Revista presei 31.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

  1. Programele START şi SRL-D se reiau din 31 august. Banca Transilvania şi CEC Bank, partenere la finanţarea proiectelor
  2. Românii care se întorc în ţară ar putea primi până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere

Business24.ro, Ziare.com.

  1. 6 blocaje personale care iti pot afecta afacerea. Cum le poti depasi (I)

Agerpres.ro

  1. INS: Rata șomajului a crescut la 6,1% în iulie

Agerpres.ro

  1. Anca Dragu: Guvernul României va prezenta Comisiei Europene, în aprilie 2017, un plan cu privire la adoptarea euro
  2. Proiectul ‘România Competitivă’: Autoritățile se gândesc la programe pentru susținerea antreprenoriatului în România dedicate românilor din diaspora
  3. Compania Daimler, interesată din nou de România

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1.   Programele START şi SRL-D se reiau din 31 august. Banca Transilvania şi CEC Bank, partenere la finanţarea proiectelor

Ministerul Economiei a selectat CEC Bank şi Banca Transilvania drept partenere în implementarea programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri (SRL-D) şi a programului START 2016, informează marţi instituţia.

O primă sesiune de depunere a cererilor de finanţare în cadrul acestor programe se încheie în seara zilei de 30 august, ora 20.00, dar o nouă sesiune se va deschide pe 31 august, ora 10.00, şi va dura până pe 14 septembrie, ora 20.00, precizează ministerul.

„Conform art 7, lit. c din Hotărârea Guvernului nr. 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, cu completările şi modificările ulterioare, începând cu data de 30.08.2016, ora 20.00, aplicaţia de înscriere va deveni inactivă şi din data de 31.08.2016, ora 10.00 se va deschide o nouă sesiune de înscrieri, care va rămâne activă până în data de 14.09.2016, ora 20.00.

Numerele de înregistrare în Registrul Unic Electronic vor fi atribuite aplicanţilor după închiderea celei de-a doua sesiuni de înscriere“, se precizează într-un comunicat al ministerului.

Ce schimbări aduce noua sesiune

„Având în vedere faptul că cele două instituţii de credit au îndeplinit cerinţele solicitate şi că ofertele de creditare prezentate sunt similare, am decis să oferim aplicanţilor la cele două programe naţionale posibilitatea de a alege instituţia de credit prin intermediul căreia vor implementa programele în anul 2016“, a declarat secretarul de stat Claudiu Vrînceanu.

În comparaţie cu anul trecut, posibilitatea implementării în parteneriat cu instituţii de credit a programelor dedicate start-up-urilor şi debutanţilor în afaceri conduce la timpi suplimentari de efectuare a cheltuielilor de către beneficiari, măsura fiind totodată menită să încurajeze creditarea întreprinderilor aflate la început de drum, spun reprezentanţii ministerului.

O altă noutate faţă de anii precedenţi este posibilitatea acordată de instituţiile de credit partenere de a oferi aplicanţilor care solicită această facilitate un credit-punte pentru componenta de fond nerambursabil şi TVA, a mai comunicat ministerul.

2.Românii care se întorc în ţară ar putea primi până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere

Românii din străinătate care vor să se întoarcă în ţară vor primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect care va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii septembrie, a declarat, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, citat de Agerpres.ro.

Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene şi va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman. Fiecare beneficiar va primi până la 50.000 de euro, adică 90% din totalul investiţiei.  

„Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potenţiali antreprenori români care au deja experienţă în străinătate. Am decis la nivel de Guvern să implementăm acest program cât mai repede, în această toamnă. Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operaţional pentru Capital Uman — n. r.) prin care să stimulăm românii din diaspora să se întoarcă prin investiţii şi antreprenoriat“, a spus Vrînceanu, potrivit sursei citate.  

Potrivit acestuia, viitorii antreprenori vor beneficia şi de consultanţă şi training în afaceri.  

El a amintit că există în piaţă un număr mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, însă potenţialii beneficiari nu ştiu de existenţa acestora.  

Vrînceanu a adăugat că este de preferat ca românii care se întorc să îşi deschidă un business în zona lor de expertiză, spre exemplu cine a lucrat în construcţii să îşi deschidă o firmă în acest sector, iar cine a îngrijit persoane vârstnice să deschidă un azil de bătrâni.  

Oficialul ministerial a mai spus că în categoria potenţialilor beneficiari se vor încadra şi studenţii care au studiat în străinătate şi vor să se întoarcă în ţară, nu doar cei care au lucrat în afară.   

Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite în cadrul procesului de consultare publică, care va fi demarat la începutul lunii septembrie.

Business24.ro, Ziare.com

3. 6 blocaje personale care iti pot afecta afacerea. Cum le poti depasi (I)

Toata lumea vorbeste despre ce sa faci sa ai succes in viata personala si in afaceri, ce metode si tehnici de ultima ora poti sa folosesti si sa ai rezultate la care nici nu ai visat, insa aproape nimeni nu iti spune de ce si mai ales cum ai ajuns in situatia in care esti nemultumit de modul cum merg lucrurile in afacerea ta.

Industria dezvoltarii personale de la noi – de fapt, din intreaga lume – a promovat si continua sa promoveze pozitivismul, evitarea limbajului negativ, ignorarea sau chiar negarea emotiilor negative, insa lucrurile nu stau chiar asa.

Eu nu sunt in totalitate de acord si aparent nu sunt singura. Bruno Medicina, un speaker si business coach cunoscut la nivel international, pare sa impartaseasca opiniile mele.

Mai intai, as vrea sa trec in revista ce sunt blocajele psihologice, pentru ca la ele voi face referire in acest articol.

Blocajele psihologice sunt, in cele mai multe cazuri, piedicile pe care noi ni le punem singuri, fie ca ne dam sau nu seama. Cu totii am trecut si trecem periodic prin momente de incertitudine, nesiguranta, situatii din care pare uneori ca nu exista scapare. Ceea ce nu stim sau nu ne dam seama este ca perioadele dificile fac si ele parte din parcursul fiecaruia. Fara ele nu am fi cine suntem astazi.

Si pentru ca avem tendinta sa ascundem sub pres ceea ce nu ne convine in loc sa recunoastem si sa gasim modalitati sa mergem mai departe, ne autosabotam succesul. La ce ma refer? Te invit sa citesti in continuare doua dintre cele mai frecvente blocaje identificate si traite pe propria mea piele nu odata, ci de cateva ori bune.

Blocajul nr.1 – Esti aproape tot timpul incordat, ai multe pe cap si esti contra cronometru.

Stiu ca poate nu vrei sa auzi asta, insa principalul sabotor al tau si al afacerii tale esti de regula chiar tu. Nu sunt de vina nici concurentii, nici taxele ori impozitele, nici amenzile ANAF, cu atat mai putin clientii. Daca ai rabdare sa citesti pana la capat, vei vedea ca nebunia mea are o metoda, cum zicea Shakespeare, sau mai bine zis un scop.

Revenind la sindromul „am multe pe cap”…. iti pot spune ca atunci cand esti incordat, stresat, agitat, vesnic in criza de timp, afacerea ta nu se va dezvolta in veci. Motive? Iti pot enumera cateva zeci, insa pentru ca spatiul este limitat, m-am gandit sa ma rezum la mai putine: nu vezi tendintele din piata, nu iti asculti angajatii, clientii, esti uneori chiar irascibil si greu de suportat, ceea ce la un moment dat va declansa un alt sindrom – „singur cuc” (fara angajati, fara clienti si poate si fara prieteni si familie) etc.

Si ca tot vorbeam mai devreme de scop, despre el voi vorbi in continuare, deoarece este cel de-al doilea blocaj identificat.

Am promis in titlu ca iti dau si o solutie, nu doar problema. Asadar… ce poti face sa nu te mai simti blocat? Oricat ar parea de banala, solutia este sa te relaxezi, sa meditezi, sa iesi la o plimbare, sa faci activitati care iti fac placere si sa te concentrezi pe ceva care te face fericit.

Daca, dupa ce citesti acest articol, ajungi la concluzia ca te-a ajutat in vreun fel, distribuie-l te rog si in reteaua ta de cunostinte si prieteni. Am convingerea ca toti avem de invatat unii de la altii. Multumesc pentru ca iti pasa!

Blocajul nr.2 – Nu iti este clar ceea ce vrei sa obtii… cu atat mai putin angajatilor tai.

Fapt dovedit de zeci, sute, mii de persoane, printre care m-am numarat la un moment dat si eu. O afacere care nu are obiective clar stabilite poate sa functioneze pe termen scurt sau poate chiar mediu, daca ai noroc, insa mai mult pluteste in deriva decat sa urmeze un anumit curs.

Ce poti face daca afacerea ta nu este inca la nivelul de prosperitate dorit?

