REVISTA PRESEI 30.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Wall-street.ro

  1. Costumul popular al bunicii a inspirat-o să lanseze o afacere cu genţi tradiţionale din iută
  2. Vesti proaste pentru fermierii romani. Graul la cel mai mic pret din ultimul deceniu

Business24.ro, Ziare.com

  1. Romania produce tot mai multe biciclete: Depasim pragul de 1 milion in acest an?

Businessmagazin.ro

  1. Doi tineri din Bucureşti au investit 24.000 de euro într-o dubiţă Volkswagen ’71 de unde vând sucuri natural
  2. Vrei să începi o afacere de succes? Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci

Gandul.info

  1. De ce fug tinerii de meseria de tractorist, deşi salariul este unul considerabil

Avocatnet.ro

7.Ce informaţii conţine certificatul constatator al firmei şi cum îl obţii de la ONRC?  

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Wall-street.ro

1.   Costumul popular al bunicii a inspirat-o să lanseze o afacere cu genţi tradiţionale din iută

Loredana-Cristina Chivu a lucrat timp de opt ani in telecomunicatii. Traseul ei profesional s-a schimbat insa atunci cand a revazut costumul popular pe care bunica sa, “o olteanca agera si priceputa”, i-l facuse atunci cand era copil.

Loredana-Cristina Chivu (29 de ani) a lansat Chlor anul trecut. Povestea acestei afaceri a inceput, insa, in momentul in care a revazut costumul popular pe care bunica sa i-l facuse cand era copil. Atunci a realizat ca “traditiile nu se demodeaza niciodata si duc cu ele o energie si o pasiune ce trebuie onorate si transmise tinerei generatii pentru pastrare si purtare”, a povestit, pentru wall-street.ro, Loredana. Chiar si numele afacerii este derivat din cuvantul “folclor”.

Cei 4.000 de euro investiti initial, bani provenind din surse proprii si un creditbancar, au mers spre achizitionarea de utilaje si ustensile pentru amenajarea unui mic atelier, identificarea furnizorilor de materiale si accesorii, partea de cercetare, asamblarea si croirea gentilor si accesoriilor, in paralel cu documentarea despre etnografie, istoria cusaturilor romanesti, simbolistica si cromatica.

Brandul Chlor ofera genti, plicuri si portmonee din iuta. Preturile sunt cuprinse intre 75 si 150 de lei.

“Sursele de inspiratie pentru produsele Chlor sunt traditiile si obiceiurile romanesti impodobite cu motive decorative ce poarta pana in zilele noastre o armonie, un echilibru si o semnificatie spirituala transmise si pastrate de-a lungul timpului. Consult cu interes carti si articole in care sunt prezentate diferite cusaturi din diverse zone dar ma inspir mai ales din creatiile populare – lazi de zeste, straie si accesorii, picturi pe lemn, etc. Sunt, de asemenea, o mare consumatoare de turism romanesc, ma inspir din tot ceea ce descopar in locurile pe care le vizitez”, mai spune Loredana.

Cusaturile se realizeaza in zona Olteniei, de catre trei femei cu care fondatoarea Chlor colaboreaza, iar atelierul unde sunt lucrate produsele se afla in Bucuresti.

Pentru acest an antreprenoarea isi propune sa lanseze platforma online si prima colectie Chlor, iar pana la finalul lui 2016 si-a propus dublarea vanzarilor fata de ultimul trimestru din 2015.

2.   Vesti proaste pentru fermierii romani. Graul la cel mai mic pret din ultimul deceniu

Fermierii din Romania au obtinut in acest an o recolta record de grau, in timp ce alte culturi, cum ar fi porumbul, au fost afectate puternic de seceta. Castigurile celor cu astfel de afaceri dispar, insa, vazand cu ochii, in contextul in care pretul pe piata internationala este tras in jos de recoltele foarte mari inregistrate si de marii exportatori la nivel global, precum Rusia si SUA.

