REVISTA PRESEI 16.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro  

1. Cu câţi bani cred românii că ar putea trăi decent. Moldovenilor le-ar ajunge 1.000 de lei lunar, bucureştenii vor mai mult de 3.000 de lei

2. Mersul preţurilor: rata anuală a inflaţiei a coborât în iulie la -0,8%. Cotaţiile alimentelor au rămas pe loc, doar fructele s-au scumpit

3. INS: Industria merge în plin, cu vânzări în creştere şi comenzi asigurate. Doar sectoarele extractiv şi energetic sunt pe minus

4.  Aproximativ 30.000 de turişti sunt cazaţi la negru pe litoral

5. Volumul tranzacţiilor cu proiecte imobiliare în România a crescut cu 80%, în primul semestru

6. Protestul transportatorilor: Autovehiculele de marfă reduc viteza în întreaga ţară, claxonează în faţa ASF şi a Guvernului. Urmează blocarea traficului

7. Ce afaceri au mers bine în primul semestru din 2016. Comercianţii domină topul creşterilor

Business24.ro, Ziare.com

8. Romania, cea mai mare crestere economica din UE si cel mai rapid ritm de crestere din 2008

Agerpres.ro

9.  Agrostar: Cercetarea agricolă din România este în faliment;fermierii sunt dependenți de multinaționale, care au acaparat piața de semințe

Stiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1. Cu câţi bani cred românii că ar putea trăi decent. Moldovenilor le-ar ajunge 1.000 de lei lunar, bucureştenii vor mai mult de 3.000 de lei 

 

Cei mai mulţi dintre românii care declară că le-ar fi suficienţi mai puţin de 1.000 de lei pentru a-şi acoperi cheltuielile curente sunt în Oltenia. Moldovenii sunt cei mai mulţi care s-ar mulţumi cu 1.000 până la 2.000 de lei, iar bucureştenii sunt majoritari la necesarul de peste 3.000 de lei.

Din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“ reiese că o treime din români consideră că şi-ar putea acoperi cheltuielile curente, asigurându-şi un trai decent, cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei lunar.

De asemenea, 25% din populaţie ar avea nevoie de 2.000 până la 3.000 de lei lunar pentru a-şi acoperi cheltuielile curente şi alţi 25% din români ar avea nevoie de mai mult de 3.000 de lei. Există, însă, şi un procentaj destul de însemnat de respondenţi (între 15% şi 20%) care au afirmat – în cadrul unui sondaj efectuat pentru realizarea studiului INS – că le-ar fi de-ajuns mai puţin de 1.000 de lei lunar.

Aşteptări mari în regiunile bogate

Din punct de vedere regional, datele studiului relevă faptul că românii din zonele dezvoltate au cele mai mari sume pe care le consideră suficiente traiului decent. Astfel, bucureştenii sunt cei mai mulţi dintre românii care au declarat că le-ar trebui între 2.000 şi 3.000 de lei (27,9%), respectiv peste 3.000 de lei (37%) pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Cei mai puţini dintre românii care au astfel de aşteptări sunt în Moldova (24,5%), respectiv Oltenia (20,8%). De cealaltă parte, oltenii sunt cei mai mulţi dintre românii care s-ar mulţumi cu mai puţin de 1.000 de lei (20,2%), urmaţi de moldoveni (15,3%), iar cei mai puţini sunt bucureştenii (8%). La această categorie există şi o subgrupă de respondenţi care a declarat că s-ar mulţumi chiar cu mai puţin de 250 de lei lunar pentru a-şi asigura un trai decent. Aici se regăsesc 4,3% din munteni, 4,1% din olteni, 1,9% din bucureşteni şi doar 0,7% din moldoveni.

Patronii nu se-ncurcă cu bani puţini Întrebaţi ce venituri nete le-ar fi de ajuns pentru a face faţă tuturor cheltuielilor curente, cei mai mulţi dintre patroni şi lucrătorii pe cont propriu – cum era de aşteptat – au indicat sume de peste 3.000 de lei (22,6% din respondenţi). Dar sunt şi câţiva care s-ar mulţumi cu până la 250 de lei (6,1%) sau cu venituri cuprinse între 501 şi 750 de lei (3,4%). Un venit echivalent cu salariul minim pe economie – 750-1.000 de lei net lunar, sumă pe care mulţi patroni le-o plătesc propriilor salariaţi – ar fi suficient pentru doar 4,6% din oamenii de afaceri.

