REVISTA PRESEI 25.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

  1. Care este „preţul corect“ al poliţelor RCA, varianta transportatorilor: 1.300 de lei/an pentru un taxi, 1.200 de euro/an pentru un camion
  2. Recuperatorii de datorii, o afacere de 2,7 miliarde de euro în România. Valoarea medie este de 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom

Business24.ro, Ziare.com, Profit.ro

  1. Finantele vor ca angajatorii care nu platesc la timp anumite taxe sa faca inchisoare
  2. Oltchim se vinde pe bucati: Trei mari investitori sunt interesati de combinat

Businessmagazin.ro

  1. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

Wall-street.ro

  1. Coface: cum a pierdut Romania peste 100.000 de companii in ultimii 5 ani
  2. Antreprenor in serie despre guvernul Ciolos: Parca simt si alta atitudine cand merg la ghiseele diverselor institutii!
  3. Ne dorim cu adevarat sa avem meseriasi? Elevii cer mai multa practica. Ii aude cineva?

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1. Care este „preţul corect“ al poliţelor RCA, varianta transportatorilor: 1.300 de lei/an pentru un taxi, 1.200 de euro/an pentru un camion

 Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a făcut calcule alternative, pe baza datelor din raportul Milliman realizat la cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), din care ar reieşi că preţul normal, care implică un profit decent pentru companiile de asigurări, al poliţelor RCA este de 1.300 lei pe an, în cazul unui taxi nou, şi de circa 1.200 de euro pentru un camion.

Pe baza datelor din raportul Milliman, reprezentanţii COTAR au calculat că, la o daună medie de 4.000 euro pentru un camion şi o frecvenţă a daunei de 16%, prima medie tehnică, adică dauna medie raportată la numărul totar de maşini asigurate, este de 666 euro, potrivit News.ro.  

De asemenea, valoarea primei, ţinând cont de toate costurile administrative şi de altă natură care se includ în mod normal, ar trebui să fie de 1.200 de euro, nivel care include un profit de 54 euro pentru fiecare poliţă pentru asigurători.  

Transportatorii susţin, însă, că firmele de asigurări practică un tarif mediu pentru această categorie de circa 5.000 de euro, adică de patru ori mai mare decât valoarea normală.  

„În prezent, România are 136.000 de autovehicule de transport marfă, 60 000 de taxiuri şi peste 6 miloane auto persoane fizice, captive într-o piaţă RCA controlată de catre firme străine care, cel mai probabil, doresc să falimenteze această industrie cu capital românesc, pentru a putea deschide calea firmelor de transport străine“, se arată în comunicatul COTAR, citat de News.ro.  

Piaţa RCA este în prezent zguduită de falimente şi de alte probleme înregistrate de principalii jucători de pe piaţă. Companiile Astra şi Carpatica Asig au intrat în faliment, iar City Insurance şi Eurooins se află în diverse proceduri speciale impuse de către ASF. În urma intrării în procedură de faliment a Carpatica Asig, măsură anunţată recent de către ASF, pe piaţa RCA rămân doar opt jucători: Euroins, City Insurance, Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom- Vienna Insurance Group, Omniasig – Vienna Insurance Group, Groupama şi Uniqa.  

În cazul taxiurilor noi, cu malus zero, calculele COTAR arată că, la o daună medie de 4.651 lei şi o frecvenţă a daunei de 9,3%, preţul unei poliţe ar trebui să fie de 1.300 lei, compus dintr-o valoare medie a despăgubirii de 744 lei pe maşină asigurată, costuri de administrare şi vânzare de 480 lei şi profit de 36 de lei, potrivit News.ro.  

Transportatorii susţin, însă, că preţul unei poliţe RCA pentru taxiuri este de aproape trei ori mai mare, adică de 3.600 lei, deşi „taxiurile înregistrează o valoarea a daunei medii semnificativ mai mică, avariile provocate având loc la viteze reduse, în traficul din mediul urban“.   