Pe bursa de la Chicago, pretul graului a atins minimul ultimului deceniu, dupa ce vineri a coborat cu 4,4%, la 3,83 dolari/busel (140,73 dolari/tona, 1 tona=36,744 buseli). Cotatia este cea mai redusa incepand din septembrie 2006 si cu 71% sub pretul din 2008. Organizatia International Grains Council estimeaza la nivel global o productie record de 743 milioane tone de grau, in urcare cu 1% fata de anul trecut, potrivit Financial Times.

In SUA si Rusia, doi exportatori de top, productia este atat de ridicata incat fermierii au ramas in multe cazuri fara spatii de depozitare in silozuri. Singurul mare producator care a consemnat anul acesta o scadere puternica este Franta, tara in care ploile abundente au stricat recolta.

n medie, o persoana consuma anual 67 de kilograme de grau pe an, potrivit datelor FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura). Graul este utilizat si ca furaj pentru animale, precum si pentru productia de etanol. Pentru anul incurs, productia ar urma sa fie cu 10 milioane de tone peste cererea estimata.

In timp ce pe piata per ansamblu a graului oferta depaseste cererea, pe un segment al acesteia, cel al graului pentru panificatie, evolutia este in sens invers, potrivit Financial Times.

Romania, recolta record de grau

Agricultorii au inregistrat in acest an o productie de grau in crestere cu 15%, la 8,5 milioane tone, insa incasarile le-au scazut chiar si cu 20%, din cauza traderilor care au pus presiune pe pret, a declarat recent pentru News.ro presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu.

“E o recolta buna, mai buna decat anul trecut, cu vreo 15%. Aceasta crestere se datoreaza si tehnologiei aplicate, dar si conditiilor meteo prielnice pentru aceasta cultura”, potrivit presedintelui LAPAR, care precizeaza insa ca, in schimb, a scazut pretul la producator chiar si la 0,45 lei.

Presedintele LAPAR spune ca traderii sunt cei care castiga de fapt, iar desi productia a crescut, incasarile producatorilor au scazut.

Datele oficiale au aratat ca, in 2015, productia de grau a Romaniei a crescut cu 3,5% fata de anul anterior, pana la 7,85 milioane de tone, desi suprafata cultivata s-a redus cu 3,3%.

In ciuda scaderii productiei, exporturile de grau romanesc sunt estimate sa se majoreze la 3,9 milioane de tone in sezonul iunie 2016-iunie 2017, de la 3,75 milioane de tone in sezonul actual.

Principalul client al Romaniei este Egiptul, cel mai mare importator mondial, care a cumparat 600.000 de tone de grau romanesc doar in a doua jumatate a anului trecut.

Business24.ro, Ziare.com

3.   Romania produce tot mai multe biciclete: Depasim pragul de 1 milion in acest an?

Productia de biciclete se apropie in Romania la aproape 1 milion de unitati in 2016, pragul nefiind niciodata atins pana acum.

De altfel, datele statistice arata ca productia s-a dublat in perioada 2009-2015, fiind in continua crestere, scrie Ziarul Financiar.

Anul trecut, productia de biciclete a ajuns la 900.000 de unitati, cu 10% mai mult decat in anul precedent. In acest an, ritmul de crestere pare sa se mentina.

Conform sursei citate, Romania a urcat anul trecut pe pozitia 5 in clasamentul producatorilor de biciclete din UE.

Cele mai multe dintre ele merg la export, dar o parte se intorc ulterior in tara, fiind vandute in cadrul magazinelor de profil.

Businessmagazin.ro

4.   Doi tineri din Bucureşti au investit 24.000 de euro într-o dubiţă Volkswagen ’71 de unde vând sucuri natural

Doi tineri antreprenori au investit 24.000 de euro într-un spaţiu de 10 mp din Capitală unde produc de câteva luni sucuri proaspete din fructe. Pasiunea pentru călătorii este pricina ideii de afaceri, susţinută şi de preocuparea tot mai mare pentru o alimentaţie sănătoasă. VanFruct a pornit însă la drum anul trecut, când antreprenorii au început să producă şi să vândă sucurile într-un bar mobil, găzduit de o dubiţă Volkswagen ’71.