Iar un venit echivalent salariului mediu pe economie – puţin peste 2.000 de lei net – ar fi de-ajuns pentru doar 3,9% din afaceriştii chestionaţi. Salariaţii, în schimb, au răspuns în felul următor: 24,1% au un necesar mai mare de 3.000 de lei, 7,5% s-ar mulţumi cu mediul pe economie, 3,5% – cu minimul pe economie şi doar 1,4% cu mai puţin de 250 de lei lunar.

Pensionarii par a fi – potrivit studiului INS – cei mai puţin pretenţioşi, intervalul numerar 750-1.500 de lei (unde se încadrează cele mai multe dintre pensii) fiind considerat suficient de către 38,7% din respondenţii vârstnici. Femeile, mai puţin pretenţioase O sumă de peste 3.000 de lei lunar, pentru a-şi acoperi cheltuielile curente, le-ar fi necesară doar la 8,4% din femeile chestionate de INS, faţă de 15% din bărbaţi.

De cealaltă parte, 4,5% din femei s-ar mulţumi cu mai puţin de 250 de lei, faţă de 3,2% din bărbaţi. Cele mai multe dintre femei (41%) ar aprecia drept suficientă suma cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei, la fel şi 42,4% din bărbaţi. În acelaşi studiu mai sunt relevate aşteptările financiare pe grupe de vârstă, rezultând că tinerii au cele mai mari pretenţii, iar vârstnicii – cele mai mici.

Astfel, 46,8% din tinerii cu vârste de 16-24 de ani afirmă că le-ar trebui cel puţin 3.000 de lei lunar pentru a-şi asigura un trai decent şi doar 8,1% din românii cu vârste de 65-74, respectiv 5,4% din cei cu peste 75 de ani au astfel de aşteptări.

Din rândurile tinerilor, 25% au declarat că le-ar trebui între 2.000 şi 2.000 de lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor curente şi 28,1% – că le-ar fi de-ajuns mai puţin de 250 de lei. În schimb, din rândurile vârstnicilor, cei mai mulţi (peste 50%) au apreciat ca fiind suficiente sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei lunar.

2.   Mersul preţurilor: rata anuală a inflaţiei a coborât în iulie la -0,8%. Cotaţiile alimentelor au rămas pe loc, doar fructele s-au scumpit

 

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în luna iulie la -0,8%, de la -0,7% în iunie, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată, în principal, de stagnarera preţurilor la alimente şi de ieftinirea mărfurilor nealimentare şi serviciilor, în condiţiile în care gazele şi electricitatea s-au ieftinit de la 1 iulie. Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna iulie, în medie, cu 0,24% comparativ cu luna iunie.

Astfel, preţul alimentelor au crescut nesemnificativ în iulie, cu 0,04%, în medie, faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,52%. De asemenea, peţurile serviciilor s-au redus, în medie, cu 0,1% în iulie faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna iunie, cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat, în iulie, la cartofi (-11,4%) gaze naturale (-3,5%), energie electrică (-1,5%), telefon (-0,8%) şi bilete de avion (-0,8%).

La polul opus, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat,  faţă de a şasea lună a anului, la citrice (6,1%) şi fructe proaspete (2,6%), celelalte preţuri având fluctuaţii nesemnificative. Ca evoluţie anuală, preţurile alimentelor au crescut cu 1,25%, mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 2,2%, iar serviciile – cu  0,9%.

Cum se văd efectele reducerilor de TVA Iulie 2016 este a doua lună din ultimul an în care indicatorul inflaţiei anuale nu mai include efectul scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% până la 9%, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. În schimb, datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. În plus, de la începutul acestui an, cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită la irigaţii a scăzut la 9%.

Reducerea cotei generale a TVA de la 24% până la 20% are un efect de reducere a preţurilor finale cu 3,2%, în cazul în care comercianţii ar aplica integral reducerea taxei la preţurile de la raft. În urma evoluţiei din ultima perioadă, care indică menţinerea preţurilor cu mult sub nivelul anticipat anterior, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit recent în scădere prognozele de inflaţie pentru 2016 şi 217.

Astfel, potrivit ultimelor estimări, BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va urca la -0,4% la finalul acestui an, iar la finalul anului viitor, indicatorul va ajunge la +2%.