Asociaţiile transportatorilor ameninţă în continuare cu proteste la nivel naţional, la jumătatea lunii septembrie, generate de scumpirea asigurărilor auto, după ce până acum au recurs la „proteste spontane“, precum încetinirea traficului pe drumuri prin deplasarea cu viteză foarte redusă a camioanelor.

2. Recuperatorii de datorii, o afacere de 2,7 miliarde de euro în România. Valoarea medie este de 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom

Piaţa de recuperare creanţe va ajunge la 2,7 miliarde euro în 2016, în creştere cu cel puţin 8% faţă de anul trecut, potrivit lui Cătălin Neagu, directorul general al Top Factoring. Aceasta estimează că valoarea medie a creanţelor se ridică la 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom.

Având în vedere evoluţia din primul semestru, ne aşteptăm ca piaţa să crească cu 200 milioane euro în 2016, respectiv la 2,7 miliarde de euro“, precizează Cătălin Neagu.  

Top Factoring, una dintre principalele companii din sectorul recuperărilor de creanţe, a gestionat, în zece ani de activitate, un portofoliu de peste 5 milioane de creanţe şi a recuperat peste 170 de milioane de euro pentru clienţi.  

Cea mai mare parte a afacerilor companiei provine din recuperarea de creanţe neîncasate pentru clienţi din banking şi domeniul telecom, unde valoarea medie a creanţelor ajunge la 1.400 euro şi respectiv 190 euro. 

În cei 10 ani de activitate compania a colectat creanţe pentru mai mult de 500 de clienţi din domeniul bancar, servicii de comunicaţie şi utilităţi.   

Astăzi, în funcţie de cota de piaţă, compania se clasează în topul primelor cinci companii de management şi recuperare de creanţe din România.

Business24.ro, Ziare.com, Profit.ro

3.   Finantele vor ca angajatorii care nu platesc la timp anumite taxe sa faca inchisoare

Ministerul Finantelor vrea ca patronii care nu platesc la timp impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru angajatii lor sa fie urmariti penal si chiar sa riste puscaria.

Initial, legea privind combaterea evaziunii (241/2005) prevedea ca este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unul la 6 aniretinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Anul trecut, prevederea a fost declarata neconstitutionala si eliminata, pentru ca legea nu definea notiunea de “impozite sau contributii cu retinere la sursa”. Acum insa notiunea este definita in Codul Fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Astfel, Ministerul Finantelor vrea sa modifice iarasi legea pentru ca neplata impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa sa fie din nou infractiune, potrivit unor surse din institutie citate de Profit.ro.

In primul semestru, veniturile din contributii la bugetul de pensii au scazut cu circa 1 miliard lei fata de acelasi interval al anului trecut. In schimb, impozitul pe venit si celelalte contributii de asigurari au avut chiar usoare majorari.

4. Oltchim se vinde pe bucati: Trei mari investitori sunt interesati de combinat

Trei investitori sunt interesati sa achizitioneze cele noua pachete de active de la combinatul Oltchim, scoase la vanzare de autoritati, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari ai companiei.

Negocierile cu potentialii investitori au fost, insa, suspendate si vor fi reluate abia dupa verdictul Comisiei Europene in ceea ce priveste investigatia demarata in cazul Oltchim, raspuns care ar putea veni in intervalul 20-25 septembrie.

“Nu putem dezvalui la acest moment care este numele acestor investitori. Le vom face publice la momentul potrivit. Eu sper ca pana la sfarsitul anului sa avem contractele deja semnate”, a spus Piperea.

“E momentul sa fie vandut, pentru ca am pus pe picioare combinatul, functioneaza, are profit, are EBITDA (profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare – n.red.) de aproape 5 milioane de euro, deci e pregatit de vanzare”, a mentionat Piperea.

Combinatul Oltchim, aflat in insolventa din ianuarie 2013, a fost scos la vanzare oficial, pe bucati, prin noua pachete de active.