Fructele sunt principalul ingredient în ceea ce facem. Ideea a pornit de la un Van, iar numele l-am ales destul de natural“, spune Ştefan Ciobotaru, unul dintre fondatorii afacerii. După aproximativ o jumătate de an de la înfiinţarea VanFructului mobil, în luna iunie a acestui an a fost deschis şi spaţiul fix din zona Mendeleev, în Capitală, unde fondatorii au investit, din surse proprii, circa 24.000 de euro.

VanFruct este un bar conceptual cu sucuri din fructe, ce îşi propune să insufle un aer hippie şi o atmosferă prietenească celor care le trec pragul. Investiţia de 24.000 de euro a vizat deopotrivă amenajarea şi echiparea barului. „Am ales să lucrăm cu oameni specializaţi în domeniu – cu Lama Arhitectura pentru proiectul de design (n. red. – arhitecţii Călin Radu şi Dan Enache au realizat creaţii urbane populare în diverse locuri din Capitală) – dar şi să achiziţionăm echipamente de top pentru bar“, spune antreprenorul de 36 de ani. Interiorul era total diferit şi a fost modificat aproape în întregime, aşa că le-a povestit arhitecţilor care va fi conceptul VanFruct şi le-a solicitat ceva cu „multă culoare“.

Amenajarea a durat câteva luni, „poate un pic mai mult decât ne aşteptam noi, iar asta pentru că spaţiile mici sunt întotdeauna mai dificile“, spune acesta. Designul locaţiei nu se îndepărtează prea mult de conceptul cu care a pornit la drum, la propriu, VanFruct: spaţiul se aseamănă cu un garaj care imită curbura acoperişului şi deţine elemente din dubiţă, cum ar fi logo-ul. Dacă în privinţa rezultatelor financiare antreprenorii sunt rezervaţi – spun doar că au 80 de vizitatori pe zi, iar preţul unei băuturi este de 14 lei şi că este prematur să discute de profitabilitate şi încasări pentru că au inaugurat barul de doar câteva luni – în ce priveşte aspectul, spaţiul este deja un câştigător, primind premiul la secţiunea Arhitectura spaţiului interior din cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti.

Spaţiul de 10 mp, aflat la o distanţă de un minut de mers pe jos de Piaţa Romană, este împărţit în două zone distincte, datorită diferenţelor de nivel de 1,4 m: are o scară de acces din trotuar şi un bar cu banchetă, diferenţiate atât prin cromatica folosită, cât şi prin texturile materialelor. Pentru scară arhitecţii au folosit tablă striată, neagră, iar barul şi bancheta sunt realizate din plută; o arcadă de plasă metalică este utilizată pentru finisarea pereţilor şi are rol de suport pentru ghivecele cu iederă, iar cărămida, lăsată la vedere, a fost vopsită în galben, pentru a fi în ton cu specificul locaţiei.

La VanFruct, clienţii pot alege din sortimentele de smoothie cu fructe de sezon, sucuri sau limonade care au ingrediente surpriză precum mărul, ananasul sau căpşunele. Meniul este completat de cafea şi gaufres cu diferite toppinguri, acestea din urmă fiind preparate din făină integrală şi uleiuri presate la rece, fără lapte, ouă sau zahăr. Ştefan Ciobotaru spune că locaţia se diferenţiază prin „orientarea către oameni, iar ingredientele sunt alese atent, adică fructe gustoase, nu doar arătoase, făină integrală pentru gaufre, lapte de migdale făcut de noi, fără niciun alt aditiv“. La două luni de la inaugurare, circa 80 de persoane trec zilnic pragul Vanului cu locaţie fixă, dar deocamdată, afirmă antreprenorul, nu se poate stabili valoarea bonului mediu, care fluctuează destul de mult. „Ne bucurăm că avem deja clienţi fideli, dar şi vizitatori noi, foarte încântaţi de produse, de loc şi de întreaga experienţă.“

Tot el adaugă că majoritatea clienţilor sunt „persoane prietenoase, pasionate de o alimentaţie sănătoasă, dornice să încerce reţete noi, cu care schimbăm sfaturi şi idei legate de reţete“. Iar acest lucru ajutăVanFruct să se dezvolte frumos, natural şi sustenabil, „într‑un domeniu în care sperăm să vedem mai multe astfel de iniţiative care promovează un stil de viaţă sănătos“, ţine să adauge Ştefan Ciobotaru. Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos.

Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentaţia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată studiul naţional de audienţă (SNA) Focus realizat anul trecut de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani.

Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere a afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.

Deocamdată, afacerea VanFruct este la început de drum, iar echipa „se numără pe degetele de la mâini“, spune fondatorul, însă toate planurile mizează pe creştere, care se oglindeşte şi în cifre.

Echipa se va mări numeric odată cu deschiderea următoarei locaţii, pe strada Câmpineanu din Capitală, unde se lucrează acum la amenajarea. Şi asta nu e tot, spune antreprenorul: „Vara am pornit la plimbare cu VanFruct Bar Mobil“, varianta iniţială a conceptului, care este prezent la evenimente sau manifestări stradale. „Toţi banii pe care îi facem în prezent se vor duce în amortizarea investiţiei iniţiale. Aproximăm că într-un an şi jumătate, maximum doi vom amortiza investiţia“. Cât despre profit efectiv, antreprenorul spune că „nu ne-am făcut niciodată un plan. Vrem să vedem ce se întâmplă după cei doi ani şi abia atunci vom putea vorbi despre o cifră mai concretă. Avem o activitate de tip antreprenorial şi care se ajustează din mers. Creştem şi noi odată cu ea“.

5.   Vrei să începi o afacere de succes? Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci

Adam Grant în cartea sa Originalii abordează ideea de pioneri versus colonişti şi la începutul capitolului îl citează pe Bill Gros, cel care a fondat Idealab şi care de-a lungul vieţii a fost implicat în lansarea a peste 100 de companii. Potrivit lui Bill Gross factorul cel mai important nu a fost unicitatea ideii, capacităţile şi performanţa echipei, calitatea modelului de business sau resursele de finanţacare, ci “alegerea momentului a explicat în proporţie de 42% diferenţa dintre succes şi eşec”.

În multe culturi a avea o afacere de succes depinde foarte mult de ideea orginală de la început şi să fii primul pe piaţă, să facă prima mutare. Cercetătorii se întreg în dezvăluiri, inventatorii caută să solicite brevete de invenţie înaintea altora, în presă căutăm să dăm noi prima ştire, însă acelaşi lucru poate fi valabil şi în domeniul antreprenoriatului?

Cel care intră pentru prima dată cu un produs sau un serviciu nou are numai de câştigat? Sigur, ai întâietate, poţi să urci mai repede şi poţi deţine monopolul, dar dacă aştepţi şi nu eşti primul pe o piaţă s-ar putea să ai mai mult de câştigat. Potrivit unui studiu clasic, Peter GOlder şi Gerald Tellis, cercetători în domneiul marketingului, au comparat succesul pionerilor, cei care făceau prima mutare şi succesul coloniştilor, cei care-şi lansau mai târziu afacerile pe pieţele deschise de pioneri.

Rezultatul a fost unul interesant dezvăluind că rata de eşec în cazul pionierilor era de 47% în timp ce rata de eşec a coloniştilor atingea abia 8%. Mai mult, chiar şi atunci când au supravieţuit, pionierii au cucerit, în medie, numai 10% din piaţă faţă de cota de 28% care a revenit coloniştilor.

“A fi primul care mută nu-ţi foloseşte la nimic dacă altcineva apare şi te dă la o parte”, scrie Pieter Thiel, fondator al PayPal, în Zero to One.