Iti propun un mic exercitiu: Ia o foaie de hartie si un pix si incepe sa scrii obiectivele. Da, stiu ca nu ai timp, ca esti ocupat sa iti conduci afacerea… dar da-mi voie sa te intreb, care afacere? Cum masori progresul unui „ceva” nedefinit? Daca faci parte dintre putinii oameni care isi scriu obiectivele si lucrurile tot nu par sa mearga conform asteptarilor, uita-te peste ele, revizuieste-le si cand esti multumit de rezultat afiseaza-le undeva sa le vezi zilnic. Nu numai tu, ci si angajatii tai.

Te-am facut curios sa afli mai mult? Urmareste-ma saptamana viitoare pentru a afla care sunt celelalte patru blocaje.

Agerpres.ro

4. INS: Rata șomajului a crescut la 6,1% în iulie

Rata șomajului în forma ajustată sezonier a fost de 6,1%, la finele lunii iulie, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă (6%), conform standardelor Biroului Internațional al Muncii (BIM), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) remis, miercuri, AGERPRES.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iulie din anul curent, este de 546.000 de persoane, în creștere față de luna precedentă (534.000 persoane), dar în scădere față de aceeași lună a anului anterior (624.000 persoane).

Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați a depășit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,9% în cazul persoanelor de sex masculin și 5% în cazul celor de sex feminin.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,1% pentru luna iulie 2016 (5,9% în cazul bărbaților și 4,1% în cel al femeilor).

Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 78,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2016.

Șomerii, conform definiției internaționale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

5. Anca Dragu: Guvernul României va prezenta Comisiei Europene, în aprilie 2017, un plan cu privire la adoptarea euro

Guvernul României va prezenta Comisiei Europene, în 2017, un plan cu privire la adoptarea euro, deoarece este o obligație a statelor membre să spună care este poziția lor în legătură cu adoptarea monedei unice, a declarat, marți seară, la Realitatea TV, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

„În aprilie 2017 Guvernul României va prezenta Comisiei Europene, în cadrul programului de convergență, un plan cu privire la adoptarea euro. Este o obligație a statelor membre să spună care este poziția lor vizavi de adoptarea euro. Ar fi fost foarte frumos să putem adopta euro în 2018, când se împlinesc o sută de ani de istorie modernă. Dar așa ceva nu este posibil. Practic trebuie să avem o analiză amplă și cu termene precise și cu măsuri precise, astfel încât economia României să devină flexibilă și să poată să renunțe la propria monedă și să adopte moneda unei zone monetare. Eu personal sunt o susținătoare”, a spus Anca Dragu.

6. Proiectul ‘România Competitivă’: Autoritățile se gândesc la programe pentru susținerea antreprenoriatului în România dedicate românilor din diaspora

Dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România destinate românilor din diaspora, prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de Ministerul Afacerilor Externe – prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni -, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, reprezintă una dintre temele discutate marți la cea de-a șaptea sesiune de consultări ale proiectului ‘România Competitivă’ privind Diaspora și mobilitatea forței de muncă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), dezbaterea s-a concentrat în jurul următoarelor obiective: promovarea migrației de întoarcere prin promovarea informațiilor de interes pentru diaspora în mod consecvent în spațiul virtual (website) și prin misiunile diplomatice, precum și prin eliminarea obstacolelor de ordin administrativ pentru cei care doresc să revină în țară (ex: flexibilizarea și debirocratizarea procesului de echivalare a studiilor realizate în străinătate, recunoașterea vechimii în muncă etc.), dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de MAE, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu MFE, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 — 2020, flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

De asemenea, participanții la discuții au pus accent și pe centralizarea motivelor pentru care românii aleg să părăsească țara pe baza unui studiu reprezentativ statistic (în acest moment există doar inițiative private și necentralizate care au identificat ca principale cauze birocrația, lipsa de încredere în autorități, calitatea sistemului de sănătate și educație), importanța mapării diasporei în vederea lansării unei campanii integrate de comunicare și dezvoltare de parteneriate, dezvoltarea unor instrumente care să faciliteze accesul investitorilor la informații despre oportunitatea de a investi într-un domeniu sau de a deschide o afacere, documentația necesară etc. (Ghid investițional), corelarea cifrelor legate de școlarizare cu piața muncii, atragerea forței de muncă care să acopere deficitul pe toate palierele (nu doar în ceea ce privește personalul calificat), posibilitatea de a dezvolta acorduri bilaterale sau convenții specifice cu anumite state (ex: Republica Moldova) care să faciliteze accesul pe piața muncii din România, în funcție de nevoi.

„Resursele bugetare necesare pentru implementarea măsurilor propuse de inițiatorii României Competitive pentru domeniul Diaspora și mobilitatea forței de muncă sunt detaliate în cadrul documentului dedicat care poate fi accesat pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În urma consultării de astăzi, participanții au la dispoziție patru zile să trimită Ministerului Economiei (pe adresa consultare.romaniacompetitiva@economie.gov.ro) observațiile lor punctuale sau idei de măsuri suplimentare, ținând cont de trei aspecte: impactul asupra creșterii PIB-ului potențial, prin intermediul capitalului, forței de muncă sau al productivității, bugetarea corespunzătoare, neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic”, se menționează în comunicatul ministerului.

Cea de a șaptea sesiune de consultare, cu tema Diaspora și mobilitatea forței de muncă, din seria celor 16 consultări ce au loc pe marginea proiectului ‘România Competitivă’, s-a desfășurat marți, la Casa Academiei Române. La masa dezbaterilor s-au reunit reprezentanți ai Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, Ministerului Afacerilor Externe — Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, ai Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Băncii Naționale a României, Academiei Române, ai mediului de afaceri și sectorului academic.

Principiile după care se desfășoară cele 16 consultări sunt transparența (printr-o comunicare constantă asupra progresului și rezultatelor) și reprezentativitatea (printr-o participare specifică pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat în dezbatere).

‘România competitivă’ are schițate liniile de acțiune pentru următorii patru ani, linii care pot primi acum, în urma consultărilor cu specialiștii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizații civice, elementele de valoare adaugată și consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicați în procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cât mai curând posibil.

Proiectul ‘România competitivă’ este un proiect în lucru, care, alături de propunerile reprezentanților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Academiei Române, așteaptă contribuțiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea și completarea liniilor de acțiune deja identificate.

Următoarea sesiune de consultare, cu tema Educație, va avea loc miercuri, 31.08.2016, în intervalul 9:30 — 12:30.

7. Compania Daimler, interesată din nou de România

Premierul Dacian Cioloș pleacă în Germania, unde va face o vizită cu profil economic în trei landuri germane. Despre întâlnirile pe care le va avea acolo cu importanţi oameni de afaceri a vorbit la Digi24 Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin. Acesta a sugerat a Daimler ar fi interesată să ia în calcul România.

„O mare firmă care s-a retras acum câteva luni de la Salonta, din vestul României, dintr-un proiect care urma să se trasforme într-o uzină de asamblare a uneia dintre cele mai mari mărci de automobile din lume care a plecat în Polonia pentru că nu erau autostrăzile terminate vrea să se întoarcă acum”, a declarat Emil Hurezeanu, care nu a dat numele companiei – „nu mai spun numele, toată lumea va înţelege”.

În timpul vizitei în Germania, Dacian Cioloş va vizita „landurile cele mai interesante din punct de vedere economic şi cu tradiţii în relaţii bilaterale cu România – Bavaria, Munchen – unde va avea întâlniri pe mai multe paliere cu oameni de afaceri, organizate de forumurile cele mai importante ale oamenilor de afaceri germani, ale investitorilor germani în Europa de Răsărit şi ale investitorilor germani în România”.

„Vor fi toate marile firme germane: Daimler, Bosh, Kaufland, Lidl. Premierul va face o vizită la Dusseldorf cu care noi am avut relaţii foarte bune. E prima vizită pe care un înalt lider român o face acolo după una a lui Năstase în 2002 sau 2003. E o mare concentraţie de migraţie românească acolo. Va ajunge şi la Stuttgart. Multe din firmele mari care aveau doar desfacere şi vânzări în România, care lucrează în România piese de mare performanţă, se îndreaptă spre o fază în care vor asambla în România”, a adăugat Emil Hurezeanu.

Visul Daimler în România

La începutul lunii mai, Daimler a a anunţat că a preferat Polonia, şi nu România, pentru investiţia a circa 500 de milioane de euro în construcţia unei noi fabrici de motoare, în vederea extinderii activităţilor de producţie în afara Germaniei.

„Cei de la Daimler voiau ca piesele să ajungă în 17 ore la poarta fabricii din Bremen. Din această cauză, Sebeş nu s-a putut califica”, spunea atunci vicepremierul Costin Borc, la o conferinţă pe teme auto.

Costin Borc sublinia că nu infrastructura este principala provocare pentru industria auto din România.

„Nu infrastructura este problema principală pentru industria auto, ci forţa de muncă. Trebuie să ne ocupăm de calificarea forţei de muncă şi de păstrarea specialiştilor în ţară”, afirma Borc.