“Aceasta metoda de vanzare a fost solicitata de partea de investitii. Cele noua pachete de active sunt ansambluri functionale care vor fi teoretic organizate ca centre de afaceri. Este o cerinta de la Uniunea Europeana. Este o solutie cu care au fost de acord si investitorii. Teoretic, pot fi 2, 7 sau 9 cumparatori”, a precizat Piperea.

Businessmagazin.ro

5. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

Scena start-up-urilor continuă să fie înfloritoare în Europa: investiţiile au crescut mult în ultimii ani, companiile susţin tot mai mult inovaţia şi tot mai multe agenţii guvernamentale promovează antreprenoriatul prin scutiri de taxe. Cu toate acestea, teama îi opreşte în continuare pe potenţialii antreprenori, iar potrivit ultimei ediţii a Global Entrepreneurship Monitor Report 39% dintre europeni spun că nu ar porni propriul business din cauza fricii de eşec.

Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

Wall-street.ro

6. Coface: cum a pierdut Romania peste 100.000 de companii in ultimii 5 ani

Tara noastra a avut 105.545 companii care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015, cu o medie anuala de aproximativ 20.000 de companii insolvente, potrivit specialistilor Coface. Volumul este foarte mare, in conditiile in care reprezinta circa 16% din totalul companiilor inregistrate in Romania si respectiv un sfert din totalul firmelor active, care au venituri.

Nu doar numarul companiilor insolvente din intervalul analizat ar fi foarte mare, ci si dimensiunea acestora. Astfel, 2.933 dintre companiile insolvente in intervalul analizat aveau o cifra de afaceri peste 1 milioane de euro, in conditiile in care media companiilor active la nivel national pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din Romania a pierdut in ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Comparand cifrele cu cele inregistrate la nivel regional sau in tarile mai dezvoltate, observam ca fenomenul insolventelor a fost exploatat in sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzand de un cadru legislativ subred si foarte protector cu partea debitoare.

“In ultimii cinci ani, am observat un abuz al companiilor din Romania in exploatarea unui cadru juridic subred, fructificand astfel lacunele unei proceduri a insolventei foarte protectoare pentru partea debitoare. In ultimii cinci ani, Romania a inregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidenta la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrala si de Est si un procent al reorganizarii reusite de maximum 3%, acesta din urma fiind de zece ori sub media din tarile dezvoltate ale UE”, a declarat Iancu Guda, services director Coface.

In opinia sa, numarul foarte ridicat si calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul cresterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% daca fenomenul insolventelor din Romania ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finantat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au inregistrat pierderi record de 127 miliarde de lei, cei mai mari pierdanti fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% in totalul datoriilor raportate de firmele insolvente, arata Coface.

Media incidentei insolventelor la 1.000 de companii active in cazul Romaniei intre 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale si de Est, in conditiile in care Romania a fost tot timpul in primele trei tari din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolventa la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% in 2008 (nivel anterior crizei financiare), pana la aproape 55% in 2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din Romania se reorganizeaza cu succes, de aproape zece ori mai putin decat media tarilor dezvoltate din UE.

Incepand cu anul 2014, numarul insolventelor nou deschise a scazut pe fondul intrarii in vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolventa: 28% in 2014, 50% in 2015, iar estimarile Coface pentru 2016 indica o contractie a acestora cu inca 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul in care Coface observa o scadere a insolventelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depasesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au scazut cu 56%, in timp ce pierderile sociale (numarul locurilor de munca pierdute) s-au diminuat cu 12%. Imbunatatirea disciplinei de plata in anul curent devine vizibila la nivel national: valoarea instrumentelor refuzate la plata in primul semestru al anului curent a scazut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, in timp ce numarul SRL-urilor nou inregistrate in perioada analizata a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel dupa 2010).

Impactul acestor insolvente in economie

Nivelul foarte ridicat al insolventelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lasat urme adanci in economia nationala si in mediul de afaceri, acestea din urma putand fi evaluate din mai multe puncte de vedere, precum plafonarea cresterii economice, reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale sau pierderile cauzate creditorilor.