Adam Grant continuă să dea exemple de pieonieri care au dat greş şi prezintă avantajele de a nu fi primul :

Pionierii tind să sare calul la început şi să înregistreze o ascensiune prematură, lansarea unor investiţii pe care piaţa nu este pregătită să le susţină.

Stând pe margine poţi observa piaţa şi jucătorii şi poţi vedea cum acţionează şi unde greşesc şi cum ai putea tu îmbunătăţii serviciu/produsul. Coloniştii pot învăţa din greşelile pionierilor.

Când un pionier lansează ceva pe piaţă rămâne blocat în oferta iniţială, pe când un colonist poate observa schimbările de pe piaţă şi analiza evoluţia gusturilor consumatorilor.

Scriitorul conchide spunând: “Nu vreau să sugerez că nu e niciodată înţelept să fii primul. Dacă toţi am aştepta ca alţii să acţioneze nimic orignial n-ar fi luat fiinţă…Avantajele primei mutări tind să primeze când avem de-a face cu tehnologii patentate sau când există puternice efecte de reţea (când produsul sau serviciul devine mai valoros pe măsură ce există mai mulţi utilizaotri-telefoanele, reţelele de socializare). Lecţia esenţială este că, dacă aveţi o idee originală, este o greşeală să vă repeziţi cu unicul scop de a-i învinge pe concurenţi”.

Gandul.info

6.   De ce fug tinerii de meseria de tractorist, deşi salariul este unul considerabil

În ultima perioadă s-a observat că meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii, pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării. Deşi salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar, tinerii fug însă de astfel de meserii. Explicaţia? “A rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere”, spune Monica Toma, director al unui centru de pregătire de profil.

Cererea de muncitori calificaţi pe piaţa agricolă urmează să crească, în contextul în care universităţile de agronomie se confruntă cu o cerere mai mare decât oferta de locuri pe care le pot pune la dispoziţie, spune Monica Toma, director al unui centru de pregătire de profil. Doar în sesiunea din iulie a acestui an, Univesitatea de Agronomie din Capitală a scos la bătaie 1246 de locuri la buget şi 2554 de locuri la taxă pentru cei care au decis să urmeze o carieră în domeniul agricol.

Mai mult, în ultima perioadă s-a observat că meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii, pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării. Însă, cu toate că salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar, tinerii fug de astfel de meserii.

“În perioada de boom economic erau căutate alte domenii, precum economia sau construcţiile, astfel a rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere, care presupun munca la birou, li se pare greu un astfel de job, mai ales pentru că presupune un efort fizic”, explică Monica Toma.

Regiunile în care tractoriştii sunt la mare căutare sunt zonele rurale, pornind de la Insula Brăilei, care deţine cea mai mare întindere agricolă, dar şi un sol fertil, urmată de zona Moldovei, în special zonele defavorizate.

Avocatnet.ro

7.   Ce informaţii conţine certificatul constatator al firmei şi cum îl obţii de la ONRC?

Certificatul constatator este acel document care prezintă starea la zi a unei societăţi şi cuprinde informaţiile esenţiale despre activitatea firmei şi persoanele care o conduc. De altfel, certificatul constatator poate fi obţinut direct de la ghişeele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) sau ale oficiilor registrului de pe lângă tribunale, cât şi online, prin intermediul unui serviciu electronic pe care contribuabilii îl pot accesa din 2014. 

Potrivit site-ului ONRC, certificatul constatator reprezintă acel document care prezintăstarea la zi a unei firme şi care cuprinde informaţii de natură statutară sau financiară, precum şi date despre domeniul de activitate al companiei sau despre asociaţi, administratori ori cenzori.

