noiembrie. Finalizarea proiectului de lege ar urma să aibă loc la Consiliul Naţional Tripartit din 28 noiembrie. „O primă lecţie crucială este legată de abordarea pe parte de cadru bugetar. Până acum se pleca de la cadru bugetar ideal, dar nerealist.

Acum am discutat cu Ministerul Finanţelor pentru a vedea sustenabilitatea şi am venit cu o propunere de anvelopă de 14 miliarde de lei pentru perioada de până în 2021, ceea ce ar însemna o creştere a masei salariale totale în sectorul public de 29,1 la sută”, a spus ministrul Muncii. El a adăugat că finanţarea trebuie să fie sustenabilă şi să nu pună în pericol macro-echilibrul bugetar.

„Trebuie respectate constrângerile cadrului bugetar pe termen mediu, agreat cu Comisia Europeană. Scenariul realist pentru creşterile salariale din următorii cinci ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 şi OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depăşire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie un deficit bugetar mai mare de 3 la sută (dobânzi mai mari pentru populaţie ş.a.), fie taxe mai mari (cu impact direct tot asupra populaţiei)”, a explicat Dragoş Pîslaru.

Potrivit proiectului prezentat de ministru liderilor confederaţiilor sindicale, reforma nu înseamnă disponibilizări, ci include regândirea anumitor structuri pentru creşterea eficienţei. Un exemplu ar fi că angajaţii trec de la lucrul cu hârtii la lucrul cu oamenii, prin debirocratizare. „Banii vin cu performanţa, performanţa vine cu bani. Reforma trebuie însoţită de creşteri salariale, dar creşterile salariale trebuie asociate performanţei. Performanţa aduce la rândul ei venituri suplimentare la buget, care vor putea fi folosite pentru creşteri salariale”, a mai explicat ministrul. În perioada următoare, Guvernul aşteaptă de la partenerii sindicali exprimarea clară a ceea ce îşi pot asuma împreună în acest domeniu, a spus Dragoş Pîslaru. Reprezentanţii Ministerului Muncii aşteaptă propuneri din partea sindicatelor pentru următoarele subiecte de dezbatere: definirea criteriilor de performanţă (funcţii execuţie/decizie); flexibilitate managerială în motivarea salariaţilor; flexibilitate crescută în salarizare la nivelul Unităţilor Administrativ-Teritoriale; regândirea parcursului de carieră în sectorul public (prin promovare, rotaţie personal, formare); consolidare instituţională – funcţii orizontale resurse umane, contabilitate, IT, achiziţii), comasare (mai puţine ministere, mai puţine agenţii). Ministrul le-a explicat sindicaliştilor că legea este unitară şi că este necesară abordarea ei integrată, dar păstrând caracterul specific în funcţie de familiile ocupaţionale. Astfel, la discuţiile pe fiecare familie vor avea un rol substanţial ministerele de resort (Ministerul Educaţiei la salarizarea în învăţământ, Ministerul Muncii la salarizarea în asistenţă socială, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la administraţia locală etc.) Potrivit proiectului, se păstrează logica de echivalare din Legea 284/2010 între familiile ocupaţionale, iar dacă partenerii sindicali consideră că sunt necesare reaşezări faţă de echivalările din interiorul familiilor ocupaţionale, se vor dezbate în cadrul discuţiilor pe familii. Legea nu va mai conţine coeficienţi, dar aceştia vor fi păstraţi în procesul de echivalare din elaborarea legii. Referinţa nu va fi doar salariul de bază brut, ci şi câştigul total salarial net. Pentru fiecare sector, salarizarea va fi aşezată pe un sistem matricial de clase şi trepte. Clasele vor reflecta complexitatea postului, iar treptele vor reflecta parcursul individual al carierei unei persoane, se mai precizează în proiect.

O altă schimbare se referă la sporuri. Potrivit proiectului, reforma nu vizează tăierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora şi încurajarea performanţei. Principiul de bază este că sistemul de salarizare se bazează pe salariul de bază, iar sporurile se adaugă marginal la acesta. Sporurile se consolidează în două mari categorii: sporul de condiţii – în sumă nominală (nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de bază, se elimină discriminarea la condiţii de muncă egale, sporuri inegale) şi sporul de performanţă – până la 30 la sută din salariul de bază. Ponderea sporului în câştigul net va fi mai mică la funcţiile de execuţie decât la cele de decizie, pentru echitate, potrivit proiectului Ministerului Muncii.

„Beneficiile nesalariale cuantificabile monetar vor fi luate în calcul în câştigul salarial net. În măsura în care va fi fezabil şi eficient, beneficiile nesalariale cuantificabile monetar vor fi incluse în sistemul de salariu de bază plus sporuri.

Opiniile partenerilor sindicali cu privire la beneficiile nesalariale vor fi luate în calcul în dezbaterea pe familiile ocupaţionale”, se mai precizează în proiect. Avantajele includerii beneficiilor nesalariale în salariul de bază sunt că se vor reflecta în pensii şi că va creşte libertatea angajatului de a dispune necondiţionat de venitul său, susţin reprezentanţii Ministerului Muncii. La capitolul „Salariu minim şi raportul minim-maxim”, Ministerul Muncii arată că salariul de referinţă pentru Legea Salarizării Unitare va fi salariul minim: 1.250 lei. Potrivit proiectului, este necesară mai multă echitate în sistem, de aceea a fost fixată o ţintă indicativă a raportului maxim-minim la 15:1, faţă de 17:1 în prezent. „Aşteptăm propuneri de la parte sindicală. Acest proiect pleacă de la o zonă importantă de creştere a eficienţei şi performanţei, merge pe simplificarea sistemului de sporuri, mai uşor de urmărit şi de a ajunge la mai multă echitate în zona publică”, a mai spus Pîslaru. Liderii confederaţiilor vor analiza proiectul prezentat de Ministerul Muncii, iar luni vor prezenta observaţiile legate de această structură.

„Salariul de bază trebuie legat foarte ferm de salariul minim garantat în plată şi de evoluţia acestuia pentru a nu repeta procesul pe care l-am avut cu Legea 284.  A mai rămas în discuţie problema salariului minim-maxim în sectorul bugetar pentru că propunerea este de a scădea la 1:15 efectiv, ceea ce fa’ă de alte ţări din UE este un raport prea mare, care nu creează o etică şi justiţie în politica de salarizare unitară”, a spus preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu.

La rândul său, Iacob Baciu, liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) a declarat că dacă legea salarizării unitare nu va fi adoptată „cât mai curând”, vor fi declanşate proteste. „Temerile liderilor confederaţiilor vizează intrarea în vigoare a acestei legi. Dacă nu va fi adoptată cât mai curând, colegii din educaţie vor declanşa proteste”, a spus Baciu.

Avocatnet.ro

7. Interzicerea activităților publice în clădirile cu risc seismic: Senatorii au adoptat lămuriri

Deoarece interdicția de a desfășura activități comerciale, turistice și de divertisment în clădirile cu risc seismic a creat probleme în rândul mediului de afaceri, senatorii au adoptat recent unele lămuriri la cadrul legal existent. Mai exact, va fi precizat în mod expres că interdicția este valabilă pentru clădirile încadrate în clasa I de risc seismic și vor fi definite aglomerările de persoane.

Prevederile votate marți de Senat, ca primă Cameră sesizată, se găsesc în Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Pentru a se aplica, actul va trebui să treacă și de Camera Deputaților (Forul decizional).

Înainte de toate, va exista o mențiune clară că interdicția este valabilă doar pentru clădirile încadrate în clasa I de risc seismic, deoarece actualmente acest lucru nu este explicat în OG nr. 20/1994. De altfel, aceasta este una dintre problemele identificate de redacția noastră la finele anului trecut, atunci când s-a stabilit că activitățile publice în clădirile cu risc seismic sunt interzise.

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente, încadrată prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic”, prevede proiectul de lege. Spațiile la care se face referire sunt, mai exact, cele publice în care se desfășoară activități ce implică aglomerări de persoane, cum ar fi sălile de spectacol, de expoziții, de lectură, spațiile pentru comerț, structurile turistice de cazare și alimentație publică și prestările de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea.

Apoi, senatorii au considerat că trebuie să fie explicate sintagmele „încăperi cu aglomerări de persoane” și ”sală aglomerată”. Astfel, prima va face referire la încăperile în care se pot afla, în același timp, minimum 50 de persoane, fiecărui individ revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 mp. Referitor la a doua sintagmă, propunerea de act normativ adoptată de senatori dispune că „sală aglomerată” va fi o categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane și va reprezenta o „încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafața ce-i revine unei persoane este mai mică de 4mp și în care se pot întruni cel puțin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru expoziții, muzee, cluburi, cinematografe, comerț, cazinouri, discoteci etc.). Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane”.

Notă: Legat de aceste sintagme, AvocatNet.ro a identificat explicațiile propuse de senatori, cu ajutorul avocatului George Lipănescu, chiar de la finele anului trecut, acestea fiind incluse în diverse reglementări.

Important! Proprietarii de spații publice (în afară de proprietarii de locuințe) aflate în clădirile cu destinația de locuință încadrate în clasa I de risc seismic (și care prezintă pericol public) vor fi scutiți de impozitul local, potrivit proiectului de lege, însă doar pentru perioada executării lucrărilor de consolidare.

Interdicția, introdusă din noiembrie 2015

Interdicția organizării și desfășurării de activități permanente sau temporare ce implică aglomerări de persoane, în spații precum cele de comerț, divertisment sau în restaurante, din interiorul clădirilor cu risc seismic, a fost introdusă la data de 22 noiembrie 2015. Concret, la acea dată, OG nr. 20/1994 a fost modificată de Legea nr. 282/2015.

Totodată, a fost introdusă și o sancțiune usturătoare pentru nerespectarea interdicției:amendă între 50.000 și 70.000 de lei pentru proprietarii/administratorii construcțiilor cu risc seismic sau ai spațiilor din aceste clădiri, inclusiv asociațiile de proprietari. În plus, odată cu sancționarea contravențională se interzice emiterea autorizațiilor de funcționare pentru spațiile vizate.

Astfel, la doar câteva zile după intrarea în vigoare a noilor prevederi, reprezentanții Poliției Locale a Capitalei au început să împartă somații de încetare a activităților publice, în cel mult 24 de ore, prin toate clădirile bucureștene încadrate în clasa I de risc seismic. La acel moment, patru instituții culturale de renume (printre altele) au fost nevoite să-și înceteze activitățile: Teatrul Nottara, Teatrul Foarte Mic, Cinematograful Patria și Cinematograful Studio.