Plafonarea cresterii economice: conform estimarilor Comisiei Europene, nivelul PIB potential al Romaniei pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% inregistrat inaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la aceasta contractie au fost reducerea investitiilor straine directe si absorbtia modesta a fondurilor europene (elemente esentiale pentru finantarea formarii brute de capital), nivelul scazut al productivitatii si sporului negativ in evolutia fortei de munca (pe fondul efectului de emigrare, din ce in ce mai vizibil in randul populattei calificate). Firmele romanesti care au intrat in insolventa in 2011-2015 au generat o cifra de afaceri totala de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie inregistrata de toate companiile din Romania in intervalul respectiv.

“Productivitatea foarte scazuta a companiilor respective, pe fondul unorinvestitii ineficiente sau cu o finantare nesustenabila a formarii brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adaugata de la nivel national, deci la nivelul PIB”, mai spune Iancu Guda.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potential, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa in 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel inregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indica o crestere cu 75% a nivelului potential al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simuland o crestere a productivitatii medii in randul companiilor care au intrat in insolventa in perioada analizata, ajustand in acelasi timp numarul acestora la un nivel acceptabil (media din ECE).

Reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale alimentate de contributiile sociale suplimentare: companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 avea 451.956 de salariati, respectiv 11% din totalul locurilor de munca raportate de toate companiile active. In conditiile in care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizeaza cu succes, putem aprecia ca majoritatea acestor locuri de munca au fost desfiintate.

Mai mult, avand in vedere ca firmele romanesti care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 11 ani si sunt de doua ori mai multe decat nivelul companiilor nou inmatriculate, este greu de crezut ca firmele nou infiintate pot absorbi o parte importanta a celor peste 450.000 de salariati care si-au pierdut locurile de munca din cauza insolventei angajatorului.

“Daca ne gandim ca nivelul somajului raportat de INS pentru Romania in 2011-2015 a fost relativ stabil, inseamna ca o parte dintre acesti salariati s-au angajat la alte companii, insa majoritatea acestora probabil ca a emigrat in strainatate, in cautarea unui loc de munca”, arata Iancu Guda.

Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii si de contributiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 indica un impact negativ in veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei.

Pierderile cauzate creditorilor: declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 indica un nivel total al datoriilor acumulate in bilant de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din Romania. Dintre toti creditorii firmelor insolvente, furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi, in conditiile in care acestia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde de lei.

In acest clasament, urmatorii creditori care au pierdut sunt institutiile de credit (banci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 miliarde de lei datorii in bilantul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritatile statului, cu 26 miliarde de lei si o pondere de 20% in totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entitati afiliate.

“Faptul ca furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 nu este o intamplare. Pe fondul conditiilor de finantare bancara din ce in ce mai exigente incepand din 2009, firmele private au fost nevoite sa apeleze din ce in ce mai mult la creditul furnizor”, mai spune Iancu Guda. In opinia sa, riscul de neplata a fost amplificat in perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovand acelasi comportament in aceeasi perioada;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lantul comercial, pe masura ce solicitarile de extindere a termenelor de plata/ incasare inaintau pe lantul furnizor. Termenul mediu de incasare a creantelor inregistrat de companiile romanesti a crescut de la 60 de zile in 2008 la 104 zile in 2015;
  • Fenomentul a creat o crestere a interdependentei intre companii, din ce in ce mai multe firme semnaland incapacitatea temporara de plata pe fondul neincasarii creantelor de la clientii importanti;
  • Durata de transformare a veniturilor din incasari a crescut, in timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor in plati a crescut, de asemenea, amplificand presiunea asupra lichiditatilor companiilor.

7. Antreprenor in serie despre guvernul Ciolos: Parca simt si alta atitudine cand merg la ghiseele diverselor institutii!