Certificatul constatator are rolul de a intermedia relaţia dintre companie şi instituţiile publice sau alte entităţi, fiind un document esenţial în cazul participării la licitaţii, solicitării de credite bancare ori în faţa instanţelor judecătoreşti. Concret, certificatul constatator, cel care demonstrează practic legitimitatea societăţii, cuprinde următoarele informaţii: 

  • denumirea (firma);
  • emblema;
  • numărul de înregistrare în registrul comerţului;
  • codul unic de înregistrare;
  • starea firmei;
  • forma juridică;
  • sediul social/profesional;
  • durata de funcţionare;
  • obiectul de activitate – domeniul şi activitatea principală;
  • capitalul social (subscris şi vărsat), numărul şi valoarea părţilor sociale;
  • asociaţii, datele de identificare, numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, participarea la capitalul social şi la profit şi pierdere (pentru societăţile cu răspundere limitată, în comandită simplă sau în nume colectiv);
  • administratorii/membrii consiliului de administraţie şi directorii (în sistemul unitar)/membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului (în sistemul dualist), datele de identificare şi durata mandatului cu puterile conferite;
  • cenzorii/auditorii financiari;
  • sediile secundare;
  • activităţi şi sedii autorizate;
  • indicatorii din situaţiile financiare anuale;
  • alte menţiuni referitoare la măsuri asiguratorii şi condamnări penale.

Pentru a obţine certificatul constatator, reprezentantul firmei sau persoana interesată trebuie să completeze un formular, bifând la punctul 3 – obiectul cererii, scopul pentru care solicită documentul. 

Odată completat, formularul poate fi depus direct la ghişeele ONRC (cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Unirii, nr. 74) sau ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 902/2012, tariful perceput de instituţie pentru eliberarea certificatului constatator este de 45 de lei, iar taxa poate fi achitată în numerar sau cu card bancar direct la casieriile Oficiului, precum şi cu mandat poştal sau ordin de plată. 

În acelaşi timp, contribuabilii pot solicita eliberarea certificatului constatator şi prin poştă, dar în această situaţie ONRC va percepe un tarif suplimentar de 7,74 lei, plata urmând a se face prin ordin de plată. Conform ONRC, documentul se eliberează pe loc, existând şi alte modalităţi prin care acesta poate fi solicitat, respectiv:

  • e-mail, la adresa onrc@onrc.ro (plata se face prin ordin de plată sau la ghişeu) sau
  • fax, la nr. +40213160829 (plata se face prin ordin de plată sau la ghişeu).

Cum soliciți online certificatul

Nu în ultimul rând, companiile au la dispoziţie şi varianta solicitării şi obţinerii online a documentului amintit, după cum urmează:

  • prin portalul ONRC, fiind necesară utilizarea unei semnături electronice. În acest caz, plata tarifului se face prin card bancar sau ordin de plată.
  • prin accesarea serviciului InfoCert.

De altfel, contribuabilii pot accesa serviciul electronic din aprilie 2014, atunci când ONRC a dezvoltat serviciul InfoCert cu scopul de a creşte gradul de operativitate în relaţia cu beneficiarii serviciilor Oficiului (cetăţeni, mediu de afaceri, administraţie publică, alte entităţi), prin furnizarea de documente cu semnătură electronică, în mod automat, fără intervenţia operatorului de date şi fără a fi necesară semnătură electronică din partea solicitantului, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. 

Pentru a utiliza serviciul InfoCert, companiile trebuie să se înregistreze cu user şi parola la, după care să îşi dea acordul cu privire la termenii şi condiţiile de utilizarea a serviciului. Pasul următor îl reprezintă completarea profilului de utilizator cu numărul de ordine de la Registrul Comerţului şi codul unic de identificare (CUI). Odată parcurse aceste etape, firmele pot merge mai departe pentru a obţine certificatele constatoare. Pentru documentele solicitate, plata se efectuează electronic, prin utilizarea unui card bancar, iar la final solicitanţii vor primi o factură electronică.

Notă: Contribuabilii au şi opţiunea de a solicita, prin completarea unui formular, informaţii punctuale extinse despre firmă. Modalităţile de acces la informaţii sunt aceleaşi prezentate anterior (ghişeu, poştă, e-mail, fax şi online), iar tariful perceput de ONRC pentru eliberarea unui astfel de raport extins este de 24 de lei. 

Print Friendly, PDF & Email