Daimler a inaugurat, la începutul lunii aprilie, o nouă fabrică auto în Sebeş, judeţul Alba, unde produce cutia de viteză 9G Tronic, cu nouă trepte, despre care nemţii spun că este special proiectată să optimizeze consumul de combustibil.

REVISTA PRESEI 30.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Wall-street.ro

  1. Costumul popular al bunicii a inspirat-o să lanseze o afacere cu genţi tradiţionale din iută
  2. Vesti proaste pentru fermierii romani. Graul la cel mai mic pret din ultimul deceniu

Business24.ro, Ziare.com

  1. Romania produce tot mai multe biciclete: Depasim pragul de 1 milion in acest an?

Businessmagazin.ro

  1. Doi tineri din Bucureşti au investit 24.000 de euro într-o dubiţă Volkswagen ’71 de unde vând sucuri natural
  2. Vrei să începi o afacere de succes? Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci

Gandul.info

  1. De ce fug tinerii de meseria de tractorist, deşi salariul este unul considerabil

Avocatnet.ro

7.Ce informaţii conţine certificatul constatator al firmei şi cum îl obţii de la ONRC?  

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Wall-street.ro

1.   Costumul popular al bunicii a inspirat-o să lanseze o afacere cu genţi tradiţionale din iută

Loredana-Cristina Chivu a lucrat timp de opt ani in telecomunicatii. Traseul ei profesional s-a schimbat insa atunci cand a revazut costumul popular pe care bunica sa, “o olteanca agera si priceputa”, i-l facuse atunci cand era copil.

Loredana-Cristina Chivu (29 de ani) a lansat Chlor anul trecut. Povestea acestei afaceri a inceput, insa, in momentul in care a revazut costumul popular pe care bunica sa i-l facuse cand era copil. Atunci a realizat ca “traditiile nu se demodeaza niciodata si duc cu ele o energie si o pasiune ce trebuie onorate si transmise tinerei generatii pentru pastrare si purtare”, a povestit, pentru wall-street.ro, Loredana. Chiar si numele afacerii este derivat din cuvantul “folclor”.

Cei 4.000 de euro investiti initial, bani provenind din surse proprii si un creditbancar, au mers spre achizitionarea de utilaje si ustensile pentru amenajarea unui mic atelier, identificarea furnizorilor de materiale si accesorii, partea de cercetare, asamblarea si croirea gentilor si accesoriilor, in paralel cu documentarea despre etnografie, istoria cusaturilor romanesti, simbolistica si cromatica.

Brandul Chlor ofera genti, plicuri si portmonee din iuta. Preturile sunt cuprinse intre 75 si 150 de lei.

“Sursele de inspiratie pentru produsele Chlor sunt traditiile si obiceiurile romanesti impodobite cu motive decorative ce poarta pana in zilele noastre o armonie, un echilibru si o semnificatie spirituala transmise si pastrate de-a lungul timpului. Consult cu interes carti si articole in care sunt prezentate diferite cusaturi din diverse zone dar ma inspir mai ales din creatiile populare – lazi de zeste, straie si accesorii, picturi pe lemn, etc. Sunt, de asemenea, o mare consumatoare de turism romanesc, ma inspir din tot ceea ce descopar in locurile pe care le vizitez”, mai spune Loredana.

Cusaturile se realizeaza in zona Olteniei, de catre trei femei cu care fondatoarea Chlor colaboreaza, iar atelierul unde sunt lucrate produsele se afla in Bucuresti.

Pentru acest an antreprenoarea isi propune sa lanseze platforma online si prima colectie Chlor, iar pana la finalul lui 2016 si-a propus dublarea vanzarilor fata de ultimul trimestru din 2015.

2.   Vesti proaste pentru fermierii romani. Graul la cel mai mic pret din ultimul deceniu

Fermierii din Romania au obtinut in acest an o recolta record de grau, in timp ce alte culturi, cum ar fi porumbul, au fost afectate puternic de seceta. Castigurile celor cu astfel de afaceri dispar, insa, vazand cu ochii, in contextul in care pretul pe piata internationala este tras in jos de recoltele foarte mari inregistrate si de marii exportatori la nivel global, precum Rusia si SUA.

Pe bursa de la Chicago, pretul graului a atins minimul ultimului deceniu, dupa ce vineri a coborat cu 4,4%, la 3,83 dolari/busel (140,73 dolari/tona, 1 tona=36,744 buseli). Cotatia este cea mai redusa incepand din septembrie 2006 si cu 71% sub pretul din 2008. Organizatia International Grains Council estimeaza la nivel global o productie record de 743 milioane tone de grau, in urcare cu 1% fata de anul trecut, potrivit Financial Times.

In SUA si Rusia, doi exportatori de top, productia este atat de ridicata incat fermierii au ramas in multe cazuri fara spatii de depozitare in silozuri. Singurul mare producator care a consemnat anul acesta o scadere puternica este Franta, tara in care ploile abundente au stricat recolta.

n medie, o persoana consuma anual 67 de kilograme de grau pe an, potrivit datelor FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura). Graul este utilizat si ca furaj pentru animale, precum si pentru productia de etanol. Pentru anul incurs, productia ar urma sa fie cu 10 milioane de tone peste cererea estimata.

In timp ce pe piata per ansamblu a graului oferta depaseste cererea, pe un segment al acesteia, cel al graului pentru panificatie, evolutia este in sens invers, potrivit Financial Times.

Romania, recolta record de grau

Agricultorii au inregistrat in acest an o productie de grau in crestere cu 15%, la 8,5 milioane tone, insa incasarile le-au scazut chiar si cu 20%, din cauza traderilor care au pus presiune pe pret, a declarat recent pentru News.ro presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurentiu Baciu.

“E o recolta buna, mai buna decat anul trecut, cu vreo 15%. Aceasta crestere se datoreaza si tehnologiei aplicate, dar si conditiilor meteo prielnice pentru aceasta cultura”, potrivit presedintelui LAPAR, care precizeaza insa ca, in schimb, a scazut pretul la producator chiar si la 0,45 lei.

Presedintele LAPAR spune ca traderii sunt cei care castiga de fapt, iar desi productia a crescut, incasarile producatorilor au scazut.

Datele oficiale au aratat ca, in 2015, productia de grau a Romaniei a crescut cu 3,5% fata de anul anterior, pana la 7,85 milioane de tone, desi suprafata cultivata s-a redus cu 3,3%.

In ciuda scaderii productiei, exporturile de grau romanesc sunt estimate sa se majoreze la 3,9 milioane de tone in sezonul iunie 2016-iunie 2017, de la 3,75 milioane de tone in sezonul actual.

Principalul client al Romaniei este Egiptul, cel mai mare importator mondial, care a cumparat 600.000 de tone de grau romanesc doar in a doua jumatate a anului trecut.

Business24.ro, Ziare.com

3.   Romania produce tot mai multe biciclete: Depasim pragul de 1 milion in acest an?

Productia de biciclete se apropie in Romania la aproape 1 milion de unitati in 2016, pragul nefiind niciodata atins pana acum.

De altfel, datele statistice arata ca productia s-a dublat in perioada 2009-2015, fiind in continua crestere, scrie Ziarul Financiar.

Anul trecut, productia de biciclete a ajuns la 900.000 de unitati, cu 10% mai mult decat in anul precedent. In acest an, ritmul de crestere pare sa se mentina.

Conform sursei citate, Romania a urcat anul trecut pe pozitia 5 in clasamentul producatorilor de biciclete din UE.

Cele mai multe dintre ele merg la export, dar o parte se intorc ulterior in tara, fiind vandute in cadrul magazinelor de profil.

Businessmagazin.ro

4.   Doi tineri din Bucureşti au investit 24.000 de euro într-o dubiţă Volkswagen ’71 de unde vând sucuri natural

Doi tineri antreprenori au investit 24.000 de euro într-un spaţiu de 10 mp din Capitală unde produc de câteva luni sucuri proaspete din fructe. Pasiunea pentru călătorii este pricina ideii de afaceri, susţinută şi de preocuparea tot mai mare pentru o alimentaţie sănătoasă. VanFruct a pornit însă la drum anul trecut, când antreprenorii au început să producă şi să vândă sucurile într-un bar mobil, găzduit de o dubiţă Volkswagen ’71.

Fructele sunt principalul ingredient în ceea ce facem. Ideea a pornit de la un Van, iar numele l-am ales destul de natural“, spune Ştefan Ciobotaru, unul dintre fondatorii afacerii. După aproximativ o jumătate de an de la înfiinţarea VanFructului mobil, în luna iunie a acestui an a fost deschis şi spaţiul fix din zona Mendeleev, în Capitală, unde fondatorii au investit, din surse proprii, circa 24.000 de euro.