În prezent, conform datelor puse la dispoziție de Primăria Capitalei, în clasa I de risc seismic sunt incluse 356 de clădiri bucureștene, dintre care 183 prezintă pericol public pentru cetățeni. În altă ordine de idei, legislația stabilește că există patru clase de risc seismic: clasa I (risc ridicat de prăbușire), clasa a II-a (pot să sufere degradări structurale majore), clasa a III-a (la care sunt așteptate degradări structurale) și clasa a IV-a (la care răspunsul seismic așteptat este asemănător celui corespunzător construcțiilor proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare).

Agerpres.ro

8. Chirițoiu: Victimele practicilor neconcurențiale ar putea fi despăgubite mai repede, pe baza dovezilor autorității de concurență, validate de instanță

Consumatorii români ar putea fi despăgubiți mai repede, dacă au plătit mai mult pentru achiziționarea unui bun sau serviciu, acest lucru fiind posibil imediat ce România va transpune în legislația națională o Directivă europeană, ce va facilita accesul la instanțe pentru a acorda respectivele compensații, a declarat, joi, la Radio România Actualități, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

‘Comisia Europeană a lansat o directivă care trebuie transpusă de statele membre până la sfârșitul acestui an. Directiva vrea să faciliteze despăgubirea victimelor comportamentelor anticoncurențiale, pentru că ce se întâmplă în toate statele europene, când o companie încalcă legea concurenței, ea este sancționată, i se dă o amendă, mare, amenda aceea se duce la buget. Ei, Comisia Europeană vrea ca, în plus, și victimele, pentru că întotdeauna în comportamentul anticoncurențial rezultă un prejudiciu al altora, al unor consumatori, fie ei persoane fizice sau juridice, deci, cineva, de obicei va plăti mai scump un bun sau un serviciu decât l-ar fi plătit altfel. Deci, trebuie creat un mecanism prin care victimele pot fi despăgubite pentru prețurile mai mari pe care le-au plătit’, a subliniat Chirițoiu.

Potrivit șefului Consiliului Concurenței, cei care vor să dea în judecată o anumită companie pentru practici anticoncurențiale pot prezenta în instanță dovezile pe care autoritatea pentru concurență le-a strâns în cazul reclamat.

‘Directiva facilitează accesul la instanțe pentru a acorda aceste despăgubiri. Spune că: 1 — o decizie a autorității de concurență, deci, în speță, în România, a Consiliului Concurenței, odată ce este validată de instanțe, în cazul nostru de instanțele de contencios administrativ, ea nu mai trebuie să fie probată când te duci să ceri despăgubiri; 2 — noi, în investigațiile noastre (…), strângem o droaie de documente ca probe. Aceste probe vor fi disponibile, vor fi puse la dispoziția celor care vor să dea în judecată pentru a-și recupera prejudiciile. Victimele vor beneficia: 1 — de faptul că noi am dovedit încălcarea și 2 — de dovezile pe care noi le-am strâns în cadrul investigației’, a explicat Bogdan Chirițoiu.

REVISTA PRESEI 21.09.2016

Cuoprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Rfi.ro, Stireadebraila.ro

  1. IMM-urile nu mai pot fi „discriminate pozitiv”. Florin Jianu: S-a intervenit neprofesionist

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Carburanţii s-au scumpit în România şi s-au ieftinit în Bulgaria. Preţuri mai mici se găsesc şi în Ungaria şi Polonia
  2. Bancheri: Legea dării în plată va ieftini locuinţele

Business24.ro, Ziare.com

  1. Firmele de asigurari vor scumpi iarasi RCA, dupa „inghetul” de 6 luni dictat de Guvern

Businessmagazin.ro

  1. Povestea româncei care a pornit afacerea în urmă cu 18 ani cu o investiţie de 5.000 de dolari, iar azi a ajuns la 120 de angajaţi şi afaceri de 2,8 milioane de dolari

Wall-street.ro

  1. Un nou inceput de „balon” imobiliar in Romania? Cresterile de salarii si scaderea productivitatii pot da startul unei noi crize

Digi24.ro

 7.  Fondurile europene, fraudate în 566 de proiecte europene. Unu din șase euro, fraudat

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Rfi.ro, Stireadebraila.ro

1. IMM-urile nu mai pot fi „discriminate pozitiv”. Florin Jianu: S-a intervenit neprofesionist

Guvernul a eliminat o serie de facilități-cheie, prin care întreprinderile mici și mijlocii puteau participa la licitațiile pe bani publici cot la cot cu marile companii și multinaționalele. În esență, IMM-urile beneficiau de reducerea la jumătate la procedurile de atribuire, inclusiv în ceea ce privește garanția pentru participare, fapt considerat discriminare pozitivă de Comisia Europeană.

În România, statul este cel mai mare contractor. Excluderea IMM-urilor de la contractrele publice, consecință a deciziei guvernului, ar urma să afecteze nouă din zece întreprinderi mici și mijlocii, susține Florin Jianu, de la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii.  Consiliul consideră că guvernul a intervenit neprofesionist. Punctul de vedere al Comisiei Europene este just, dar se puteau găsi alte metode de protejare a IMM-urilor, consideră Florin Jianu:

„Această excludere, practic, a IMM-urilor care aveau o facilitate de reducere a cifrei de afaceri, garanției de participare și garanției de bună execuție la 50%…exclude practic peste 90% din IMM-urile din România. S-a intervenit neprofesionist. Dacă au primit o adresă de la Comisia Europeană au spus că scapă de problemă imediat anulând acel articol din lege. Cred că trebuie să gândim mai în profunzime care sunt consecințele. Din 2004 această prevedere este cea mai importantă, singura prevedere de substanță și care a dat roade în mod practic pentru întreprinderile mici și mijlocii.”

„Comisia Europeană a ridicat această problemă a faptului că pe un contract sunt două tipuri de garanții. Într-un fel pe bună dreptate. Însă ei nu au spus că trebuie să scoatem din lege nivelul înjumătățirii garanției pentru IMM-uri, ci să existe un nivel similar.

Propunerea noastră e ca până la 10 milioane de euro, acolo unde tradițional merg și întreprinzătorii mici și mai ales cei mijlocii, atât pentru IMM-uri cât și pentru companiile mari, nivelul garanției să fie la 50% din nivelul impus, iar peste 10 milioane de euro să nu mai existe acest lucru.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Carburanţii s-au scumpit în România şi s-au ieftinit în Bulgaria. Preţuri mai mici se găsesc şi în Ungaria şi Polonia 

Motorina şi benzina costă mai mult în România decât în Bulgaria, combustibilii scumpindu-se în ţara noastră de la începutul anului, deşi la sud de Dunăre s-au ieftinit. Carburanţii sunt mai scumpi pe piaţa românească chiar şi decât în Ungaria şi Polonia, ţări fără producţie proprie.

În timp ce în România preţul carburanţilor creşte, în Bulgaria scade. Scumpirea este mai mare în state ca Ungaria şi Polonia, însă per total acestea au combustibili mai ieftini decât în ţara noastră, potrivit statisticilor publicate de către Comisia Europeană în data de 12 septembrie.  

Astfel, motorina costă 1,032 euro pe litru în România, preţul fiind cu 6,67% mai mare faţă de începutul anului, în vreme ce un litru de benzină costă acum, în medie, 1,098 euro, în urcare cu 0,34% faţă de prima raportare din acest an.  

Spre compraraţie, în Bulgaria, aceeaşi cantitate de motorină costă acum 0,95 euro pe litru, preţul fiind cu 8,98% mai mic faţă de luna ianuarie. În Ungaria şi Polonia, motorina este acum cu mai bine de 8% mai scumpă faţă de ianuarie, însă este în continuare mai ieftină decât la noi. În Ungaria, un litru de carburant diesel se poate achiziţiona acum cu 1,071 euro, creşterea fiind de 8,55%. În Polonia, preţul este acum de 0,98 euro pe litru, în creştere cu 8,81% faţă de începutul anului.  

În Austria, ţara-mamă a grupului OMV, care controlează Petrom, litrul de motorină s-a scumpit cu 7,34% din ianuarie, fiind acum 1,05 euro, mai ieftin decât în România.  

Cea mai mare majorare este consemnată în Estonia, unde motorina s-a scumpit cu 12,39% din ianuarie, preţul fiind acum de 1,061 euro pe litru. De asemenea, în Germania, motorina a cunoscut o creştere de preţ de 11,72%, până la 1,115 euro pe litru. Scăderi de preţ au consemnat Cehia (-1,63%, până la 1,026 euro pe litru), Marea Britanie (-3,01%, până la 1,342 euro) şi Malta (-4,92%, până la 1,16 euro pe litru).  

Benzină mai ieftină în Bulgaria şi în Ungaria    În privinţa benzinei, România cunoaşte o majorare de preţ de doar 0,34%, până la 1,098 euro pe litru, în vreme ce la sud de Dunăre s-a ieftinit cu 2,21%, până la 1,02 euro pe litru. În Ungaria, benzina este acum mai scumpă cu 3,5%, dar preţul este în continuare sub cel din ţara noastră, respectiv 1,068 euro pe litru. Acelaşi fenomen se întâmplă şi în Polonia, care a cunoscut cea mai mare majorare de preţ din Uniunea Europeană, de 8,76%, însă preţul mediu este mai mic decât în România, un litru de benzină fiind cotat la 1,025 euro.   

În Austria, benzina se vinde acum în medie cu 1,19 euro pe litru, preţul la pompă fiind mai mare cu 2,85% faţă de începutul anului.  

În privinţa scăderilor, şoferii din Malta, Belgia şi Marea Britanie pot achiziţiona acum benzină mai ieftină. Astfel, un litru de benzină costă acum 1,28 euro în Malta (-3,03%), în Belgia, preţul se ridică la 1,25 euro (-3,14%), în timp ce în Marea Britanie, aceeaşi cantitate se comercializează cu 1,31 euro (-3,39%).  

Petrolul, scăderi pe burse   Preţul petrolului a scăzut marţi pe bursele internaţionale cu 1,1%, până la 45,46 de dolari pe baril, după ce stocurile din SUA au crescut ca urmare a activităţii mai mari a producătorilor americani care extrag hidrocarburi din zăcăminte neconvenţionale.  

Concomitent, Venezuela a anunţat că piaţa este suprasaturată cu 10%, astfel că investitorii nu mai sunt aşa de optimişti în privinţa unui acord privind îngheţarea preţurilor.