Din tot ce a vazut in ultimele luni, lui Matei Pavel, antreprenor in serie, i se pare ca focusul este in directia potrivita. “Parca simt si alta atitudine la ghiseele diverselor institutii unde mai trebuie sa ajung, pentru ca si creierul meu este mult mai tolerant stiind ca se fac eforturi. Nu ma deranjeaza atat de mult ca multe schimbari vor dura 3, 5, 10 ani, cat timp am convingerea ca ele sunt pe un roadmap si se lucreaza activ la ele”, caracterizeaza el, in cateva cuvinte, activitatea guvernului condus de Dacian Ciolos.

Matei Pavel a lansat si vandut in urma cu cativa ani CautaReduceri.ro, totodata ocupand-se de extinderea Konkurs.ro, RandomWinnners.com si, in prezent, focusul sau este pe start-up-ul T-Me Studios.

“Cred ca cel mai important lucru este sa accepte faptul ca inertia este mare, chiar si la noi, la antreprenori, si sa nu se dea batuti. Am observat multe reactii negative la lucruri pozitive (cum ar fi ca Ciolos a raspuns personal pe Facebook unor comentarii), dar e de inteles”, a mai spus Matei.

De exemplu, Dragos Stanca, managing partner la agentia Think Digital, a postat pe Facebook zilele trecute urmatoarea reactie:

Matei Pavel continua, explicand: “E ca atunci cand angajezi pe cineva: inainte sa-ti castige increderea, primele 2-3 luni insisti sa iti dai ok-ul pe modalitatea de implementare dar dupa ce vezi ca omul isi face treaba, il lasi sa ajunga la obiectiv cum crede el mai bine. Cata vreme ne aliniem cu obiectivele, haterii vor disparea progresiv”, a subliniat el, pentru wall-street.ro.

Ramanand in sfera IT-ului, foarte multi antreprenori renumiti din Romania, dar si presa internationala, au laudat initiativa guvernului Ciolos de a lansa GovITHub, unul din proiectele prin care Executivul incurajeaza inovatia provenita din zona antreprenoriala si cooperarea pentru a depasi barierele birocratice si pentru a implementa proiecte digitale in serviciul cetatenilor. Programul se va desfasura atat cu ajutorul a 10 bursieri pe o perioada de 6 luni, cat si cu ajutorul unor voluntari cu norma de 8 ore/saptamana.

8. Ne dorim cu adevarat sa avem meseriasi? Elevii cer mai multa practica. Ii aude cineva?

Ore in sir petrecute in ateliere invechite, din care instrumentele de lucru lipsesc, si scurte vizite la sediile angajatorilor o data pe an sau pur si simplu o foaie care sa ateste ca au trecut pe acolo. La asta se reduce, in general, experienta practica a elevilor din liceele tehnologice sau din scolile profesionale din Romania, care ar trebui sa cunoasca o meserie atunci cand ies din scoli. Cat va mai dura pana nu vom mai avea meseriasi priceputi, daca ceva nu se schimba in sistemul de educatie? Vor reusi companiile si institutiile de invatamant sa imbunatateasca lucurile curand?

Stefania si Mihai sunt elevi la Liceul Tehnologic Rosia de Amaradia si Colegiul Tehnic Henry Coanda din Targu-Jiu, urmand sa obtina la absolvire diplome de tehnician mecatronist, respectiv tehnician in transporturi.

Amandoi au vise mari, Stefania vrea sa urmeze Academia Militara si sa devina maistru militar, pentru ca asa crede ca isi va asigura un serviciu sigur, iar Mihai vrea sa isi deschida un atelier de mecanica.

I-am intalnit in tabara din cadrul programului Romania Meseriasa, un proiect de schimbare a invatamantului profesional, derulat de Petrom. Erau la atelierul de mecanica de langa Brasov al lui Gabi Onofrei, presedintele Asociatiei Romane de Tunning, alaturi de alti 50 de elevi de liceu si scoli profesionale, unde timp de cateva zile au avut ocazia sa vada ce inseamna sa faci practica cu adevarat.