3. INS: Industria merge în plin, cu vânzări în creştere şi comenzi asigurate. Doar sectoarele extractiv şi energetic sunt pe minus

 

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut, în a şasea lună a acestui an, cu 3,2% faţă de luna iunie 2015, în condiţiile în care afacerile din industria extractivă rămân în scădere puternică. Pe partea de comenzi noi, cererea a crescut în aproape toate ramurile, maximele fiind consemnate la bunurile de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna mai, afacerile din industrie au crescut cu 5,6% faţă de aceeaşi lună din 2015, după un avans de 9,2% în aprilie, cel mai înalt ritm din mai 2014.

Cumulat pe primul semestru din acest an, afacerile din industrie au crescut cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Cea mai mare creştere a fost înregistrată, în iunie 2016 faţă de iunie 2015, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, în timp ce două din cinci mari sectoare au fost pe minus. Industriaşii pe plus, energeticienii pe minus „Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+16,4%), industria bunurilor de capital (+11,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+5,7%).

Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-21,6%) şi industria bunurilor intermediare (-1,5%)“, se arată în raportul INS. Datele INS arată că cele mai mari creşteri ale afacerilor din luna iunie s-au înregistrat, faţă de aceeaşi lună din 2015, la fabricarea altor mijloace de transport în afară de cele rutiere (+50%), la fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+28,2%) şi la fabricarea băuturilor (+16,7%).

În sectorul extractiv, afacerile s-au prăbuşit în luna iunie cu 90% faţă de a şasea lună din 2015 în extracţia minereurilor metalifere, cu 62% în extracţia cărbunelui şi cu 43% în extracţia petrolului şi a gazelor naturale. Comparativ cu luna mai, afacerile din industrie au crescut în iunie cu 5,2%. În 2015, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 2,4% comparativ cu anul precedent, cel mai mare avans, de 8,8%, fiind înregistrat în industria bunurilor de capital.

Cererea, la cote maxime Companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit, în a şasean lună din acest an, comenzi noi mai mari cu 17,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai înalt ritm din februarie 2014, avansul fiind susţinut, ca şi în lunile precedente, de cererea mai mare pentru bunuri de folosinţă îndelungată. În luna mai, comenzile noi au avansat cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

„Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna iunie 2016, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut cu 17,8%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+30,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+9,5%) şi industria bunurilor intermediare (+5,6%)“, se precizează într-un alt raport al INS, referitor la comenzile din industrie. Singurul domeniu în care s-a înregistrat o scădere a comenzilor noi în iunie a fost industria bunurilor de uz curent, cu un declin de 4,9%.

În 2015, comparativ cu 2014, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 3,6%, cel mai mare avans, de 28%, fiind înregistrat în industria bunurilor de folosinţă îndelungată.

4.   Aproximativ 30.000 de turişti sunt cazaţi la negru pe litoral

 

Numărul total de locuri de cazare de pe litoralul românesc este în jur de 140.000, din care 21,4%, adică 30.000, sunt neclasificate, adică ilegale, în principal din cauza impozitelor prea mari, multe dintre pensiuni fiind declarate case particulare pentru evitarea taxelor, a declarat luni, pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

Patronatele din turism estimează diferit numărul turiştilor de pe litoralul românesc. Informaţiile apărute în ultima vreme în media românească, potrivit cărora numărul turiştilor de la mare ar fi de peste 250.000, sunt nerealiste, consideră  Alin Burcea.

Numărul total al locurilor de cazare ar fi, în cel mai bun caz, 140.000, din care circa 30.000 ar fi neclasificate, numărul mare al locurilor de cazare ilegale fiind cauzat de taxele prea mari, iar soluţia ar fi impunerea unor taxe mici, care să poată fi plătite de toată lumea, este de părere preşedintele ANAT.  

„Multe pensiuni apar în acte ca fiind case particulare şi, potrivit legii, nu pot fi verificate. Soluţia ar fi impunerea unei taxe mai mici, dar şi schimbarea legii, astfel încât autorităţile să poată intra, în anumite cazuri, într-o casă particulară şi să-i legitimeze pe cei aflaţi înauntru“, a declarat Burcea.   Acesta a atras atenţia că, numai în Costineşti, ar exista cel puţin 30 de pensiuni mari, care, în acte, sunt case particulare.

Autorităţile fiscale nu pot face verificări, pentru că legea nu permite decât verificarea firmelor, nu şi a caselor particulare. Numărul estimat al locurilor de cazare ilegale din Costineşti este de 4.000, iar în Vama Veche şi 2 Mai acesta ar fi de 2.000, potrivit preşedintelui ANAT.

Preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, Corina Martin, a afirmat recent, pentru un corespondent News.ro, că gradul de ocupare pe litoralul românesc la acest sfârşit de săptămână, cu ocazia minivacanţei de Sfânta Maria Mare, este de 100%.   „Avem un grad de ocupare de 100% în toate staţiunile de pe litoral în acest weekend şi la fel va fi şi în următoarele săptămâni. Pot să anunţ că este primul an în care putem spune fără nicio urmă de îndoială că am reuşit să extindem sezonul, vorbesc aici de Mamaia şi Vama Veche. Avem lunile mai, iunie, iulie, august şi cel puţin jumătate din septembrie. În Mamaia, avem în septembrie Campionatul Mondial de Bob pe Rotile, o întrecere de triatlon. Ajungem astfel la un sezon de patru luni datorită evenimentelor şi promovării“, a afirmat Corina Martin.  

Circa 300.000 de români îşi petrec minivacanţa de Sfânta Maria în pe litoral, Valea Prahovei, Bran, Bucovina, Maramureş sau în Delta Dunării.

Sunt însă şi destui români  care au optat pentru city break-uri în cele mai importante capitale europene sau în destinaţii aflate în vecinătatea graniţelor tării noastre, precum litoralul bulgăresc sau staţiunile balneoclimaterice din Ungaria.

5. Volumul tranzacţiilor cu proiecte imobiliare în România a crescut cu 80%, în primul semestru

 

Investiţiile imobiliare de pe piaţa românească, din perioada ianuarie-iunie a anului curent, au totalizat 340 milioane de euro, nivel cu 80% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară JLL, în primele şase luni ale acestui an, au fost făcute atât tranzacţii care au vizat achiziţii de proiecte, cât şi unele care au au avut ca obiect preluarea controlului integral a unor co-proprietari asupa unor proiecte, transmite News.ro. Bucureştiul conduce pe piaţa locală, atrăgând 48% din tranzacţiile finalizate, urmat de Sibiu cu 28%, se arată în studiul “Bucharest City Report Q2 2016” realizat de JLL.

Volumele au fost echilibrate din punct de vedere al segmentelor de piaţă între retail (45%) şi birouri (38%), în timp ce sectorul industrial a atras 17% din tranzacţii.  

De menţionat, că 8% din volumul tranzacţiilor reprezintă preluarea unei clădiri de birouri de către banca finanţatoare. Cea mai mare tranzacţie înregistrată în prima jumătate a anului a fost achiziţia Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru 100 milioane de euro.

O altă tranzacţie notabilă este consolidarea poziţiei GTC în complexul City Gate prin achiziţia participaţiei de 40% deţinută de Bluehouse în proiect. „Previziunile macroeconomice pentru România par pozitive, cu o prognoză privind creştere economică care a fost menţinută la 4,2% chiar şi după rezultatul referendumului din Marea Britanie. Acest lucru ar trebui să facă din România unul dintre performerii din Europa în 2016”, anunţă JLL.

Cei mai activi cumpărători din prima jumătate a anului au fost NEPI (124 milioane de euro) şi GTC (80 milioane de euro), fiecare dintre aceştia realizând câte două tranzacţii. Randamentele pe piaţa de birouri sunt de 7,5%, cu doar 0,25 puncte procentuale mai mari decât cele de pe piaţa de retail (7,25%), în timp ce proiecte industriale au randamente de 9%.

Randamentele s-au redus cu 0,25-0,5 puncte procentuale în ultimele 12 luni, dar analiştii JLL nu estimează o nouă scădere pentru a doua parte a anului.

6. Protestul transportatorilor: Autovehiculele de marfă reduc viteza în întreaga ţară, claxonează în faţa ASF şi a Guvernului. Urmează blocarea traficului

 Transportatorii sunt în continuare nemulţumiţi de nivelul primelor pentru poliţele RCA şi de faptul că Executivul nu a intervenit pentru temperarea scumpirilor, astfel că anunţă un protest naţional pentru 14-15 septembrie, iar până atunci vor claxona în faţa Guvernului şi sediului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar autovehiculele de marfă vor reduce viteza de circulaţie în întreaga ţara, zilnic, timp de cel puţin două ore.

„După  un an în care autorităţile române au demonstrat că sunt incapabile să rezolve dezmăţul preţurilor poliţelor RCA, transportatorii din România pregatesc mega-protestul RCA. Protestul naţional va avea loc în data de 14 -15 septembrie, însă, până atunci, transportatorii vor protesta într-o formă inedită: sediul Guvernului şi sediul ASF vor fi claxonate de către toţi transportatorii sau alte categorii profesionale, precum şi persoanele fizice nemulţumite de un preţ RCA exorbitant“, se arată ântr-un comunicat transmis de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).  