Ţările membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) au stabilit că se vor întâlni săptămâna viitoare într-o reuniune informală cu alţi producători mari. Rusia, Venezuela şi alte state afectate de preţurile mici ale petrolului doresc o îngheţare a producţiei, însă Arabia Saudită se opune, argumentând că şi Iranul ar trebui să participe la acest efort.  

De partea cealaltă, Iranul a scăpat în luna ianuarie de embargoul petrolier impus în urma programului său nuclear, astfel că doreşte să revină la producţia sa anterioară. Concomitent, şi alte state care au suferit perturbări ale extracţiei îşi majorează acum livrările, între acestea regăsindu-se Nigeria şi Libia, ambele fiind state membre OPEC.  

3. Bancheri: Legea dării în plată va ieftini locuinţele

Bancherii din România  estimează că Legea dării în plată va avea ca efect reducerea creditării şi ieftinirea locuinţelor, potrivit sondajului Barometrul Bancar ARB & EY ediţia 2016, publicat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Astfel, 90% din bancherii care au participat la sondaj sunt de părere că Legea privind darea în plată va afecta negativ creditarea. În plus, 95% dintre şefii din bănci cred că actul normativ va conduce la scăderea preţurilor locuinţelor. Unul din cinci bancheri crede că preţurile caselor vor scădea puternic Dintre bancherii care au participat la sondaj, 20% se aşteaptă la o scădere semnificativă a preţurilor, iar 75% estimează o ieftinire moderată, în timp ce doar 5% consideră că Legea dării în plată nu va influenţa preţurile imobiliare.

„Iniţiative legislative cu efect negativ”

Nu mai puţin de 88% din bancherii care au participat la sondaj sunt de părere că iniţiativele legislative apărute în ultimul timp au un efect negativ asupra sistemului bancar. Totodată, 28% dintre şefii din bănci cred că relaxarea politicii monetare de către Banca Naţională a României (BNR) în ani electorali afectează băncile.

Cu toate acestea, 80% dintre bancheri se aşteaptă ca, în următoarele 12 luni, performanţele financiare ale băncilor din România să se îmbunătăţească, scrie news.ro. Circa 85% din sefii de bănci care au participat la sondaj se aşteaptă ca împrumuturile ipotecare să aibă condiţii mai restrictive în următoarele 12 luni, în timp ce creditele personale, cele pe card de credit sau împrumuturile pentru afaceri ar putea avea condiţii similare sau ar putea avea chiar condiţii mai puţin restrictive.

Barometrul Bancar ARB & EY este derulat anual cu membrii Asociaţiei Române a Băncilor şi arată modul în care şefii din sistemul bancar românesc privesc evoluţia mediului economic, legislativ şi de afaceri si implicaţiile asupra bancilor pe care le conduc. La acest sondaj au participat bănci cu o cotă de piaţă după active de circa 90%. Legea dării în plată a intrat în vigoare pe data de 13 mai. Aceasta permite românilor care au luat credite ipotecare să scape de toată datoria faţă de bancă dacă cedează creditorului locuinţa.

Business24.ro, Ziare.com

4. Firmele de asigurari vor scumpi iarasi RCA, dupa „inghetul” de 6 luni dictat de Guvern

Firmele de asigurari vor creste probabil preturile politelor asigurarilor auto obligatorii (RCA) dupa perioada de sase luni, in care tarifele au fost inghetate de catre Guvern, avertizeaza Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR), care reprezinta interesele companiilor de asigurari.

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Liviu Iolu, a declarat, luni, ca ordonanta de urgenta adoptata saptamana trecuta – prin care preturile RCA au fost inghetate – va fi publicata in cursul zilei in Monitorul Oficial, intarzierea fiind cauzata de faptul ca au fost necesare anumite avize de la Consilul Legislativ.

OUG stabileste inghetarea tarifelor RCA pentru o perioada de sase luni, masura luata de Guvern la presiunile transportatorilor, care au organizat joia trecuta un amplu protest in Piata Victoriei.

Aceasta masura rezolva insa doar temporar aceasta problema, iar asiguratorii vor creste din nou preturile dupa ce va expira perioada celor sase luni, potrivit UNSAR.

„Cel mai probabil, dupa incheierea perioadei de sase luni in care tariful este plafonat, vom asista la o revenire la tarife sustenabile pentru asiguratori, situatie care va crea din nou perceptia unor noi cresteri necontrolate si a unei piete dezechilibrate”, se arata intr-un comunicat al Uniunii.

UNSAR considera ca plafonarea preturilor va duce la o nivelare a pietei, cu impact negativ asupra consumatorilor.

Aceasta masura a fost ceruta, insa, de transportatori, ca o metoda temporara de a opri cresterea tarifelor RCA. Patronatele din transporturi sustin ca politele RCA in cazul camioanelor de mare tonaj s-au scumpit chiar si de 5 ori in ultimul an.

Transportatorii au primit promisiuni in Parlament ca Legea RCA, care ar trebui sa stabileasca un mod clar de calcul al tarifelor pe aceasta piata, va fi adoptata pana la finalul lunii septembrie.

Legea va impune crearea unei entitati independente de Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), care se va ocupa cu calcularea trimestriala a tarifelor RCA, pe baza unor factori precum frecventa daunelor si valoarea lor medie, rezultand niste tarife de referinta.

Businessmagazin.ro

5. Povestea româncei care a pornit afacerea în urmă cu 18 ani cu o investiţie de 5.000 de dolari, iar azi a ajuns la 120 de angajaţi şi afaceri de 2,8 milioane de dolari

Constănţeanca Magda Bei a crescut în 18 ani o afacere plecând la drum cu un împrumut de 5.000 de dolari, iar Graphtec Design a ajuns la 120 de angajaţi, afaceri de 11 milioane de lei în 2015 şi o creştere previzionată pentru anul în curs de 15%. Urmează pasul peste hotare, povesteşte antreprenoarea.

La 24 de ani, pentru mine nu existau cuvintele eşec şi noroc, ci doar eu pot şi nimic nu mă descurajează să fac asta“, rezumă Magda Bei începuturile carierei sale ca femeie de afaceri. Magda Bei, fondatoare şi CEO al afacerii Graphtec Design, a visat încă de pe vremea când era studentă să ia drumul antreprenoriatului. În urmă cu 18 ani, proaspătă licenţiată în studii economice şi mama unui copil de patru ani, a împrumutat 5.000 de dolari de la un prieten şi a pariat pe instinctul său de antreprenoare.

După cinci ani şi cinci încercări de a-şi găsi drumul profesional, dorinţa de a avea „independenţă“ şi „visul din liceu de a deveni antreprenoare“ au cântărit mai greu decât confortul financiar pe care i-l oferea ultimul job, acela de directoare de vânzări în publicitate. Ideea de a pune bazele propriei afaceri a venit de la un prieten, care s-a oferit să-i explice ce presupune o afacere şi cum se conduce; i-a dat detalii despre domeniul construcţiilor metalice, cel care avea să constituie prima activitate a familiei înfiinţată de antreprenoarea constănţeancă şi soţul său.

Trei luni mai târziu înfiinţase, pe hârtie, Graphtec Design, povesteşte Magda Bei, care completează că acest lucru n-ar fi fost posibil fără sprijinul „unui prieten drag care ne-a împrumutat (ei şi soţului) 5.000 de doari pe care puteam să-i înapoiem în cinci ani“.

A pornit activitatea cu doi salariaţi, într-o casă aflată în proprietatea părinţilor săi, spaţiu care a constituit sediul companiei timp de cinci ani, „fără niciun plan de afaceri sau obiectiv financiar clar“, detaliază fondatoarea afacerii. „Acum îmi dau seama cât de nepotrivit a fost debutul meu“, acesta fiind şi motivul pentru care de cinci ani se implică voluntar în dezvoltarea tinerilor prin diverse programe. Vrea să-i înveţe „să nu pornească orbeşte într-o afacere, pentru că în orice piaţă şi în orice activitate este important să ştii, să cunoşti, ca să poţi vedea oportunităţile“.

Pe drumul în aventuira antreprenoriatului a susţinut-o încă de la început soţul său, care s-a implicat în afacere după cinci luni de la înfiinţare, dar nu şi în acte, Magda Bei fiind unicul acţionar al firmei. „Când am deschis compania, soţul meu era reprezentant de vânzări şi pentru că aveam deja un băieţel de patru ani, am decis să nu murim de foame până când compania ar fi putut demonstra cu mine în frunte că este o afacere de perspectivă. Soţul meu a venit în Graphtec Design din a cincea lună, nu şi-a dorit să fie inclus în documente, însă amândoi ne-am implicat 100% în procesul de dezvoltare“, povesteşte antreprenoarea.

Compania Graphtec Design a crescut organic şi a intrat pe profit, ca rezultat financiar anual, începând cu al treilea an de funcţionare, perioadă în fondatoarea spune că entuziasmul şi vârsta nu i-au permis să vadă pericolul. A trecut de-a lungul timpului prin situaţii „cumplite din punct de vedere financiar“, adaugă ea, determinate de lipsa de experienţă şi a unui plan de afaceri. „Am avut de încasat 25.000 de lei şi de plătit 150.000. Asta a fost pentru noi prima lecţie de cash-flow, în care am fost pur şi simplu încremeniţi când am văzut că nu aveam nici bani personali cu care să ajutăm afacerea.“

A reuşit să treacă peste acest impediment în câteva luni, cu ajutorul clienţilor companiei, de la care au încasat avansuri pentru toate proiectele viitoare, şi al furnizorilor, care i-au creditat, pe încredere. Însă această încercare a fost „o învăţare de minte“, deoarece imediat după redresare a pornit „un tur de forţă cu un lector universitar cu specialitate pe menţinerea de cash, timp de şase luni, câte şase ore pe zi“. 

Aceste lecţii au ajutat-o până în ziua de azi să aibă o viziune clară asupra banilor companiei şi un permanent echilibru din punct de vedere financiar, afirmă antreprenoarea, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 11 milioane de lei şi profit de 1,8 milion de lei. Magda Bei spune şi că nu ar fi reuşit fără sprijinul colegilor, iar media de vechime a celor 120 de angajaţi este de circa şase ani.

Activitatea firmei s-a tot diversificat, în funcţie de nişele pe care le-au identificat cei doi soţi, iar acum Graphtec Design produce mobilier (pentru locuinţe şi pentru spaţii comerciale), produse outdoor (de pildă standuri expoziţionale, casete luminoase, rooftopuri, print digital) dar şi confecţii metalice, colantări auto sau diverse produse customizate de client. Cele mai mari procente din încasări revin produselor de amenajări interioare, mobilierului şi standurilor expoziţionale, spune antreprenoarea, care îşi petrece circa opt ore pe zi împreună cu angajaţii, implicându-se în toate departamentele.