VanFruct este un bar conceptual cu sucuri din fructe, ce îşi propune să insufle un aer hippie şi o atmosferă prietenească celor care le trec pragul. Investiţia de 24.000 de euro a vizat deopotrivă amenajarea şi echiparea barului. „Am ales să lucrăm cu oameni specializaţi în domeniu – cu Lama Arhitectura pentru proiectul de design (n. red. – arhitecţii Călin Radu şi Dan Enache au realizat creaţii urbane populare în diverse locuri din Capitală) – dar şi să achiziţionăm echipamente de top pentru bar“, spune antreprenorul de 36 de ani. Interiorul era total diferit şi a fost modificat aproape în întregime, aşa că le-a povestit arhitecţilor care va fi conceptul VanFruct şi le-a solicitat ceva cu „multă culoare“.

Amenajarea a durat câteva luni, „poate un pic mai mult decât ne aşteptam noi, iar asta pentru că spaţiile mici sunt întotdeauna mai dificile“, spune acesta. Designul locaţiei nu se îndepărtează prea mult de conceptul cu care a pornit la drum, la propriu, VanFruct: spaţiul se aseamănă cu un garaj care imită curbura acoperişului şi deţine elemente din dubiţă, cum ar fi logo-ul. Dacă în privinţa rezultatelor financiare antreprenorii sunt rezervaţi – spun doar că au 80 de vizitatori pe zi, iar preţul unei băuturi este de 14 lei şi că este prematur să discute de profitabilitate şi încasări pentru că au inaugurat barul de doar câteva luni – în ce priveşte aspectul, spaţiul este deja un câştigător, primind premiul la secţiunea Arhitectura spaţiului interior din cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti.

Spaţiul de 10 mp, aflat la o distanţă de un minut de mers pe jos de Piaţa Romană, este împărţit în două zone distincte, datorită diferenţelor de nivel de 1,4 m: are o scară de acces din trotuar şi un bar cu banchetă, diferenţiate atât prin cromatica folosită, cât şi prin texturile materialelor. Pentru scară arhitecţii au folosit tablă striată, neagră, iar barul şi bancheta sunt realizate din plută; o arcadă de plasă metalică este utilizată pentru finisarea pereţilor şi are rol de suport pentru ghivecele cu iederă, iar cărămida, lăsată la vedere, a fost vopsită în galben, pentru a fi în ton cu specificul locaţiei.

La VanFruct, clienţii pot alege din sortimentele de smoothie cu fructe de sezon, sucuri sau limonade care au ingrediente surpriză precum mărul, ananasul sau căpşunele. Meniul este completat de cafea şi gaufres cu diferite toppinguri, acestea din urmă fiind preparate din făină integrală şi uleiuri presate la rece, fără lapte, ouă sau zahăr. Ştefan Ciobotaru spune că locaţia se diferenţiază prin „orientarea către oameni, iar ingredientele sunt alese atent, adică fructe gustoase, nu doar arătoase, făină integrală pentru gaufre, lapte de migdale făcut de noi, fără niciun alt aditiv“. La două luni de la inaugurare, circa 80 de persoane trec zilnic pragul Vanului cu locaţie fixă, dar deocamdată, afirmă antreprenorul, nu se poate stabili valoarea bonului mediu, care fluctuează destul de mult. „Ne bucurăm că avem deja clienţi fideli, dar şi vizitatori noi, foarte încântaţi de produse, de loc şi de întreaga experienţă.“

Tot el adaugă că majoritatea clienţilor sunt „persoane prietenoase, pasionate de o alimentaţie sănătoasă, dornice să încerce reţete noi, cu care schimbăm sfaturi şi idei legate de reţete“. Iar acest lucru ajutăVanFruct să se dezvolte frumos, natural şi sustenabil, „într‑un domeniu în care sperăm să vedem mai multe astfel de iniţiative care promovează un stil de viaţă sănătos“, ţine să adauge Ştefan Ciobotaru. Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos.

Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentaţia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată studiul naţional de audienţă (SNA) Focus realizat anul trecut de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani.

Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere a afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.

Deocamdată, afacerea VanFruct este la început de drum, iar echipa „se numără pe degetele de la mâini“, spune fondatorul, însă toate planurile mizează pe creştere, care se oglindeşte şi în cifre.

Echipa se va mări numeric odată cu deschiderea următoarei locaţii, pe strada Câmpineanu din Capitală, unde se lucrează acum la amenajarea. Şi asta nu e tot, spune antreprenorul: „Vara am pornit la plimbare cu VanFruct Bar Mobil“, varianta iniţială a conceptului, care este prezent la evenimente sau manifestări stradale. „Toţi banii pe care îi facem în prezent se vor duce în amortizarea investiţiei iniţiale. Aproximăm că într-un an şi jumătate, maximum doi vom amortiza investiţia“. Cât despre profit efectiv, antreprenorul spune că „nu ne-am făcut niciodată un plan. Vrem să vedem ce se întâmplă după cei doi ani şi abia atunci vom putea vorbi despre o cifră mai concretă. Avem o activitate de tip antreprenorial şi care se ajustează din mers. Creştem şi noi odată cu ea“.

5.   Vrei să începi o afacere de succes? Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci

Adam Grant în cartea sa Originalii abordează ideea de pioneri versus colonişti şi la începutul capitolului îl citează pe Bill Gros, cel care a fondat Idealab şi care de-a lungul vieţii a fost implicat în lansarea a peste 100 de companii. Potrivit lui Bill Gross factorul cel mai important nu a fost unicitatea ideii, capacităţile şi performanţa echipei, calitatea modelului de business sau resursele de finanţacare, ci “alegerea momentului a explicat în proporţie de 42% diferenţa dintre succes şi eşec”.

În multe culturi a avea o afacere de succes depinde foarte mult de ideea orginală de la început şi să fii primul pe piaţă, să facă prima mutare. Cercetătorii se întreg în dezvăluiri, inventatorii caută să solicite brevete de invenţie înaintea altora, în presă căutăm să dăm noi prima ştire, însă acelaşi lucru poate fi valabil şi în domeniul antreprenoriatului?

Cel care intră pentru prima dată cu un produs sau un serviciu nou are numai de câştigat? Sigur, ai întâietate, poţi să urci mai repede şi poţi deţine monopolul, dar dacă aştepţi şi nu eşti primul pe o piaţă s-ar putea să ai mai mult de câştigat. Potrivit unui studiu clasic, Peter GOlder şi Gerald Tellis, cercetători în domneiul marketingului, au comparat succesul pionerilor, cei care făceau prima mutare şi succesul coloniştilor, cei care-şi lansau mai târziu afacerile pe pieţele deschise de pioneri.

Rezultatul a fost unul interesant dezvăluind că rata de eşec în cazul pionierilor era de 47% în timp ce rata de eşec a coloniştilor atingea abia 8%. Mai mult, chiar şi atunci când au supravieţuit, pionierii au cucerit, în medie, numai 10% din piaţă faţă de cota de 28% care a revenit coloniştilor.

“A fi primul care mută nu-ţi foloseşte la nimic dacă altcineva apare şi te dă la o parte”, scrie Pieter Thiel, fondator al PayPal, în Zero to One.

Adam Grant continuă să dea exemple de pieonieri care au dat greş şi prezintă avantajele de a nu fi primul :

Pionierii tind să sare calul la început şi să înregistreze o ascensiune prematură, lansarea unor investiţii pe care piaţa nu este pregătită să le susţină.

Stând pe margine poţi observa piaţa şi jucătorii şi poţi vedea cum acţionează şi unde greşesc şi cum ai putea tu îmbunătăţii serviciu/produsul. Coloniştii pot învăţa din greşelile pionierilor.

Când un pionier lansează ceva pe piaţă rămâne blocat în oferta iniţială, pe când un colonist poate observa schimbările de pe piaţă şi analiza evoluţia gusturilor consumatorilor.

Scriitorul conchide spunând: “Nu vreau să sugerez că nu e niciodată înţelept să fii primul. Dacă toţi am aştepta ca alţii să acţioneze nimic orignial n-ar fi luat fiinţă…Avantajele primei mutări tind să primeze când avem de-a face cu tehnologii patentate sau când există puternice efecte de reţea (când produsul sau serviciul devine mai valoros pe măsură ce există mai mulţi utilizaotri-telefoanele, reţelele de socializare). Lecţia esenţială este că, dacă aveţi o idee originală, este o greşeală să vă repeziţi cu unicul scop de a-i învinge pe concurenţi”.

Gandul.info

6.   De ce fug tinerii de meseria de tractorist, deşi salariul este unul considerabil

În ultima perioadă s-a observat că meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii, pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării. Deşi salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar, tinerii fug însă de astfel de meserii. Explicaţia? „A rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere”, spune Monica Toma, director al unui centru de pregătire de profil.

Cererea de muncitori calificaţi pe piaţa agricolă urmează să crească, în contextul în care universităţile de agronomie se confruntă cu o cerere mai mare decât oferta de locuri pe care le pot pune la dispoziţie, spune Monica Toma, director al unui centru de pregătire de profil. Doar în sesiunea din iulie a acestui an, Univesitatea de Agronomie din Capitală a scos la bătaie 1246 de locuri la buget şi 2554 de locuri la taxă pentru cei care au decis să urmeze o carieră în domeniul agricol.