De asemenea, reprezentanţii COTAR arată că, începând de marţi şi până la data soluţionării preţului primei RCA, toate autovehiculele de marfă vor reduce viteza de circulaţie în intreaga ţară, până la limita evitării oricărui pericol, timp de minimum două ore (intre orele 10.00 şi 12.00), după modelul protestelor din  Alba, Braşov, Cluj, Baia Mare etc.  

„Dacă până în data de 15 septembrie, problema preţului RCA nu va fi rezolvată, vom scoate cheia de contact din toate camioanele, taxiurile, maşinile de transport persoane etc aflate pe toate drumurile publice. Mai aveţi fix o lună să rezolvaţi această problemă!“, a declarat, în comunicat, Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.  

„Până în prezent, atât Guvernul technocrat, cât şi ASF, au ratat două ocazii de a rezolva problema preţului RCA, care a devenit o problemă naţională. Este foarte posibil, ca în urma mega-protestului din luna septembrie, atât actualul Guvern, cât şi actuala conducere a ASF să nu mai aibă această ocazie, pentru că nu vom mai sta să ascutam doar promisiuni. Dacă vor dori să vadă cum arată o ţară paralizată din cauza transportatorilor, vor trebui să îşi asume şi consecinţele unei probleme deosebit de grave pe care au refuzat să o rezolve“, a mai spus Ştefănescu.

7. Ce afaceri au mers bine în primul semestru din 2016. Comercianţii domină topul creşterilor

 Comercianţii din aproape toate domeniile, inclusiv online, au avut cele mai mari creşteri ale vânzărilor în primele şase luni ale acestui an. Surprizele topului: institutele de cercetare a pieţei şi saloanele de fashion.

Clasamentul cifrelor de afaceri din primul semestru al acestui an, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), este dominat de comerţ, acest sector având şapte reprezentanţi între cele 11 domenii care au crescut cu peste 20%.   Cele mai mari creşteri ale vânzărilor se întâlnesc în domenii cum sunt comerţul cu motociclete (+37,8%, locul al doilea în topul general), livrările online (+28,4%), retailul de textile şi îmbrăcăminte (+28,3%), comerţul cu autovehicule (+27,6%), comerţul cu amănuntul al produselor alimentare (+23%), retailul de mobilă (+21,5%), distribuţia angro de produse alimentare (+13,2%) şi comerţul cu carburanţi (+11,4%).  

În perioadele anterioare, primul loc în topul creşterii cifrelor de afaceri a fost ocupat de comerţul online sau de agenţiile de turism, dar acum a venit rândul companiilor care se ocupă cu publicitatea şi cu, atenţie, activităţile de studiere a pieţei. Explicaţia: în primul semestru – electoral – 2016, necesitatea sondării opiniei publice a fost mult mai acută, pe fondul alegerilor locale, astfel că afacerile celor care au acest obiect de activitate au crescut exploziv. Media creşterilor din acest sector a fost de 41% – desigur un record al ultimilor ani.  

Având în vedere că şi în această toamnă vom avea o efervescenţă electorală (probabil, mult mai intensă decât primăvara, pentru că de data aceasta vin alegerile generale), ar fi de aşteptat ca sondarea opiniei publice să-şi păstreze poziţia de lider în topul afacerilor din întreg anul 2016. Un record: saloanele de înfrumuseţare Locul al treilea din topul creşterii cifrelor de afaceri oferă şi el o surpriză, chiar pentru cei care cunosc bine acest domeniu: coafura şi saloanele de înfrumuseţare. Sectorul se prezintă cu un plus de 33,4% în primul semestru din acest an, faţă de acelaşi interval din 2015, performanţă nemaiîntâlnită în ultimii ani.  

„M-aţi lăsat fără cuvinte“, a reacţionat Geta Voinea, cunoscută ca stilistul vedetelor, întrebată de „Adevărul“ cum se explică acest record. „Probabil au apărut multe saloane noi în această perioadă, iar cele mai vechi au redus tarifele, odată cu scăderea TVA (de la 24% în 2015 la 20% în 2016 – n.n.), astfel că s-a înteţit concurenţa din domeniu. Şi cred că ar mai fi o explicaţie: dacă e adevărat că au crescut veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei, cum arată statisticile oficiale, atunci vă spun eu că femeia modernă vine la coafor când are bani în plus”, ne-a mai spus Geta Voinea.  