În prezent, pe lângă participarea la târgurile şi expoziţiile din domeniu, echipa Graphtec Design lucrează la un magazin de produse online, care va fi lansat la începutul lui 2017. Procesul de stabilire a gamei alese pentru stoc este mai dificil decât se aştepta, explică ea, deoarece trebuie să aleagă din cele 36.000 de tipuri de produse create de-a lungul celor 18 ani de activitate. Pentru anul acesta, fondatoarea estimează o cifră de afaceri cu 15% mai mare decât 2015, iar în 2017 va face pasul şi în afara graniţelor ţării, cu „planuri pregătite temeinic încă de anul trecut, care vor revoluţiona piaţa externă“.

Dincolo de preocupările sale legate de afacere, Magda Bei spune că susţine antreprenoriatul, prin diferite activităţi sau proiecte. Unul dintre proiectele aflate în desfăşurare este Atelierul de Practică – creat pentru „tinerii de azi, care sunt introduşi în sisteme ce nu funcţionează“ – ce îşi propune să ofere lecţii practice în 12 tipuri de activităţi şi peste 20 de meserii. Pentru început, proiectul se adresează celor din Constanţa – unde se află sediul companiei – şi ulterior celor din întrega ţară. 

Deşi majoritatea mentorilor săi profesionali au fost bărbaţi, constănţeanca spune că a încurajat întotdeauna femeile să‑şi asume răspunderea în funcţii de decizie, pentru că „este un domeniu al detaliilor, ce are mare nevoie de femei harnice“. Iar pe lângă calităţile obligatorii în antreprenoriat – ca responsabilitate, răbdare, capacitate de ascultare, viziune pe termen lung – ţine să adauge pe listă şi „vulnerabilitatea de a recunoaşte când are nevoie de ajutor şi un vocabular elegant, potrivit interlocutorului“.

Dacă şi-ar analiza retrospectiv cariera şi ar transforma-o în poveţe, ar exista câteva direcţii pe care le împărtăşeşte mereu tinerilor, pe care îi sfătuieşte: să îşi aleagă mentori din domeniile în care vor să activeze şi să îşi facă un plan de afaceri pe minimum şase luni, să identifice o metodă prin care să aducă valoare adăugată pe piaţă în acel domeniu şi, mai ales, „să fie curajoşi şi să nu accepte pompierii în viaţa lor, cei care le pot stinge focul entuziasmului“.

Wall-street.ro

6. Un nou inceput de „balon” imobiliar in Romania? Cresterile de salarii si scaderea productivitatii pot da startul unei noi crize

Cresterile semnificative de salarii si ingustarea pietei de forta de munca ar putea crea situatii inflationiste in tarile din Europa Centrala si de Est (ECE), daca nu vor fi justificate si de o crestere a productivitatii sau de o imbunatatire a procesului de guvernare, arata grupul austriac Erste, proprietarul BCR.

Privind astfel la evolutiile recente pe piata fortei de munca, se pune problema si cu privire la in ce masura acestea vor afecta pe termen scurt si mediu si piata imobiliara, in sensul ivirii unei noi „bule” inflationiste in real estate. In opinia analistilor Erste, tari precum Polonia, Croatia si Slovenia ar trebui sa majoreze cu siguranta productivitatea pentru a justifica cresterile de costuri cu forta de munca la actualul nivel al calitatii institutionale. Pe de alta parte, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha si Romania ar trebui sa isi imbunatateasca nivelul de calitatea institutionala.

Un nou „boom” imobiliar in Romania?

Privind la evolutiile recente pe piata fortei de munca, se pune, de asemenea, intrebarea: in ce mod aceste evolutii vor afecta si piata imobiliara din ECE si implicit Romania. Imbunatatirea conditiilor de pe piata fortei de munca si un mediu contura de o rata redusa a dobanzii au avut un impact pozitiv clar asupra pietei imobiliare, arata analistii Erste. Preturile din piata imobiliara au atins anul trecut nivelul de minim, in Croatia si Romania. Ca urmare, preturile din piata imobiliara au fost in crestere in intreaga regiune ECE (in medie cu 4,1% in primul trimestru din 2016, fata de aceeasi perioada de anul trecut).

Digi24.ro

7. Fondurile europene, fraudate în 566 de proiecte europene. Unu din șase euro, fraudat.

Nu mai puțin de 566 de proiecte sunt obiectul unor suspiciuni de fraudare a fondurilor europene în perioada 2007-2013.

Datele au fost furnizate miercuri de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Instituţia a constatat suspiciuni de fraudare a banilor europeni într-un număr de 566 de proiecte în valoare totală de 1,3 miliarde de euro. Paguba constatată de instituţia în ROmânia ar fi de 231 milioane de euro.

Cifrele au fost prezentate cu ocazia vizitei în România a directorului general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler.

REVISTA PRESEI 20.09.2016

Cuprins:

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro, Infoziare.ro, Ziarelive.ro

  1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu soluția adoptată de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator în economie

Bursa.ro

  1. IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri

Hotnews.ro, Sursadestiri.ro

  1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu solutia adoptata de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator in economie

Dobrogeanews.ro

  1. CNIPMMR:”Aștept investiții în zona turismului care să dezvolte zona în comuniune cu natura”

Fiscalitatea.ro

  1. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020

Agerpres.ro

  1. Florin Jianu: Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 12

Adevarul.ro

  1. Cioloş: Am ştiut despre modificările propuse de Biriş şi am spus că nu le susţin. Le-a pus în dezbatere şi i-am cerut să plece

Business24.ro, Ziare.com

  1. Suntem campioni la cresterea salariilor, dar tot castigam cel mai putin din UE

Agerpres.ro

  1. România ar putea deveni prima țară din lume cu o rețea globală de centre IT, formată din specialiști

Wall-street.ro

10. Au inceput o afacere cu 1.000 de euro. Cine sunt tinerii care vand sute de perechi de pantofi si genti handmade

Știri despre președintele CNIPMMR și despre CNIPMMR

Agerpres.ro, Infoziare.ro, Ziarelive.ro.

1. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu soluția adoptată de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator în economie

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) afirmă că eliminarea din legislație a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice va avea „un impact devastator în economie” și solicită repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici și mijlocii și capitalului autohton.

„Nu suntem de acord în niciun fel cu soluția adoptată astăzi de guvern și solicităm public repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici si mijlocii și capitalului autohton. Ordonanța adoptată astăzi, fără măsuri de siguranță și protecție a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achizițiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum își protejează afacerile mici și cum sprijină accesul lor la contractele publice”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, citat într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Acesta a precizat că s-a opus „vehement” eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice încă din perioada în care era ministru delegat pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.

‘Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanțiilor solicitate sau a garanțiilor de bună execuție. Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminări pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru același contract, se solicita două tipuri de garanții, un nivel de garanție pentru o companie mare și un nivel de garanție redus la jumătate pentru un IMM. Soluția pe care am identificat-o și pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanției la 50% pentru toți operatorii, atât pentru IMM-uri, cât și pentru companiile mari. În acest fel eliminăm discriminarea pozitivă, dar în același timp menținem un nivel scăzut și accesibil IMM-urilor pentru care licitațiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfășurarea activității, știut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor”, explică Jianu.

Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, Guvernul României a abrogat dispozițiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că „Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii”.

„Deși Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislației europene în domeniul achizițiilor publice, dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, aceștia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, soluția adoptată, respectiv abrogarea dispozițiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură”, se precizează în comunicatul CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, raportat la faptul că din numărul total de proceduri de achiziție derulate, peste 95% din total au avut valoare estimată sub 10 milioane euro, iar distribuția IMM-urilor la nivel național, în funcție de cifra de afaceri arată că sub 2 milioane de euro sunt microîntreprinderi, respectiv 98,10% din total întreprinderi, între 2 — 10 milioane de euro — întreprinderi mici (1,59%), între 10 — 50 milioane de euro — întreprinderi mijlocii ( 0,28%) și peste 50 milioane de euro — întreprinderi mari (0,03%), soluția propusă de CNIPMMR, având în vedere că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziție publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004.

Acest alineat prevedea că toți operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro.

Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate, luni, de Guvern, IMM-urile vor participa în aceleași condiții ca și ceilalți operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune de lucrări și servicii.

Astfel, a fost eliminată din legislație prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifră de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări întrucât era considerată de către Comisia Europeană drept o discriminare pozitivă față de operatorii economici care nu au acest statut, arată comunicatul Executivului.

Bursa.ro

2. IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri

ACTUALIZARE 19:42 CNIPMMR: „Ordonanţa adoptată astazi va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse de la achiziţiile publice”

Ordonanţa adoptată astazi de către Guvern, prin care IMM-urile nu mai pot beneficia de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, va avea un impact devastator în economie, deoarece întreprinderile mici şi mijlocii vor fi excluse cu totul de la achiziţiile publice, consideră Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Florin Jianu a precizat, într-un comunicat de presă al CNIPMMR trimis redacţiei: „Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru acelaşi contract, se solicita 2 tipuri de garanţii, un nivel de garanţie pentru o companie mare şi un nivel de garanţie redus la jumătate pentru un IMM. Soluţia pe care am identificat-o şi pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanţiei la 50% pentru TOŢI operatorii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru companiile mari. În acest fel eliminăm discriminarea pozitivă dar în acelaşi timp mentinem un nivel scăzut şi accesibil IMM-urilor pentru care licitaţiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfaşurarea activitătii, ştiut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor. Nu suntem de acord în niciun fel cu soluţia adoptată astazi de guvern şi solicităm public repararea imediata a acestei injustitii făcute companiilor mici si mijlocii şi capitalului autohton. Ordonanţa adoptată astazi, fără masuri de siguranţa şi protecţie a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achiziţiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum îşi protejează afacerile mici şi cum sprijină accesul lor la contractele publice”.

CNIPMMR atrage atenţia că soluţia adoptată astăzi de Guvernul Cioloş, şi anume abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004, nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei.
     CNIPMMR arată: „Deşi Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice, dispoziţiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, acestia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, soluţia adoptată, respectiv abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură”.

CNIPMMR mai susţine că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziţie publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, iar soluţia pe care o propune este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004, astfel: „(2) Toţi operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro”.
     (S.A.)

 Executivul a adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează unele acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice, în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante ce îi revin ţării noastre în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
     Este vorba despre modificări aduse Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, informează un comunicat al Guvernului, trimis redacţiei.
     Astfel, ordonanţa de urgenţă abrogă, din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări. 