Mai mult, în ultima perioadă s-a observat că meseria de tractorist devine tot mai căutată pe piaţa muncii, pe măsură ce agricultura a intrat într-o etapă a mecanizării. Însă, cu toate că salariile tractoriştilor pot ajunge şi la 1.000 de euro lunar, tinerii fug de astfel de meserii.

„În perioada de boom economic erau căutate alte domenii, precum economia sau construcţiile, astfel a rămas tendinţa în rândul tinerilor de a se orienta spre activităţi de conducere, care presupun munca la birou, li se pare greu un astfel de job, mai ales pentru că presupune un efort fizic”, explică Monica Toma.

Regiunile în care tractoriştii sunt la mare căutare sunt zonele rurale, pornind de la Insula Brăilei, care deţine cea mai mare întindere agricolă, dar şi un sol fertil, urmată de zona Moldovei, în special zonele defavorizate.

Avocatnet.ro

7.   Ce informaţii conţine certificatul constatator al firmei şi cum îl obţii de la ONRC?

Certificatul constatator este acel document care prezintă starea la zi a unei societăţi şi cuprinde informaţiile esenţiale despre activitatea firmei şi persoanele care o conduc. De altfel, certificatul constatator poate fi obţinut direct de la ghişeele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) sau ale oficiilor registrului de pe lângă tribunale, cât şi online, prin intermediul unui serviciu electronic pe care contribuabilii îl pot accesa din 2014. 

Potrivit site-ului ONRC, certificatul constatator reprezintă acel document care prezintăstarea la zi a unei firme şi care cuprinde informaţii de natură statutară sau financiară, precum şi date despre domeniul de activitate al companiei sau despre asociaţi, administratori ori cenzori.

Certificatul constatator are rolul de a intermedia relaţia dintre companie şi instituţiile publice sau alte entităţi, fiind un document esenţial în cazul participării la licitaţii, solicitării de credite bancare ori în faţa instanţelor judecătoreşti. Concret, certificatul constatator, cel care demonstrează practic legitimitatea societăţii, cuprinde următoarele informaţii: 

  • denumirea (firma);
  • emblema;
  • numărul de înregistrare în registrul comerţului;
  • codul unic de înregistrare;
  • starea firmei;
  • forma juridică;
  • sediul social/profesional;
  • durata de funcţionare;
  • obiectul de activitate – domeniul şi activitatea principală;
  • capitalul social (subscris şi vărsat), numărul şi valoarea părţilor sociale;
  • asociaţii, datele de identificare, numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, participarea la capitalul social şi la profit şi pierdere (pentru societăţile cu răspundere limitată, în comandită simplă sau în nume colectiv);
  • administratorii/membrii consiliului de administraţie şi directorii (în sistemul unitar)/membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului (în sistemul dualist), datele de identificare şi durata mandatului cu puterile conferite;
  • cenzorii/auditorii financiari;
  • sediile secundare;
  • activităţi şi sedii autorizate;
  • indicatorii din situaţiile financiare anuale;
  • alte menţiuni referitoare la măsuri asiguratorii şi condamnări penale.

Pentru a obţine certificatul constatator, reprezentantul firmei sau persoana interesată trebuie să completeze un formular, bifând la punctul 3 – obiectul cererii, scopul pentru care solicită documentul. 

Odată completat, formularul poate fi depus direct la ghişeele ONRC (cu sediul în Bucureşti, Bulevardul Unirii, nr. 74) sau ale oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 902/2012, tariful perceput de instituţie pentru eliberarea certificatului constatator este de 45 de lei, iar taxa poate fi achitată în numerar sau cu card bancar direct la casieriile Oficiului, precum şi cu mandat poştal sau ordin de plată. 

În acelaşi timp, contribuabilii pot solicita eliberarea certificatului constatator şi prin poştă, dar în această situaţie ONRC va percepe un tarif suplimentar de 7,74 lei, plata urmând a se face prin ordin de plată. Conform ONRC, documentul se eliberează pe loc, existând şi alte modalităţi prin care acesta poate fi solicitat, respectiv:

  • e-mail, la adresa onrc@onrc.ro (plata se face prin ordin de plată sau la ghişeu) sau
  • fax, la nr. +40213160829 (plata se face prin ordin de plată sau la ghişeu).

Cum soliciți online certificatul

Nu în ultimul rând, companiile au la dispoziţie şi varianta solicitării şi obţinerii online a documentului amintit, după cum urmează:

  • prin portalul ONRC, fiind necesară utilizarea unei semnături electronice. În acest caz, plata tarifului se face prin card bancar sau ordin de plată.
  • prin accesarea serviciului InfoCert.

De altfel, contribuabilii pot accesa serviciul electronic din aprilie 2014, atunci când ONRC a dezvoltat serviciul InfoCert cu scopul de a creşte gradul de operativitate în relaţia cu beneficiarii serviciilor Oficiului (cetăţeni, mediu de afaceri, administraţie publică, alte entităţi), prin furnizarea de documente cu semnătură electronică, în mod automat, fără intervenţia operatorului de date şi fără a fi necesară semnătură electronică din partea solicitantului, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte. 

Pentru a utiliza serviciul InfoCert, companiile trebuie să se înregistreze cu user şi parola la, după care să îşi dea acordul cu privire la termenii şi condiţiile de utilizarea a serviciului. Pasul următor îl reprezintă completarea profilului de utilizator cu numărul de ordine de la Registrul Comerţului şi codul unic de identificare (CUI). Odată parcurse aceste etape, firmele pot merge mai departe pentru a obţine certificatele constatoare. Pentru documentele solicitate, plata se efectuează electronic, prin utilizarea unui card bancar, iar la final solicitanţii vor primi o factură electronică.

Notă: Contribuabilii au şi opţiunea de a solicita, prin completarea unui formular, informaţii punctuale extinse despre firmă. Modalităţile de acces la informaţii sunt aceleaşi prezentate anterior (ghişeu, poştă, e-mail, fax şi online), iar tariful perceput de ONRC pentru eliberarea unui astfel de raport extins este de 24 de lei. 

Revista presei 29.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

  1. Mugur Isărescu: O lecţie preţioasă este aceea că o expansiune excesivă conduce, mai devreme sau mai târziu, la o recesiune de proporţii
  2. Isărescu: România nu a fost pregătită să intre în Uniunea Europeană în 2007. Dar, dacă nu o făceam atunci, nu ştiu dacă mai intram

Businessmagazin.ro

  1. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa3
  2. Care este elementul determinant pentru succesul unei afaceri? Nu este nici unicitatea ideii, nici performanţa echipei

Businessmagazin.ro, ZF.ro

  1. Friptura de porc devine o delicatesă. Preţul a crescut cu peste 50% de la începutul anului

Agerpres.ro. 6

  1. Managerii se așteaptă la creșterea activității în industria prelucătoare, construcții, comerț și servicii
  2. Firmele din România sunt invitate să participe la sondajul Eurochambres Economic Survey 2017

Wall-street.ro

 8.Antreprenor part-time? TOP 5 sfaturi care te vor ajuta sa devii miliardar la 30 de ani

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1. Mugur Isărescu: O lecţie preţioasă este aceea că o expansiune excesivă conduce, mai devreme sau mai târziu, la o recesiune de proporţii

Procesul de convergenţă a economiei româneşti trebuie să continue, însă fără a periclita echilibrele macroeconomice şi stabilitatea financiară, întrucât „graba strică treaba“, iar o lecţie preţioasă a crizei este aceea că o expansiune excesivă conduce la o recesiune de proporţii, a arătat vineri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în prelegerea susţinută la deschiderea Festivalului Dilema Veche 2016 de la Alba-Iulia.

Guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii ani, economia românească a înregistrat o creştere remarcabilă, în condiţiile menţinerii la un nivel sustenabil a deficitului public şi a deficitului de cont curent. Mai mult, el a arătat că România îndeplineşte în prezent cele cinci criterii de convergenţă nominală, însă este esenţială menţinerea acestora.   

Orice privire în viitor – inclusiv dacă este vorba despre viitorul unei economii – trebuie să aibă ca punct de plecare situaţia actuală. În ultimii ani, economia românească a înregistrat o creştere economică remarcabilă prin ritmul relativ înalt, superior majorităţii ţărilor din UE, înregistrat în condiţiile menţinerii deficitului fiscal şi a celui de cont curent la niveluri sustenabile. Totodată, criteriile de convergenţă nominală, mai cunoscute sub denumirea de criterii de la Maastricht, sunt momentan îndeplinite, dar se impune asigurarea durabilităţii acestei performanţe pentru a putea adopta cu succes moneda unică europeană“, a arătat guvernatorul BNR.  