Reamintim, în acest context, că ANAF a demarat o campanie de controale antifraudă numită „Venus”, luând la ţintă exact saloanele de coafură şi înfrumuseţare, lucru care în anumite cazuri a scos la lumină din punct de vedere fiscal, implicit şi statistic, încasările unităţilor din acest domeniu.  

Vremuri tulburi în industriile grele La polul opus, cu cele mai abrupte scăderi ale cifrelor de afaceri din primul semestru, se regăsesc domeniile în care progresul tehnologic a fost mai puţin aplicat sau în care cererea a avut un declin. Dintre acestea amintim extracţia minereurilor metalifere (-68,8%, prima în topul scăderilor), extracţia cărbunelui (-57,9%) cocseriile şi rafinăriile (-16,4%), industria metalurgică (-16,2%) sau extracţia de petrol şi gaze (-15,9%).  

La limita supravieţuirii – cu o dinamică a afacerilor cuprinsă între +2% şi -2% în primul semestru – s-au situat transporturile pe apă, confecţiile metalice, activităţile de consultanţă şi contabilitate (altădată, acestea se regăseau în topul creşterilor), industria chimică şi producţia de medicamente.   Pentru că „Adevărul“ realizează astfel de topuri încă din anul 2011, vă putem spune că în primul semestru din 2016 avem unul dintre cele mai bune rapoarte  dintre plusurile şi minusurile cifrelor de afaceri – 40 la 13.

Business24.ro, Ziare.com

8. Romania, cea mai mare crestere economica din UE si cel mai rapid ritm de crestere din 2008

 Romania a inregistrat in trimestrul al doilea din 2016 cea mai mare crestere economicadin Uniunea Europeana.

Astfel, economia a inregistrat o crestere de 1,5% fata de trimestrul anterior si de 5,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistica Eurostat, citat de News.ro.

La nivelul zonei euro, economia a avansat in trimestrul al doilea cu 0,3%, iar la nivelul Uniunii Europene cu 0,4%, fata de primul trimestru al acestui an.

Pe langa Romania, cresteri economice ridicate, fata de trimestrul anterior, au mai fost consemnate in Polonia si Slovacia (0,9%), Spania, Bulgaria si Cipru (0,7%). Economia Greciei a avansat cu 0,3%.

Raportat la trimestrul al doilea din 2015, economia Romaniei a consemnat o crestere de 5,9% in intervalul aprilie-iunie, cel mai ridicat ritm din UE.

Cresteri ridicate au mai fost inregistrate in Slovacia (3,7%), Suedia (3,1%) si Polonia (3%). Economia Greciei s-a contractat cu 0,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Economia zonei euro a crescut cu 1,6% fata de trimestrul al doilea din 2015, iar cea a Uniunii Europene cu 1,8%.

Potrivit Eurostat, Romania a inregistrat si in primul trimestru din 2016 cea mai mare crestere economica din UE.

Cel mai rapid ritm de crestere din 2008

Institutul National de Statistica a anuntat, vineri, ca economia romaneasca a crescut in trimestrul al doilea din acest an cu 6% fata de aceeasi perioada din 2015 si cu 1,5% fata de trimestrul precedent, potrivit primelor estimari.

Astfel, economia Romaniei a inregistrat in trimestrul doi din acest an cel mai rapid ritm de crestere din 2008, peste estimarile analistilor, avansul fiind sustinut de un boom al consumului, pe fondul reducerilor de taxe si al majorarii salariilor.

Acest lucru inseamna ca aceasta crestere a economiei Romaniei in T2 a consemnat cel mai rapid ritm din ultimii 8 ani, potrivit Agerpres.

Pentru intregul an 2016, Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana si Guvernul Romaniei estimeaza un avans economic de 4,2%, in timp ce Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) mizeaza pe o crestere de 4%.

Agerpres.ro

9. Agrostar: Cercetarea agricolă din România este în faliment; fermierii sunt dependenți de multinaționale, care au acaparat piața de semințe

 Cercetarea agricolă din România este în faliment, la ora actuală, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, atrag atenția reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe – Agrostar, iar în acest context organizația solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol.

“În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafață vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri’, susține secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă al organizației, transmis, miercuri, AGERPRES.

În acest context, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare — dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

“Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai. Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?’, notează sursa citată.

Federația Agrostar a depus la președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA la semințe, în sensul că TVA pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA la semințe la 9%. Această măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA și EFFAT, la nivel european.

Print Friendly, PDF & Email