Prin eliminarea acestor facilităţi considerate de către Comisia Europeană ca fiind măsuri care creează o discriminare pozitivă faţă de operatorii economici care nu au acest statut, IMM-urile vor participa în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi a contractelor de concesiune de lucrări şi servicii. 

Guvernul precizează: „Măsura modificării legislative a fost decisă de Guvern având în vedere că în cazul declanşării de către Comisia Europeană împotriva României a procedurii de infringement în baza celor semnalate în acest dosar, este posibil ca auditul Comisie să aplice corecţii financiare în toate proiectele cu finanţare nerambursabilă în care s-au derulat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică în care IMM-urile din România au beneficiat de facilităţile menţionate. De menţionat este faptul că noul cadru legal în domeniul achiziţiilor publice, adoptat pe parcursul acestui an, conţine o serie de prevederi care promovează accesul IMM-urilor la această piaţă, cum ar fi faptul că împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică devine regulă, autorităţile contractante având obligaţia de a justifica decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi. De asemenea, introducerea unui mecanism care să permită plăţi directe către subcontractanţi – facilitează, indirect, accesul IMM-urilor la piaţa achiziţiilor publice, având în vedere că, în multe situaţii, subcontractanţii sunt IMM-uri”. 

Totodată, actul normativ vizează modificarea şi abrogarea unor dispoziţii din Legea nr 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, introduse în cursul anului 2012, astfel încât prevederile acestei legi să fie corelate cu noile legi privind achiziţiile publice, adoptate de Parlament în cursul acestui an. Se clarifică faptul că un contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi contract de concesiune de servicii sau contract de achiziţie publică. De asemenea, se reglementează gestiunea directă în sensul conformării cu reglementările din Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice. În acest sens se menţionează că gestiunea directă se realizează atât prin intermediul operatorilor de drept public, cât şi a operatorilor de drept privat, eliminându-se referirea doar la operatorii de drept public. Similar, se elimină distincţia dintre operatorii economici de drept public sau privat la acordarea accesului la atribuirea contractelor de delegare. 

În ceea ce priveşte faptul că participarea operatorilor la procedurile pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice este permisă numai pe baza licenţei emise sau recunoscute, după caz, de autorităţile de reglementare competente, această condiţionare este eliminată.
     Potrivit Guvernului, una din modificări se referă şi la măsurile de natura ajutorului de stat, vizavi de atribuirea serviciilor de utilităţi publice, care nu pot fi acordate decât după avizarea acestora de către Consiliul Concurenţei în condiţiile legii.

De asemenea, prevederile referitoare la durata contractelor de delegare de gestiune se corelează cu prevederile Legii 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi legii 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. În acest sens se abrogă din Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor prevederile referitoare la durata contractelor de delegare a gestiunii.

Executivul mai arată: „Contractele în curs de executare şi procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă care s-au încheiat sau iniţiat cu respectarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice şi concesiunilor de lucrări şi de servicii se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii acestora, cu excepţia obligării ofertanţilor de a prezenta licenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. Prin operarea acestor modificări legislative, se respectă prevederile Acordului de parteneriat încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană la 6 august 2014 în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea Strategiei Naţionale de achiziţii publice, ceea ce va conduce la asigurarea finanţării din fonduri structurale a unor proiecte de interes public: sănătate publică, protecţia mediului, infrastructură, dezvoltare locală/regională, cercetare şi dezvoltare, ocuparea forţei de muncă, etc”.

Hotnews.ro, Sursadestiri.ro

3. Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu solutia adoptata de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator in economie

„Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) afirma ca eliminarea din legislatie a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice va avea „un impact devastator in economie” si solicita repararea imediata a acestei injustitii facute companiilor mici si mijlocii si capitalului autohton, potrivit Agerpres.

„Nu suntem de acord in niciun fel cu solutia adoptata astazi de guvern si solicitam public repararea imediata a acestei injustitii facute companiilor mici si mijlocii si capitalului autohton. Ordonanta adoptata astazi, fara masuri de siguranta si protectie a IMM-urilor, va avea un impact devastator in economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achizitiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect il are in vedere in principal: cum isi protejeaza afacerile mici si cum sprijina accesul lor la contractele publice”, a declarat Florin Jianu, presedintele CNIPMMR.

Acesta a precizat ca s-a opus „vehement” eliminarii acestei prevederi care sprijinea in mod direct IMM-urile la achizitii publice inca din perioada in care era ministru delegat pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism.

‘Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunandu-ma vehement eliminarii acestei prevederi care sprijinea in mod direct IMM-urile la achizitii publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garantiilor solicitate sau a garantiilor de buna executie. Comisia Europeana a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, in sensul ca pentru acelasi contract, se solicita doua tipuri de garantii, un nivel de garantie pentru o companie mare si un nivel de garantie redus la jumatate pentru un IMM. Solutia pe care am identificat-o si pe care Comisia Europeana o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garantiei la 50% pentru toti operatorii, atat pentru IMM-uri, cat si pentru companiile mari. In acest fel eliminam discriminarea pozitiva, dar in acelasi timp mentinem un nivel scazut si accesibil IMM-urilor pentru care licitatiile publice reprezinta un balon de oxigen pentru desfasurarea activitatii, stiut fiind faptul ca la nivel global, statul este cel mai mare contractor”, explica Jianu.

Prin intermediul unei Ordonante de Urgenta, Guvernul Romaniei a abrogat dispozitiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care dispuneau ca „Intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii”.

„Desi Comisia Europeana a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislatiei europene in domeniul achizitiilor publice, dispozitiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discrimineaza operatorii economici care nu se incadreaza in categoria IMM-urilor, acestia neavand posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii, solutia adoptata, respectiv abrogarea dispozitiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai buna modalitate de rezolvare a problemei, avand in vedere numarul mare de IMM-uri care vor fi afectate de aceasta masura”, se precizeaza in comunicatul CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, raportat la faptul ca din numarul total de proceduri de achizitie derulate, peste 95% din total au avut valoare estimata sub 10 milioane euro, iar distributia IMM-urilor la nivel national, in functie de cifra de afaceri arata ca sub 2 milioane de euro sunt microintreprinderi, respectiv 98,10% din total intreprinderi, intre 2 – 10 milioane de euro – intreprinderi mici (1,59%), intre 10 – 50 milioane de euro – intreprinderi mijlocii ( 0,28%) si peste 50 milioane de euro – intreprinderi mari (0,03%), solutia propusa de CNIPMMR, avand in vedere ca IMM-urile nu participa in general la procedurile de achizitie publica cu o valoare estimata mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004.

Acest alineat prevedea ca toti operatorii economici beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de produse, lucrari si servicii, in cadrul contractelor a caror valoare estimata este de pana la 10 milioane de euro.

Potrivit unei ordonante de urgenta adoptate, luni, de Guvern, IMM-urile vor participa in aceleasi conditii ca si ceilalti operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice si a contractelor de concesiune de lucrari si servicii.

Astfel, a fost eliminata din legislatie prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garantia pentru participare si de garantia de buna executie, cerute in achizitiile publice de bunuri, servicii si lucrari intrucat era considerata de catre Comisia Europeana drept o discriminare pozitiva fata de operatorii economici care nu au acest statut, arata comunicatul Executivului.

Dobrogeanews.ro

4. CNIPMMR:”Aștept investiții în zona turismului care să dezvolte zona în comuniune cu natura”

În data de 16 septembrie 2016, s-a semnat la Tulcea un protocol de colaborare între  Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)  și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI-Delta Dunării. La reuniunea desfășurată sub genericul “Susținerea dezvoltării IMM-urilor în cadrul ITI Delta Dunării – Programul Operațional Regional 2014-2020” au participat președintele CNIPMMR, Florin Jianu, Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene, reprezentanți ai IMM-urilor și ONG-urilor, oameni de afaceri, autorități locale.

Reprezentanții ADI ITI Delta Dunării au prezentat oportunitățile de afaceri pentru mediul privat în teritoriul ITI Delta Dunării – finanțarea proiectelor cu finanțare din Fondurile Europene Structurale si de Investiții.

“Cred că până la sfârșitul anului 2018 ar trebui să fim capabili să solicităm majorarea fondurilor. Trebuie să se înțeleagă faptul că județul Tulcea are obligația de a demonstra că acest instrument este posibil de dezvoltat și de implementat. Altfel, în următoarea perioadă România nu va mai avea acces la un asemenea instrument financiar. Este o șansă unică pentru noi, ca județ și, poate chiar pentru România”, a ținut să sublinieze președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI-Delta Dunării, Ilie Petre.

“Oamenii de afaceri tulceni și-au făcut auzită vocea acum ceva timp, atunci când au convocat autoritățile la o întâlnire pe tema impozitului pe clădiri,  iar argumentele aduse de ei nu au mai lăsat loc de interpretări. Au dovedit că se pot mobiliza iar prezența lor în număr mare astăzi, la dublul eveniment care lansează Patronatul IMM-urilor Tulcea și prezintă o potențială sursă de finanțare, ne dă speranța că vor folosi instrumentul ITI pentru dezvoltarea afacerilor și o evoluție economică pozitivă a județului nostru” a declarat Dumitru Mergeani, vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea.

Președintele  CNIPMMR, Florin Jianu și-a declarat speranța că ITI – Delta Dunării va deveni funcțional încă din această iarnă și  mediul privat va accesa toți banii, “să demonstreze în felul acesta că un instrument cum este ITI – Delta Dunării, este cu adevărat unul de succes. Aștept investiții în zona turismului, instrumente inovatoare în domeniu, care să dezvolte zona în comuniune cu natura. Să nu vedem în deltă blocuri, betoane ci construcții tradiționale”.

ITI – Delta Dunării are un buget alocat de Comisia Europeană în cuantum de 1,1 miliarde euro.

Fiscalitatea.ro

5. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020

Vineri, 16 septembrie 2016, la sediul Consiliului Judetean Tulcea, a avut loc evenimentul de relansare a Patronatului intreprinderilor Mici si Mijlocii Tulcea (PIMM Tulcea). Cu prilejul lansarii a fost organizata conferinta cu tema „Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor in cadrul ITI Delta Dunarii – Programul Operational Regional 2014-2020”.

Printre personalitatile care au avut interventii s-au numarat: Florin Jianu, presedinte al CNIPMMR, Sebahat Kaya, presedinte PIMM Tulcea, Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, presedinte de onoare al CNIPMMR, Marian Badita, prefect Tulcea, Eugen Orlando Teodorovici, senator, Dumitru Mergeani, vicepresedinte Consiliul Judetean Tulcea, Ilie Petre, presedinte ADI ITI Delta Dunarii, Ivan Patachin, Asociatia Ivan Patachin, Corina Martin, Asociatia Litoral-Delta, Dragos Anastasiu, presedinte Eurolines Group si multi altii.