Mugur Isărescu susţine că, oricât de mult şi-ar dori societatea să se apropie de standardele de viaţă occidentale, convergenţa trebuie să se realizeze în parametri sustenabili, „pentru a nu deraia“. „Este evident că procesul de convergenţă a economiei româneşti trebuie să continue, fără însă a periclita echilibrele macroeconomice şi stabilitatea financiară. Oricât de mult şi-ar dori societatea românească o apropiere rapidă de standardele de viaţă din Occident, trebuie să fim conştienţi că, pentru a nu deraia, convergenţa trebuie să se desfăşoare într-un ritm sustenabil. Aici cred că se potriveşte foarte bine celebrul proverb «graba strică treaba»: graba de a recupera decalajele poate strica echilibrele macroeconomice…“, a mai susţinut şeful băncii centrale.   

Guvernatorul BNR a atras atenţia că, atunci când decidenţii sunt preocupaţi prea mult de termenul scurt, „ignoră faptul că fluctuaţiile inerente ciclului economic trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum alimentate“.  

„Asigurarea sustenabilităţii creşterii şi a convergenţei economice este esenţială: revin la lecţiile pe care trebuie să le învăţăm de pe urma crizei globale, care a afectat atât de puternic economia românească şi spun că o lecţie preţioasă este aceea că o expansiune excesivă conduce – mai devreme sau mai târziu – la o recesiune de proporţii. Izbucnirea acelei crize ne-a surprins într-un context politic complicat, când, din raţiuni electorale, deficitul fiscal şi cel al contului curent au fost lăsate să se situeze la niveluri foarte înalte, forţându-se o creştere economică rapidă, dar total nesustenabilă. Consecinţa a fost inevitabilitatea unui amplu şi dureros efort de ajustare în anii care au urmat“, a arătat guvernatorul.  

„Economia evoluează pe astfel de traiectorii bulversante pentru societate atunci când decidenţii, preocupaţi prea mult de termenul scurt, ignoră faptul că fluctuaţiile inerente ciclului economic trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum alimentate. A crede că se poate realiza convergenţa prin arderea etapelor, eventual peste noapte, este doar o iluzie periculoasă – dacă îi cădem pradă, trezirea la realitate nu va fi deloc plăcută!“, a atras atenţia Mugur Isărescu. 

2. Isărescu: România nu a fost pregătită să intre în Uniunea Europeană în 2007. Dar, dacă nu o făceam atunci, nu ştiu dacă mai intram

România nu a fost pregătită în 2007 să intre în Uniunea Europeană (UE), a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, precizând că a fost avertizat încă din perioada în care a fost premier despre acest lucru, de către fostul şef al Comisiei Europene, Romano Prodi.

El a adăugat că îşi asumă responsabilitatea pentru aderare, pentru că el a negociat-o, spunând că nu ştie dacă după 2007 România mai intra în UE.  

„Adevărul e că noi nu am fost pregătiţi să intrăm în Uniunea Europeană în 2007. Am liberalizat contul de capital în condiţiile de inflaţie mai mare dar, dacă nu intram în 2007, nu ştiu dacă mai intram şi pentru asta îmi asum toată responsabilitatea, că eu am negociat ca premier anul 2007 cu Romano Prodi şi m-a avertizat de atâtea ori că nu suntem pregătiţi să intrăm în Uniunea Europeană. S-a făcut pasul acesta“, a spus Isărescu.  

Isărescu a făcut aceste afirmaţii la finalul unei conferinţe organizate vineri seară, la Festivalul „Dilema Veche“, care se desfăşoară la Alba Iulia.   Isărescu, care este şi membru al Academiei Române, a susţinut, o conferinţă cu tema „Parcursul economiei româneşti şi a BNR către modernitate şi către Europa“.

Businessmagazin.ro

3. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

Scena start-up-urilor continuă să fie înfloritoare în Europa: investiţiile au crescut mult în ultimii ani, companiile susţin tot mai mult inovaţia şi tot mai multe agenţii guvernamentale promovează antreprenoriatul prin scutiri de taxe. Cu toate acestea, teama îi opreşte în continuare pe potenţialii antreprenori, iar potrivit ultimei ediţii a Global Entrepreneurship Monitor Report 39% dintre europeni spun că nu ar porni propriul business din cauza fricii de eşec.

Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

4. Care este elementul determinant pentru succesul unei afaceri? Nu este nici unicitatea ideii, nici performanţa echipei

Adam Grant în cartea sa Originalii abordează ideea de pioneri versus colonişti şi la începutul capitolului îl citează pe Bill Gros, cel care a fondat Idealab şi care de-a lungul vieţii a fost implicat în lansarea a peste 100 de companii. Potrivit lui Bill Gross factorul cel mai important nu a fost unicitatea ideii, capacităţile şi performanţa echipei, calitatea modelului de business sau resursele de finanţacare, ci “alegerea momentului a explicat în proporţie de 42% diferenţa dintre succes şi eşec”.

În multe culturi a avea o afacere de succes depinde foarte mult de ideea orginală de la început şi să fii primul pe piaţă, să facă prima mutare. Cercetătorii se întreg în dezvăluiri, inventatorii caută să solicite brevete de invenţie înaintea altora, în presă căutăm să dăm noi prima ştire, însă acelaşi lucru poate fi valabil şi în domeniul antreprenoriatului? Cel care intră pentru prima dată cu un produs sau un serviciu nou are numai de câştigat? Sigur, ai întâietate, poţi să urci mai repede şi poţi deţine monopolul, dar dacă aştepţi şi nu eşti primul pe o piaţă s-ar putea să ai mai mult de câştigat. Potrivit unui studiu clasic, Peter GOlder şi Gerald Tellis, cercetători în domneiul marketingului, au comparat succesul pionerilor, cei care făceau prima mutare şi succesul coloniştilor, cei care-şi lansau mai târziu afacerile pe pieţele deschise de pioneri.

Rezultatul a fost unul interesant dezvăluind că rata de eşec în cazul pionierilor era de 47% în timp ce rata de eşec a coloniştilor atingea abia 8%. Mai mult, chiar şi atunci când au supravieţuit, pionierii au cucerit, în medie, numai 10% din piaţă faţă de cota de 28% care a revenit coloniştilor.

“A fi primul care mută nu-ţi foloseşte la nimic dacă altcineva apare şi te dă la o parte”, scrie Pieter Thiel, fondator al PayPal, în Zero to One.

Adam Grant continuă să dea exemple de pieonieri care au dat greş şi prezintă avantajele de a nu fi primul:

Pionierii tind să sare calul la început şi să înregistreze o ascensiune prematură, lansarea unor investiţii pe care piaţa nu este pregătită să le susţină.

Stând pe margine poţi observa piaţa şi jucătorii şi poţi vedea cum acţionează şi unde greşesc şi cum ai putea tu îmbunătăţii serviciu/produsul. Coloniştii pot învăţa din greşelile pionierilor.

Când un pionier lansează ceva pe piaţă rămâne blocat în oferta iniţială, pe când un colonist poate observa schimbările de pe piaţă şi analiza evoluţia gusturilor consumatorilor.

Scriitorul conchide spunând: “Nu vreau să sugerez că nu e niciodată înţelept să fii primul. Dacă toţi am aştepta ca alţii să acţioneze nimic orignial n-ar fi luat fiinţă…Avantajele primei mutări tind să primeze când avem de-a face cu tehnologii patentate sau când există puternice efecte de reţea (când produsul sau serviciul devine mai valoros pe măsură ce există mai mulţi utilizaotri-telefoanele, reţelele de socializare). Lecţia esenţială este că, dacă aveţi o idee originală, este o greşeală să vă repeziţi cu unicul scop de a-i învinge pe concurenţi”.

Businessmagazin.ro, ZF.ro

5.   Friptura de porc devine o delicatesă. Preţul a crescut cu peste 50% de la începutul anului

Preţul cărnii de porc a crescut cu o medie de 54% de la începutul acestui an după ce excedentul de carne de porc de pe piaţă a scăzut, marii producători de carne de porc din UE preferând să exporte în Asia, potrivit specialiştilor din piaţă.

Preţul cărnii de porc a crescut cu o medie de 54% de la începutul acestui an după ce excedentul de carne de porc de pe piaţă a scăzut, marii producători de carne de porc din UE preferând să exporte în Asia,  potrivit specialiştilor din piaţă.

Marii producători şi exportatori pre­cum Spania, Germania, Danemarca au exportat în Asia cu 20% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, ca atare a scăzut presiunea pe piaţa europeană, implicit şi la noi“, a declarat pentru ZF Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producă­torilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Alţi factori care au contribuit la creş­terea preţului cărnii de porc este con­sumul crescut de carne de porc proaspătă din perioada verii,  un fenomen care are loc în fiecare an.

Procesatorii de carne din piaţă confirmă modificările apărute asupra preţurilor, însă afirmă că pentru unele produse din carne de porc preţurile au rămas neschimbate. Marcel Rusu, proprietarul companie Superstar Com din Rădăuţi,  cu activităţi în prelucrarea cărnii, spune că preţurile s-au stabilizat deja, iar din septembrie se aşteaptă la o scădere. 