“Cred ca prin mecanica poti sa dobandesti cunostinte pe care sa le folosesti in viata de zi cu zi. (…) Noi, la scoala, practica facem in atelier si ne mai plimba pe la firmele din zona. La atelierul lui Gabi Onofrei am pus in practica teoria pe care o stim de la scoala si am invatat o multime de lucruri noi. Mi-a placut sa sudez, chiar m-am oferit singura”, a spus Stefania.

Desi a incantat-o experienta in domeniul mecanicii, ea considera ca pentru a reusi in viata va avea totusi nevoie sa urmeze cursurile unei universitati.

Pe de alta parte, Mihai este sigur ca isi poate asigura un trai bun din mecanica si ca meseria pe care el viseaza sa o faca va avea intotdeauna cautare.

“Orice baiat are loc in inima pentru masini, iar la mine este un loc mare. Pana sa ajung aici nu stiam ca un mecanic face lucruri atat de interesante, noi la scoala facem banci pentru curtea scolii. (…) Din pacate, la scoala nu ne invata despre mecanica in sine, invatam lucruri foarte simple, cum ar fi despre lucrul cu piulite”, a aratat el.

Mihai spune ca isi doreste ca pe viitor sa urmeze o facultate de inginerie mecanica si sa isi deschida propriul atelier.

Nu mi-e rusine sa ma murdaresc pe maini, mai ales ca voi face aceasta meserie cu pasiune. Targu-Jiu nu este un oras prea dezvoltat pe zona aceasta, insa masini sunt peste tot, in orice oras, asa ca de lucru ai oricand in domeniul mecanicii.

“Copii nu cred ca pot sa faca lucruri”

Pe langa partea practica, copiii care ajung in tabara au sansa sa lucreze cu traineri care ii ajuta sa inteleaga cerintele pietei muncii si ii pregatesc pentru angajare.

Pentru mare parte dintre adolescenti este pentru prima data cand aud despre notiuni precum “lucru in echipa”, “spirit civic”, “spirit antreprenorial” sau “angajabilitate”. Despre toate acestea ii invata o echipa de traineri specializati in dezvoltare personala.

“In ateliere ne propunem sa atingem mai multe lucruri pe care sa le foloseasca ei mai tarziu in viata, nu neaparat in cariera. (…) La inceput, observ la ei o reticenta la noi, la nou, la orice. Copiii nu au fost expusi la genul acesta de activitati si prefera sa fie retrasi. Partea cea mai frumoasa este ca pe masura ce trecem cu ei prin ateliere se deschid din ce in ce mai mult”, a declarat trainerul Robert Iancu.

Potrivit acestuia, daca la inceput elevii vin cu bariere, considerandu-se marginalizati pentru ca fie nu au intrat la liceu, fie pentru ca sunt din zone defavorizate ale tarii, cu sprijinul trainerilor si a tuturor celor implicati, “pleaca cu atitudinea ca se poate, ca si ei, chiar daca sunt mici, pot sa schimbe lucruri, si invata ca sunt singurii responsabili de constructia viitorului lor”.

Meseriasi imbatraniti, calificari depasite

Si Mona Nicolici, cea care se afla in fruntea proiectului Romania Meseriasa, a subliniat ca intre problemele sistemului educational se numara lipsa practicii, curriculumul depasit si neadaptarea calificarilor la nevoile actuale ale pietei muncii.

Nicolici a aratat ca, in ultima perioada, angajatorii se indreapta spre Ministerul Educatiei si incearca sa gaseasca solutii, deoarece raman fara oameni in companii, in contextul in care meseriasii buni imbatranesc, iar tinerii nu sunt pregatiti conform nevoilor pietei muncii.

Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei se afla la cea de a 2-a editie si pregateste anul acesta o noua generatie de 270 de elevi din scolile profesionale si liceele tehnologice din judetele Gorj, Arges, Dambovita si Bacau care studiaza in urmatoarele domenii: petrolier, electric, mecanic, constructii, turism si alimentatie. Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei face parte din campania“Romania Meseriasa“, programul prin care OMV Petrom sprijina invatamantul profesional din Romania.

Print Friendly, PDF & Email