Evenimentul s-a bucurat de prezenta a peste 150 de participanti, reprezentan?i ai mediului de afaceri românesc, ai autorita?ilor centrale ?i locale, lideri de organizatii patronale membri ai CNIPMMR, reprezentanti ai principalelor institutii financiar-bancare si reprezentanti mass-media de la nivel local si national.

Discutiile din cadrul conferintei au vizat aspecte raportate la Strategia Integrata de Dezvoltare Durabila a Deltei Dunarii lansata in luna august 2016. Sustinerea antreprenoriatului este unul dintre obiectivele prinicipale, viziunea Deltei Dunarii fiind aceea a unei zone atractive cu biodiversitate valoroasa si mediu de afaceri dinamic. In prezent, in cadrul teritoriului ITI Delta Dunarii sunt activi aproximativ 2000 de agenti economici, dintre care 90% sunt microintreprinderi. Pilonul II prezentat in cadrul strategiei vizeaza imbunatatirea economiei si identifica nevoi de investitii ca fiind sustinerea IMM-urilor din domeniul turismului. Oportunitatile de finantare identificate in cadrul documentului strategic au in vedere crearea unor platforme integrate, a unor mecanisme de micro-imprumut pentru IMM-uri si o structura de parteneriat public-privat, dezvoltarea turismului, implementarea unui mecanism de sprijinire a IMM-urilor, furnizaea de consultanta si formare profesionala pentru fermieri si forta de munca din mediul rural, dar si suport TIC pentru afaceri prin e-portal si scheme de finantare.

In deschiderea evenimentului, dl. Florin Jianu, presedinte al CNIPMMR a precizat: „Actiunea IMM-urilor in domeniul ITI Delta Dunarii trebuie sa vizeze turismul si dezvoltarea durabila. Cei 10% disponibili pentru actiuni ITI din bugetul programelor operationale trebuie sa fie accesat prin parteneriat public-privat. Este datoria si obligatia acestei regiuni, ca acest progam sa fie un succes astfel incat modelul sa fie replicat si in alte zone. De asemenea, nu trebuie sa intervenim in niciun fel in dezvoltarea armonioasa a Deltei Dunarii respectand biodiversitatea acesteia. Obiectivele noastre trebuie sa vizeze crearea de firme si sustinerea acestora prin granturi si instrumente de tip revolving, dar si dezvoltarea de incubatoare de afaceri. Va rog sa va bazati pe structura PIMM Tulcea pentru consultanta in acest sens. Consiliul Judetean Tulcea, in urma discutiilor pe care le-am avut, va lansa in perioada imediat urmatoare un birou de atragere de investitii si o structura de comitet consultativ pentru IMM-uri”.

Agerpres.ro

6. Florin Jianu: Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă

Acțiunea IMM-urilor în domeniul investițiilor teritorial-integrate (ITI) în Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă, a spus, vineri, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, la conferința de relansare a Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Tulcea.

Conform unui comunicat al CNIPMMR, remis vineri ARGERPRES, cu prilejul lansării PIMM Tulcea a fost organizată conferința cu tema „Susținerea dezvoltării IMM-urilor în cadrul ITI Delta Dunării — Programul Operațional Regional 2014-2020”.

‘Acțiunea IMM-urilor în domeniul ITI Delta Dunării trebuie să vizeze turismul și dezvoltarea durabilă. Cei 10% disponibili pentru acțiuni ITI din bugetul programelor operaționale trebuie să fie accesat prin parteneriat public-privat. Este datoria și obligația acestei regiuni, ca acest progam să fie un succes astfel încât modelul să fie replicat și în alte zone. Nu trebuie să intervenim în niciun fel în dezvoltarea armonioasă a Deltei Dunării respectând biodiversitatea acesteia. Obiectivele noastre trebuie să vizeze crearea de firme și susținerea acestora prin granturi și instrumente de tip revolving, dar și dezvoltarea de incubatoare de afaceri’, a spus Florin Jianu.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai mediului de afaceri românesc, ai autorităților centrale și locale, lideri de organizații patronale membri ai CNIPMMR, reprezentanți ai principalelor instituții financiar-bancare.

Discuțiile din cadrul conferinței au vizat aspecte raportate la Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării lansată în luna august 2016. Susținerea antreprenoriatului este unul dintre obiectivele prinicipale, viziunea Deltei Dunării fiind aceea a unei zone atractive cu biodiversitate valoroasă și mediu de afaceri dinamic.

În prezent, în cadrul teritoriului ITI Delta Dunării sunt activi aproximativ 2.000 de agenți economici, dintre care 90% sunt microîntreprinderi. Pilonul II prezentat în cadrul strategiei vizează îmbunătățirea economiei și identifică nevoi de investiții ca fiind susținerea IMM-urilor din domeniul turismului. Oportunitățile de finanțare identificate în cadrul documentului strategic au în vedere crearea unor platforme integrate, a unor mecanisme de micro-împrumut pentru IMM-uri și o structură de parteneriat public-privat, dezvoltarea turismului, implementarea unui mecanism de sprijinire a IMM-urilor, furnizaea de consultanță și formare profesională pentru fermieri și forța de muncă din mediul rural, dar și suport TIC pentru afaceri prin e-portal și scheme de finanțare.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

7. Cioloş: Am ştiut despre modificările propuse de Biriş şi am spus că nu le susţin. Le-a pus în dezbatere şi i-am cerut să plece

Premierul Dacian Cioloş a explicat, luni, că a cerut Ministerului de Finanţe propuneri de simplificare a Codului fiscal, primind un proiect de la fostul secretar de stat Gabriel Biriş, pe care a anunţat că nu îl susţine, însă acesta, „în ciuda“ solicitărilor primului ministru, le-a pus în dezbatere publică, astfel încât Cioloş i-a cerut demisia.

Premierul a explicat că proiectul lui Gabriel Biriş a apărut după ce a cerut Ministerului de Finanţe să vină cu „propuneri de simplificare“ a Codului fiscal. Printre aceste propuneri a apărut şi una a lui Biriş, care însă nu avea susţinerea sa.  

„Au fost mai multe propuneri, dintre care unele au vizat şi anumite modificări care ar fi putut avea impact asupra taxelor şi impozitelor. Am ştiut de ele şi am spus foarte clar Ministerului de Finanţe că nu susţin aceste modificări şi nici măcar nu vreau ca ele să fie puse în dezbatere publică“, a spus Cioloş.  

Primul ministru a afirmat că problema a apărut când Biriş a ignorat solicitarea sa şi a pus în dezbatere publică un proiect fără acordul Guvernului. „Acolo a fost un secretar de stat care, în ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus în dezbatere publică acel text şi i-am cerut să plece. Punct. Atât“, a spus Cioloş.

Gabriel Biriş a demisionat din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 8 septembrie. Presa a prezentat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care ar fi modificat în mod substanţial Codul Fiscal actual, principala prevedere fiind trecerea contribuţiilor sociale şi de sănătate din sarcina angajatorilor în cea a salariaţilor şi obligarea acestora din urmă la creşterea salariilor brute cu diferenţa.

Business24.ro, Ziare.com

8. Suntem campioni la cresterea salariilor, dar tot castigam cel mai putin din UE

Datele Eurostat ne arata ca suntem lideri in Uniunea Europeana la cresterea costului orar cu forta de munca din 2004 incoace, dar figuram la coada clasamentului in cifre absolute.

Adica romanii incaseaza in continuare salarii foarte mici, de-abia am ajuns la o cincime din media UE la acest capitol.

In plus, cresterea despre care vorbim nu este calculata ca valoare absoluta in euro. Daca ar fi asa, majorarile salariale din Romania s-ar situa sub cele din tari precum Germania sau Franta, arata o analiza Curs de Guvernare.

Avem si un indicator la care stam aproape identic cu locomotiva germana, si anume ponderea costurilor non-salariale in cheltuielile cu forta de munca.

Cu 22%, Romania e sub media de 24% a UE (adica mediul de afaceri destul de favorizat din aceasta perspectiva) si la foarte mica distanta de Germania, care apare cu 22,3%.

Mentionam ca tarile care ofera servicii sociale foarte bune au, de regula, si niveluri relativ ridicate de taxare non-salariala (Franta 33,2% si Suedia 32,1%)

Exista si colege de bloc estic care impovareaza ceva mai putin sarcina fiscala a firmelor, precum Croatia (14,9%), Bulgaria (15,7%) sau Polonia (18,3%). Dar si altele cu valori sensibil mai mari, cazul Slovaciei (26,4%), Cehiei (27,1%) sau Lituania (27,8%).

Cehia figureaza cu o crestere substantiala a costului cu forta de munca in 2015 fata de 2014. Cu toate acestea, daca se face trimitere la nivelul in euro, se poate observa cum acest cost a ramas anul trecut mai mic decat in 2012.

Ceea ce arata destul de clar de ce trebuie urmarit un astfel de indicator pe o perioada ceva mai mare de timp si nu doar prin prisma celor mai recente evolutii.

Agerpres.ro

9. România ar putea deveni prima țară din lume cu o rețea globală de centre IT, formată din specialiști

Mai mulți specialiști IT români de la Paris au în plan crearea unei rețele de centre de specialitate, menită să reunească și să susțină românii din domeniul tech, aflați atât în țară, cât și în străinătate, se arată într-un comunicat de presă al Comunității Globale a Românilor în Tech, transmis, luni, AGERPRES.

În acest fel, prin intermediul „Romanian IT — comunitatea globală a românilor din tech”, țara își propune să devină primul stat din lume care reușește să creeze o rețea de centre menită să reunească specialiștii în IT din țară și de peste hotare.

„Este deja de notorietate profesionalismul și chiar influența IT-iștilor români angajați la companii internaționale din Statele Unite, Marea Britanie sau Franța, iar după mulți ani în care am pus umărul la ridicarea imperiilor financiare ale străinilor, ne-am gândit că a venit vremea să folosim acest potențial și pentru promovarea sectorului IT românesc. Nucleul deja s-a format, suntem o echipă puternică în Paris, însă vom deschide și alte centre în orașe cu concentrație mare de specialiști IT români, precum: București, Cluj-Napoca, Iași, Tg. Mureș, Timișoara, Londra, Berlin, San Francisco, New York etc., fiecare locație replicând structura de organizare folosită în momentul de față în centrul de la Paris. Ne dorim să dezvoltăm o comunitate care să funcționeze pe principiile open source, open exchange, open participation, cu scopul de a promova specialiștii și întreg sectorul IT românesc la nivel internațional. Până la finele anului 2017, Comunitatea și-a propus să înregistreze peste 2.500 de specialiști români în IT răspândiți în toată lumea, care să poată colabora într-un cadru organizat, iar România să poată deveni cu adevărat o forță în acest domeniu”, susține Valentin Maior, unul dintre coordonatorii Comunității Globale a Românilor din Tech.