Deşi preţurile au crescut ca urmare a cererii crescute de carne de porc din Europa, care merge la export în ţări precum China, Tailanda sau Japonia, crescătorii locali de porci spun că deocamdată nu au simţit o creştere a veniturilor din cauza pierderilor suferite în ultimele luni.

Agerpres.ro

6. Managerii se așteaptă la creșterea activității în industria prelucătoare, construcții, comerț și servicii

Managerii din industriile prelucrătoare, construcțiilor, comerțului cu amănuntul și serviciilor preconizează o creștere moderată a activității în următoarele trei luni, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

„În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +8%). Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendință de creștere mai semnificativă (sold conjunctural +36%), în timp ce pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, tendința va fi de scădere moderată (sold conjunctural—10%). Pentru prețurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +0%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare’, se arată în document.

Potrivit estimărilor din luna august, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +10%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +1%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +1%).

În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural +27%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +25%).

Potrivit INS, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +15%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează relativă stabilitate a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +2%).

„Conform estimărilor din luna august 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%)”, se mai spune în document.

7. Firmele din România sunt invitate să participe la sondajul Eurochambres Economic Survey 2017

Camera de Comerț și Industrie a României invită managerii firmelor românești să participe la sondajul Eurochambres Economic Survey 2017, completând un chestionar privind așteptările lor pentru anul viitor, potrivit unui comunicat al Camerei, remis, sâmbătă, AGERPRES.

Lucrarea reprezintă un studiu calitativ privind așteptările mediului de afaceri, bazat pe răspunsurile a peste 60.000 de companii active în statele Europei.

„Eurochambres Economic Survey este realizat anual și reprezintă un material de referință la nivel european, deoarece se bazează pe previziunile oamenilor de afaceri, care s-au dovedit a fi, de-a lungul timpului, un indicator obiectiv. În acest context, suntem onorați să invităm firmele din România să completeze chestionarul (…) și să îl transmită Camerei de Comerț și Industrie a României, la adresa de e-mail petru.saca@ccir.ro, până la data de 10 octombrie 2016”, se mai arată în comunicat.

În chestionar, oamenii de afaceri sunt invitați să specifice care sunt previziunile lor privind activitatea companiei în ceea ce privește numărul de angajați, investițiile, vânzările interne, exporturile, provocările pe care le văd pentru dezvoltarea firmei, precum și gradul de încredere privind evoluția afacerilor anul viitor.

Wall-street.ro

8. Antreprenor part-time? TOP 5 sfaturi care te vor ajuta sa devii miliardar la 30 de ani

Pentru inceput, ideea unei afaceri si conceptul de antreprenoriat te-ar putea entuziasma. Ramai cu picioarele pe pamant! Lansarea unei afaceri necesita o multime de etape pe care va trebui sa le parcurgi. Afla astfel ca echilibrul dintre viata personala si job nu exista. Va trebui sa iti sacrifici weekend-urile si orele de somn, dar daca iti doresti cu adevarat sa devii antreprenor, sansele de ati crea o afacere de succes care sa merite aceste sacrificii sunt destul de mari.

  1. Pariaza pe industriile aflate deasupra valului

Decenii la rand piata de capital a reprezentat sursa principala de inspiratie si avutie pentru foarte multi antreprenori. Dar, in Romania, mitul sumei mari de bani necesara plasamentelor in fonduri, precum si lipsa de informatii sunt principalele motive care ii fac pe potentialii investitori sa nu faca pasul catre piata de capital. Cu toate acestea, investitia intr-o afacere proprie, condusa de ei insusi, nu este considerata de romani ca fiind un plasament riscant. Se merge pe ideea ca atata timp cat este controlata de ei, banii respectivi sunt supusi doar unor riscuri reduse.

Astazi, insa social media constituie punctul de atractie pentru majoritatea antreprenorilor. Datorita social media, antreprenorul isi poate promova site-ul si blog-ul, poate oferi materiale informative pentru a-si atinge mult mai usor tinta, poate intra in contact cu un public numeros, acolo unde ar regasi, fara doar si poate, persoane din sfera sa de activitate.

  1. Varsta este doar un numar

Varsta unei persoane care se lanseaza in antreprenoriat nu inseamna nimic cu adevarat. Daca dispui de aptitudini si cunoastere a ceea ce vrei sa intreprinzi, atunci varsta pe care o ai si diplomele sclipitoare obtinute de pe la universitati nu valoreaza prea mult. Cunoasterea si aptitudinile reprezinta tot arsenalul de care trebuie sa dispui in antreprenoriat, scrie Entrepreneur.

Ia exemplul gimnastei Catalina Ponor, care a participat pentru a treia oara la Jocurile Olimpice. Inainte de turneul de la Rio, Catalina Ponor a declarat ca „varsta este doar un numar” (28) si ca, din punctul sau de vedere, nu este nicio diferenta intre editia de acum patru ani de la Londra.

  1. Pregatirea este cheia succesului

Indiferent daca numesti acest pas drept pregatire sau studiu, trebuie sa fi dispus sa aloci suficient timp acestui proces si sa iti faci serios temele. Acest lucru, inseamna chiar a pune familia, prietenii si alte aspecte ale vietii in asteptare.

Citeste sfaturile lui Gabriel Achim, antreprenor care a infiintat in urma cu trei ani o plantatie de zmeura si mure in judetul Calarasi, in urma unei investitii de 5.000 de euro. O astfel de afacere poate genera vanzari care ajung anual la 50.000-60.000 de euro pe hectar.

  1. Nu exista echilibru intre viata si munca

Trebuie sa dedici total afacerii tale, inca de la stadiul de idee. Asta nu inseamna inca ca trebuie sa abandonezi pe toata lumea si orice din viata ta personala, ci sa nu fi foarte implicat. Daca privesti in jurul tau vei gasi oameni care au succes atat in plan personal cat si profesional, iar singurul echilibru care va ramane intotdeauna valabil este ca sunt 24 de ore ni fiecare zi. Tu alegi ce pondere o vei aloca afacerii tale, iar poate de acest aspect va depinde si succesul tau.

  1. Nu intra in antreprenoriat doar pentru bani

Al cincilea sfat ar putea parea amuzant si contradictoriu, comparativ cu ceea ce sta scris mai sus. Daca esti motivat doar de bani, pana la urma, te vei lovi de prag si nu iti vei atinge adevaratul potential. Daca iti doresti insa ca doar cerul sa fie limita, atunci trebuie sa vezi munca depusa precum o provocare, sa afli unde poti ajunge cu abilitatile si cunoasterea de care dispui. Banii trebuie sa reprezinte doar o recompensa pentru itinerariul tau.

REVISTA PRESEI 25.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

  1. Care este „preţul corect“ al poliţelor RCA, varianta transportatorilor: 1.300 de lei/an pentru un taxi, 1.200 de euro/an pentru un camion
  2. Recuperatorii de datorii, o afacere de 2,7 miliarde de euro în România. Valoarea medie este de 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom

Business24.ro, Ziare.com, Profit.ro

  1. Finantele vor ca angajatorii care nu platesc la timp anumite taxe sa faca inchisoare
  2. Oltchim se vinde pe bucati: Trei mari investitori sunt interesati de combinat

Businessmagazin.ro

  1. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

Wall-street.ro

  1. Coface: cum a pierdut Romania peste 100.000 de companii in ultimii 5 ani
  2. Antreprenor in serie despre guvernul Ciolos: Parca simt si alta atitudine cand merg la ghiseele diverselor institutii!
  3. Ne dorim cu adevarat sa avem meseriasi? Elevii cer mai multa practica. Ii aude cineva?

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1. Care este „preţul corect“ al poliţelor RCA, varianta transportatorilor: 1.300 de lei/an pentru un taxi, 1.200 de euro/an pentru un camion

 Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a făcut calcule alternative, pe baza datelor din raportul Milliman realizat la cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), din care ar reieşi că preţul normal, care implică un profit decent pentru companiile de asigurări, al poliţelor RCA este de 1.300 lei pe an, în cazul unui taxi nou, şi de circa 1.200 de euro pentru un camion.

Pe baza datelor din raportul Milliman, reprezentanţii COTAR au calculat că, la o daună medie de 4.000 euro pentru un camion şi o frecvenţă a daunei de 16%, prima medie tehnică, adică dauna medie raportată la numărul totar de maşini asigurate, este de 666 euro, potrivit News.ro.  

De asemenea, valoarea primei, ţinând cont de toate costurile administrative şi de altă natură care se includ în mod normal, ar trebui să fie de 1.200 de euro, nivel care include un profit de 54 euro pentru fiecare poliţă pentru asigurători.  

Transportatorii susţin, însă, că firmele de asigurări practică un tarif mediu pentru această categorie de circa 5.000 de euro, adică de patru ori mai mare decât valoarea normală.  