Potrivit sursei citate, misiunea ‘Romanian IT’ este de a dezvolta un cadru care să reunească și să susțină românii din tech, din țară și din străinătate, antreprenoriatul și întregul sector IT românesc la nivel internațional, în vederea creșterii competitivității pe piața globală și implicarea în proiecte cu potențial de îmbunătățire a serviciilor publice și a societății.

Un studiu de specialitate publicat în luna august 2016 de către Statista, citat de Comunitatea Globală a Românilor în Tech, la nivelul anului 2006, într-un top al celor mai importante companii din lume, domeniul IT era reprezentat doar de compania Microsoft, în schimb marii jucători erau din domenii, precum: petrol, energie și servicii financiare. În 2016, situația s-a schimbat radical, piața mondială fiind acaparată de companii din domeniul IT, precum Apple, Facebook, Microsoft, Amazon sau Alphabet, care au generat încasări de peste 2.000 de miliarde de dolari de la începutul anului curent.

În România, contribuția sectorului IT în Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns, în 2015, la 6% cu potențial de creștere de până la 10% în următorii ani, avansând odată cu valul internațional, lucru care i-a determinat pe tot mai mulți specialiști IT români din întreaga lume să conlucreze pentru proiecte autohtone sau chiar să ia în calcul posibilitatea reîntoarcerii acasă.

Conform sursei citate, în cadrul comunității globale, se vor organiza periodic conferințe cu tematică (tehnică, antreprenoriat, schimburi de experiență), iar intenția este ca, anual, să aibă loc evenimente de business matchmaking, atât în România, cât și în centrele internaționale administrate de către IT-iști români. În plus, în cadrul acestor conferințe va fi promovat întreg sectorul IT românesc, de la companii, startup-uri până la produse IT dezvoltate de către specialiști independenți și companii românești.

Wall-street.ro

10. Au inceput o afacere cu 1.000 de euro. Cine sunt tinerii care vand sute de perechi de pantofi si genti handmade

Lucrau amandoi in domeniul publicitatii, insa isi doreau independenta personala si financiara si un business care sa fie doar al lor. Wilhelmina Tambac si Daniel Stefan au mizat pe nevoia femeilor de a-si cheltui banii, iar in 2013 au inceput sa creeze pantofi, fara sa stie ca in cativa ani vor ajunge sa vanda sute de produse pe luna si sa aiba afaceri de peste 100.000 de euro.

Wilhelmina Tambac (28 de ani) s-a implicat inca de la 16 ani in campanii publicitare, pentru ca mai apoi sa isi infiinteze propria agentie.

„Din dorinta de a fi independenta financiar am inceput sa lucrez incepand cu varsta de 16 ani in diferite campanii publicitare (promotii, hosting, consultanta). Ulterior, mi-am folosit experienta in agentii de BTL (below the line – publicitate pe termen scurt n.red), dupa care a urmat decizia de a-mi infiinta propria agentie. Know how-ul l-am dobandit tocmai din relatii interumane din cadrul joburilor”, spune aceasta.

In acelasi timp, Daniel Stefan (32 de ani) a lucrat inca din timpul facultatii, in diferite agentii de BTL, unde coordona proiecte pe teren, prin jobul sau cunoscand-o si pe Wilhelmina, care i-a devenit ulterior partener in afaceri.

Daca esti un antreprenor in cautare de finantare si nu stii ce solutie sa alegi, vino la conferinta Antreprenor, caut finantare. Poti participa la un panel de discutii cu speakeri de top si apoi poti alege intre o sesiune de speed dating si un workshop BusinessDrive, sustinut de doi lectori cu notorietate in sfera antreprenoriatului si managementului – Marius Ghenea si Dragos Popescu. 

De ce au ales sa isi lanseze propriul business

„Din nevoia adolescentina de a ma pune in valoare cu un buget minim s-a nascut pasiunea catre frumos, catre tot ce este estetic. Incropeam tinute atipice din diverse texturi si cromatici. Fara vreo directie anume, aveam certitudinea ca rolul meu profesional avea sa aiba fundament, ca va raspunde unei nevoi, cu rost, si ca avea sa aiba sens pentru mine si pentru cei din jur”, isi aminteste WIlhelmina Tambac.

Iar pasiunea ei pentru estetic s-a transformat, cu aportul lui Daniel, care isi dorea independenta, intr-un business cu pantofi lucrati handmade.

„Din interactiunea cu Wilhelmina a reiesit o fuziune cu adevarat placuta, dat fiind ca prin prisma autonomiei ei cu agentia de hostess mi-a ridicat problema independentei personale si financiare. Si astfel, am decis sa incep un proiect pe cont propriu. Cronologic, prin toamna anului 2013 am identificat o nisa in piata de fashion. In mod evident, aveam nevoie de o prezenta feminina pe partea de creatie si consultanta, un fler pe care numai Wilhelima il are”, a explicat Daniel Stefan.

Au inceput cu sase perechi de pantofi

In 2013, cu un buget de 1.000 de euro au creat sase perechi de pantofi sub brandul The 5th Element, iar banii castigati au inceput sa ii investeasca in dezvoltarea afacerii.

„The 5th Element s-a nascut din nevoia femeilor de a-si cheltui banii. In universul nostru sunt patru elemente vitale: apa, foc, aer si pamant. In universul femeilor lipsea ceva, un al cincilea element primordial – pantoful.De aici si numele cu care am pornit la drum”, a aratat Wilhelmina Tambac, creative director The 5th Element.

Neavand bazele necesare intr-o astfel de afacere am dat startul cu 6 perechi de pantofi, cuantificati in aproximativ 1.000 de euro. Pe parcurs am inceput sa investim in modele, piei si calapoade, iar asta ne-a marit semnificativ investitia.

„Odata ce iei hotararea unui business personal, cu un buget limitat, iti asumi o perioada initiala de efort si sacrificiu financiar. Dupa primul an, am trecut la nivelul urmator, platforma online, cea care ne-a marit semnificativ portofoliul de clienti si ne-a permis lichidarea investitiei de pana atunci. In aceeasi perioada, ne-am bucurat de prima noastra lansare de genti”, a explicat Tambac.

In prezent, cu o echipa de trei oameni, The 5th Element produce externalizat sute de articole de incaltaminte si genti, pe care le vinde intr-un showroom din Bucuresti, in zona Rosetii, si online.

The 5th Element pune la dispozitia clientilor un portofoliu extins de incaltaminte pentru femei: de la pantofi flats, cu toc, pana la ghete si cizme,precum si o gama variata de genti.

Lunar, cei doi vand 200-300 de produse, preturile variind de la 320 de lei pentru o pechere de pantofi pana la 600 de lei pentru o pereche de cizme. Media unei comenzi se ridica la 400 de lei, echivalentul unei iesiri in weekend in doi, asa cum sustin fondatorii companiei.

„Factorul care ne diferentiaza il reprezinta designul incaltamintei si diferitele tipuri de piei cu care lucram: texturi imprimate, exotice sau editii limitate. Pentru a satisface iubitoarele the 5th am ales comanda personalizata. In functie de nevoia clientei un consultant ofera suport in alegerea materialului, culorii si a calapodului potrivit. (…) Produsele sunt realizate intr-un atelier 100% romanesc, marca si design propriu, cu productie externalizata”, a explicat Daniel Stefan, fondator The 5th Element.

The 5th Element a inregistrat anul trecut afaceri in valoare de 65.000 de euro si un profit de 27.500 de euro, potrivit datelor disponibile pe Ministerul de Finante. Fondatorii isi propun sa isi dubleze cifra de afaceri in acest an.

POZITIA CNIPMMR PRIVIND ELIMINAREA DIN LEGEA IMM-URILOR A DISPOZITIILOR REFERITOARE LA ACORDAREA REDUCERILOR CU 50% PENTRU CRITERIILE LEGATE DE CIFRA DE AFACERI, DE GARANTIA PENTRU PARTICIPARE SI DE GARANTIA DE BUNA EXECUTIE, CERUTE IN ACHIZITIILE PUBLICE DE PRODUSE, LUCRARI SI SERVICII

POZITIA CNIPMMR PRIVIND ELIMINAREA DIN LEGEA IMM-URILOR A DISPOZITIILOR REFERITOARE LA ACORDAREA REDUCERILOR CU 50% PENTRU CRITERIILE LEGATE DE CIFRA DE AFACERI, DE GARANTIA PENTRU PARTICIPARE SI DE GARANTIA DE BUNA EXECUTIE, CERUTE IN ACHIZITIILE PUBLICE DE PRODUSE, LUCRARI SI SERVICII

Prin intermediul unei Ordonaţe de Urgenţă, Guvernul României a abrogat dispoziţiile alin. (2) ale art. 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că “Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii.”

Deşi Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor publice, dispoziţiile art. 16, alin. (2) din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, acestia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, soluţia adoptată, respectiv abrogarea dispoziţiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură.

POZITIA CNIPMMR PRIVIND SUSTINEREA IMM-urilor IN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZITIE PUBLICA

Raportat la faptul că din numărul total de proceduri de achiziţie derulate, majoritatea covârșitoare, peste 95% din total, au avut valoarea estimată sub 10 milioane de euro,  iar  distribuţia IMM-urilor la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri, se prezintă astfel:

  1. sub 2 mil. Euro –microîntreprinderi – 98,10% din total întreprinderi
  2. între 2-10 mil. Euro – întreprinderi mici – 1,59% din total întreprinderi
  3. între 10-50 mil. Euro – întreprinderi mijlocii – 0,28% din total întreprinderi
  4. peste 50 mil. Euro – întreprinderi mari- 0,03%

Soluţia propusă de CNIPMMR este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004, astfel:

„(2) Toţi operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro.”

Dl.Florin JIANU, Preşedinte CNIPMMR, a precizat “Cunosc  foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziţii publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanţiilor solicitate sau a garanţiilor de bună execuţie.

Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminari pozitive a IMM-urilor, în sensul că pentru acelaşi contract se solicită 2 tipuri de garanţii, un nivel de garanţie pentru o companie mare şi un nivel de garanţie redus la jumătate pentru un IMM. Soluţia pe care am identificat-o şi pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanţiei la 50% pentru TOŢI operatorii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru companiile mari. în acest fel eliminam discriminarea pozitivă, dar în acelaşi timp menținem un nivel scăzut şi accesibil IMM-urilor pentru care licitaţiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfăşurarea activitătii, ştiut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor.

Nu suntem de acord în niciun fel cu soluţia adoptată astăzi de guvern şi solicităm public repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici si mijlocii şi capitalului autohton. Ordonanţa adoptată astazi, fără masuri de siguranţa şi protecţie a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achiziţiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum îşi protejează afacerile mici şi cum sprijină accesul lor la contractele publice”.

Revista presei 19.09.2016

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

  1. Studiu: În Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două camere din Bucureşti, în Pipera sunt cele mai multe de trei camera
  2. Loteria Fiscală: bonurile de 564 de lei emise în 18 august sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
  3. Creşterea economică va încetini în 2017. Consumul se va tempera, iar preţurile vor începe să urce, estimează Guvernul
  4. Comisia Naţională de Prognoză: În 2016, România va avea o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie de minus 0,5%

Agerpres.ro

  1. România a avut a patra creștere anuală a lucrărilor de construcții din UE în luna iulie

Digi24.ro

  6. Se va stabiliza preţul petrolului? Cele mai noi semnale 

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Studiu: În Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două camere din Bucureşti, în Pipera sunt cele mai multe de trei camera

În zonele Pipera, Băneasa- Siseşti şi Crângaşi se găsesc cele mai ieftine apartamente noi de două şi de trei camere, în timp ce zona Primăverii este cea mai scumpă, potrivit unui studiu publicat luni de portalul imobiliar Directimo.ro.

Astfel, În zona Pipera există cele mai ieftine apartamente noi de trei camere din Bucureşti, cu un preţ mediu cerut de vânzători de 1.165 de euro pe metru pătrat util, iar locuinţele au suprafeţe utile situate între 69 şi 127 de metri pătraţi.  

O altă zonă cu apartamente ieftine de trei camere, după Pipera, este Băneasa – Siseşti, unde vânzătorii cer 1.249 de euro pentru un metru pătrat util. Suprafeţele utile ale acestor tipuri de apartamente sunt mai mici decât în Pipera şi variază între 55 la 108 metri pătraţi.  

La polul opus se află zona Primăverii, unde în prezent apartamentele de trei camere au preţuri medii solicitate de 4.159 de euro pe metru pătrat util.  

Pentru apartamentele noi de două camere, cele mai mici preţuri medii solicitate se înregistrează în Crângaşi. „Astfel de unităţi disponibile la vânzare în ansamblurile rezidenţiale de aici au suprafeţe utile de 45 – 69 de metri pătraţi şi au un preţ median solicitat de 1.157 de euro pe metru pătrat util“, se arată în comunicat.  

Pipera, zona cu unele dintre cele mai mici preţuri la apartamentele noi dintre zonele analizate, prezintă cele mai multe dezvoltări rezidenţiale din centrul şi nordul Bucureştiului. Aceasta reuneşte 20 de ansambluri, în care sunt dispuse 3.298 de locuinţe.  

Studiul se bazează pe analiza preţurilor medii solicitate pe metru pătrat util, fără TVA, pentru 668 de tipuri de apartamente de două şi de trei camere disponibile la vânzare în ansamblurile rezidenţiale din 26 de zone centrale, semicentrale şi de nord ale Bucureştiului.  

Luna august a fost caracterizată de o scădere a pretenţiilor vânzătorilor din marile oraşe ale ţării, atât pe segmentul de apartamente vechi, cât şi pe cel nou, excepţie făcând însă Braşov, Cluj şi Timişoara, potrivit datelor comunicate, recent, de portalul imobiliare.ro.

2. Loteria Fiscală: bonurile de 564 de lei emise în 18 august sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 18 septembrie au ieşit din urne numerele 18 reprezentând ziua (18august) şi 564 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 564 şi 564,99 lei.

Duminică, 18 septembrie, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale emise în perioada 1-31 august, în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 564 şi 564,99 lei emise în data de 18 august 2016. Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

Cum se revendică premiul Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând de astăzi (prima zi după efectuarea extragerii) timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

Dacă ies peste 100 de câştigători?

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători. În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

3.   Creşterea economică va încetini în 2017. Consumul se va tempera, iar preţurile vor începe să urce, estimează Guvernul

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a anunţat estimările de toamnă referitoare la mersul economiei româneşti în următorii ani, revizuind anticipaţia pentru 2016 a avansului PIB în urcare la +4,8% şi menţinând-o pe cea despre anul 2017 la +4,3%.

Potrivit CNP, Produsul Intern Brut (PIB) va avea în 2016 o valoare de 758,5 miliarde de lei, iar în 2017 – de 807,4 miliarde de lei. Asta înseamnă că, dacă s-ar menţine veniturile bugetare de 30% din PIB, acestea ar urca în 2017 la 242,2 miliarde de lei, iar deficitul bugetar – dacă ar fi limitat de 3% din PIB – ar însuma 24,2 miliarde de lei.

Pentru următorii ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la +4,5% în 2018 şi, respectiv +4,7% în 2019. Instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2% pentru acel an. Produsul Intern Brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 de euro (35.928 de lei) în 2016 la 10.587 de euro (46.795 de lei) în 2019. Aceeaşi prognoză mai arată că cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020. Tendinţa se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an. În fine, CNP a revizuit în scădere proiecţia privind inflaţia pentru acest an de la +0,9% în primăvară la minus 0,5% în prognoza preliminară de toamnă 2016. Prognoza pentru anul viitor a fost menţinută la 2,5%.

Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 4,48 lei/euro, în creştere faţă de 4,46 lei/euro în proiecţia de primăvară, iar pentru anul viitor – de 4,46 lei pentru un euro, faţă de 4,44 lei/euro estimat în primăvară.

4. Comisia Naţională de Prognoză: În 2016, România va avea o creştere economică de 4,6% şi o inflaţie de minus 0,5%

Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 4,8% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, în Prognoza Preliminară de Toamnă, în condiţiile în care, în primăvară instituţia indica o creştere a PIB de 4,2%. De asemenea, Comisia a revizuit în scădere la minus 0,5% proiecţia privind inflaţia în 2016.

Pentru următorii trei ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la 4,3% în 2017, 4,5% în 2018 şi, respectiv 4,7% în 2019. Pe de altă parte, instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2% pentru acel an. Produsul Intern Brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 de euro (35.928 de lei) în 2016 la 10.587 de euro (46.795 de lei) în 2019. Creşterea consumului se va tempera Cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020.

Aceeaşi tendinţă se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an. În Prognoza preliminară de toamnă, CNP estimează investiţii în creştere în fiecare din următorii trei ani. Astfel, în 2016 formarea brută de capital urmează să se majoreze cu 5,3%, în 2017 cu 6,8%, în 2018 – cu 7,1% şi în 2019 – cu 7,5%.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%. Media preţurilor, în scădere CNP a revizuit în scădere proiecţia privind inflaţia pentru acest an de la +0,9% în primăvară la minus 0,5% în Prognoza preliminară de toamnă 2016.

Prognoza pentru anul viitor a fost menţinută la 2,5%. Banca Naţională României (BNR) prognozează o inflaţie de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub estimarea anunţată în luna mai a acestui an, de +0,6%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat la 8 august.

Pentru finalul anului viitor, banca centrală estimează o inflaţie de 2%, de asemenea în scădere faţă de prognoza cuprinsă în Raportul din luna mai, de 2,7%. Pentru acest an, CNP estimează un curs de schimb de 4,48 lei/euro, în creştere faţă de 4,46 lei/euro în proiecţia de primăvară, iar pentru anul viitor de 4,46 lei pentru un euro, faţă de 4,44 lei/euro estimat în primăvară.

Agerpres.ro

5. România a avut a patra creștere anuală a lucrărilor de construcții din UE în luna iulie

România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor de construcții în iulie 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcții au crescut cu 1% în ritm anual, în timp ce în zona euro acestea au înregistrat o expansiune de 3,1%.

În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Spania (12%), Suedia (10%), Franța (3,3%) și România (2,9%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Slovacia (minus 23,3%), Ungaria (minus 17,6%) și Polonia (minus 15,1%).

De asemenea, în iulie 2016, comparativ cu luna precedentă, lucrările de construcții au crescut cu 1,1% în UE și cu 1,8% în zona euro.

În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Franța (4,8%), Slovenia (2%), Spania (1,9%) și Germania (1,8%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Slovacia (minus 11%), Ungaria (minus 3,2%) și Bulgaria (minus 1,4%). România a înregistrat un avans de 0,7% în iulie, după un declin de 1,3% în iunie.

Digi24.ro

6. Se va stabiliza preţul petrolului? Cele mai noi semnale

OPEC, dar şi alte câteva state din afara cartelului sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru stabilizarea preţurilor, a declarat preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, citat de AFP, preluat de News.ro

Maduro a precizat că a avut discuţii pe acest subiect cu omologii săi din Iran, Hassan Rohani, şi din Ecuador, Rafael Correa, ambele fiind state membre ale OPEC.

„Preşedintele Rohani a făcut o declaraţie foarte importantă privind voinţa Iranului de a contribui în mod util, just şi echitabil la stabilizarea preţurilor”, a afirmat Maduro.

Potrivit preşedintelui venezuelean, producătorii de petrol ar putea ajunge la un acord până la finalul lunii septembrie „pentru a stabiliza piaţa şi pentru a îmbunătăţi şi stabiliza preţul petrolului”.

Venezuela, care a înregistrat o prăbuşire a economiei odată cu căderea cotaţiilor petrolului, înregistrează în prezent cea mai mare inflaţie din lume, estimată la 720% în acest an, şi o penurie gravă pentru 80% dintre alimente şi medicamente. 

Preşedintele Venezuelei a avut discuţii şi cu reprezentanţii Qatarului şi Indoneziei în privinţa echilibrului între oferta şi cererea de petrol, înaintea reuniunii informale a membrilor OPEC din perioada 26-28 septembrie, de la Alger. 

Venezuela, care deţine printre cele mai mari rezerve mondiale de ţiţei, solicită îngheţarea producţiei, după căderea cotaţiilor petrolului sub 30 de dolari, la începutul acestui an. 

Însă solicitarea se loveşte de refuzul Arabiei Saudite, care este în favoarea unui preţ liber al petrolului, stabilit de piaţă.