„În prezent, România are 136.000 de autovehicule de transport marfă, 60 000 de taxiuri şi peste 6 miloane auto persoane fizice, captive într-o piaţă RCA controlată de catre firme străine care, cel mai probabil, doresc să falimenteze această industrie cu capital românesc, pentru a putea deschide calea firmelor de transport străine“, se arată în comunicatul COTAR, citat de News.ro.  

Piaţa RCA este în prezent zguduită de falimente şi de alte probleme înregistrate de principalii jucători de pe piaţă. Companiile Astra şi Carpatica Asig au intrat în faliment, iar City Insurance şi Eurooins se află în diverse proceduri speciale impuse de către ASF. În urma intrării în procedură de faliment a Carpatica Asig, măsură anunţată recent de către ASF, pe piaţa RCA rămân doar opt jucători: Euroins, City Insurance, Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom- Vienna Insurance Group, Omniasig – Vienna Insurance Group, Groupama şi Uniqa.  

În cazul taxiurilor noi, cu malus zero, calculele COTAR arată că, la o daună medie de 4.651 lei şi o frecvenţă a daunei de 9,3%, preţul unei poliţe ar trebui să fie de 1.300 lei, compus dintr-o valoare medie a despăgubirii de 744 lei pe maşină asigurată, costuri de administrare şi vânzare de 480 lei şi profit de 36 de lei, potrivit News.ro.  

Transportatorii susţin, însă, că preţul unei poliţe RCA pentru taxiuri este de aproape trei ori mai mare, adică de 3.600 lei, deşi „taxiurile înregistrează o valoarea a daunei medii semnificativ mai mică, avariile provocate având loc la viteze reduse, în traficul din mediul urban“.   

Asociaţiile transportatorilor ameninţă în continuare cu proteste la nivel naţional, la jumătatea lunii septembrie, generate de scumpirea asigurărilor auto, după ce până acum au recurs la „proteste spontane“, precum încetinirea traficului pe drumuri prin deplasarea cu viteză foarte redusă a camioanelor.

2. Recuperatorii de datorii, o afacere de 2,7 miliarde de euro în România. Valoarea medie este de 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom

Piaţa de recuperare creanţe va ajunge la 2,7 miliarde euro în 2016, în creştere cu cel puţin 8% faţă de anul trecut, potrivit lui Cătălin Neagu, directorul general al Top Factoring. Aceasta estimează că valoarea medie a creanţelor se ridică la 1.400 de euro în domeniul bancar şi 190 de euro în telecom.

Având în vedere evoluţia din primul semestru, ne aşteptăm ca piaţa să crească cu 200 milioane euro în 2016, respectiv la 2,7 miliarde de euro“, precizează Cătălin Neagu.  

Top Factoring, una dintre principalele companii din sectorul recuperărilor de creanţe, a gestionat, în zece ani de activitate, un portofoliu de peste 5 milioane de creanţe şi a recuperat peste 170 de milioane de euro pentru clienţi.  

Cea mai mare parte a afacerilor companiei provine din recuperarea de creanţe neîncasate pentru clienţi din banking şi domeniul telecom, unde valoarea medie a creanţelor ajunge la 1.400 euro şi respectiv 190 euro. 

În cei 10 ani de activitate compania a colectat creanţe pentru mai mult de 500 de clienţi din domeniul bancar, servicii de comunicaţie şi utilităţi.   

Astăzi, în funcţie de cota de piaţă, compania se clasează în topul primelor cinci companii de management şi recuperare de creanţe din România.

Business24.ro, Ziare.com, Profit.ro

3.   Finantele vor ca angajatorii care nu platesc la timp anumite taxe sa faca inchisoare

Ministerul Finantelor vrea ca patronii care nu platesc la timp impozitele si contributiile cu retinere la sursa pentru angajatii lor sa fie urmariti penal si chiar sa riste puscaria.

Initial, legea privind combaterea evaziunii (241/2005) prevedea ca este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unul la 6 aniretinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Anul trecut, prevederea a fost declarata neconstitutionala si eliminata, pentru ca legea nu definea notiunea de „impozite sau contributii cu retinere la sursa”. Acum insa notiunea este definita in Codul Fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016.

Astfel, Ministerul Finantelor vrea sa modifice iarasi legea pentru ca neplata impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa sa fie din nou infractiune, potrivit unor surse din institutie citate de Profit.ro.

In primul semestru, veniturile din contributii la bugetul de pensii au scazut cu circa 1 miliard lei fata de acelasi interval al anului trecut. In schimb, impozitul pe venit si celelalte contributii de asigurari au avut chiar usoare majorari.

4. Oltchim se vinde pe bucati: Trei mari investitori sunt interesati de combinat

Trei investitori sunt interesati sa achizitioneze cele noua pachete de active de la combinatul Oltchim, scoase la vanzare de autoritati, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari ai companiei.

Negocierile cu potentialii investitori au fost, insa, suspendate si vor fi reluate abia dupa verdictul Comisiei Europene in ceea ce priveste investigatia demarata in cazul Oltchim, raspuns care ar putea veni in intervalul 20-25 septembrie.

„Nu putem dezvalui la acest moment care este numele acestor investitori. Le vom face publice la momentul potrivit. Eu sper ca pana la sfarsitul anului sa avem contractele deja semnate”, a spus Piperea.

„E momentul sa fie vandut, pentru ca am pus pe picioare combinatul, functioneaza, are profit, are EBITDA (profitul inainte de dobanzi, impozite, depreciere si amortizare – n.red.) de aproape 5 milioane de euro, deci e pregatit de vanzare”, a mentionat Piperea.

Combinatul Oltchim, aflat in insolventa din ianuarie 2013, a fost scos la vanzare oficial, pe bucati, prin noua pachete de active.

„Aceasta metoda de vanzare a fost solicitata de partea de investitii. Cele noua pachete de active sunt ansambluri functionale care vor fi teoretic organizate ca centre de afaceri. Este o cerinta de la Uniunea Europeana. Este o solutie cu care au fost de acord si investitorii. Teoretic, pot fi 2, 7 sau 9 cumparatori”, a precizat Piperea.

Businessmagazin.ro

5. Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

Scena start-up-urilor continuă să fie înfloritoare în Europa: investiţiile au crescut mult în ultimii ani, companiile susţin tot mai mult inovaţia şi tot mai multe agenţii guvernamentale promovează antreprenoriatul prin scutiri de taxe. Cu toate acestea, teama îi opreşte în continuare pe potenţialii antreprenori, iar potrivit ultimei ediţii a Global Entrepreneurship Monitor Report 39% dintre europeni spun că nu ar porni propriul business din cauza fricii de eşec.

Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

Wall-street.ro

6. Coface: cum a pierdut Romania peste 100.000 de companii in ultimii 5 ani

Tara noastra a avut 105.545 companii care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015, cu o medie anuala de aproximativ 20.000 de companii insolvente, potrivit specialistilor Coface. Volumul este foarte mare, in conditiile in care reprezinta circa 16% din totalul companiilor inregistrate in Romania si respectiv un sfert din totalul firmelor active, care au venituri.

Nu doar numarul companiilor insolvente din intervalul analizat ar fi foarte mare, ci si dimensiunea acestora. Astfel, 2.933 dintre companiile insolvente in intervalul analizat aveau o cifra de afaceri peste 1 milioane de euro, in conditiile in care media companiilor active la nivel national pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din Romania a pierdut in ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Comparand cifrele cu cele inregistrate la nivel regional sau in tarile mai dezvoltate, observam ca fenomenul insolventelor a fost exploatat in sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzand de un cadru legislativ subred si foarte protector cu partea debitoare.

„In ultimii cinci ani, am observat un abuz al companiilor din Romania in exploatarea unui cadru juridic subred, fructificand astfel lacunele unei proceduri a insolventei foarte protectoare pentru partea debitoare. In ultimii cinci ani, Romania a inregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidenta la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrala si de Est si un procent al reorganizarii reusite de maximum 3%, acesta din urma fiind de zece ori sub media din tarile dezvoltate ale UE”, a declarat Iancu Guda, services director Coface.

In opinia sa, numarul foarte ridicat si calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul cresterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% daca fenomenul insolventelor din Romania ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finantat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au inregistrat pierderi record de 127 miliarde de lei, cei mai mari pierdanti fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% in totalul datoriilor raportate de firmele insolvente, arata Coface.

Media incidentei insolventelor la 1.000 de companii active in cazul Romaniei intre 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale si de Est, in conditiile in care Romania a fost tot timpul in primele trei tari din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolventa la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% in 2008 (nivel anterior crizei financiare), pana la aproape 55% in 2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din Romania se reorganizeaza cu succes, de aproape zece ori mai putin decat media tarilor dezvoltate din UE.

Incepand cu anul 2014, numarul insolventelor nou deschise a scazut pe fondul intrarii in vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolventa: 28% in 2014, 50% in 2015, iar estimarile Coface pentru 2016 indica o contractie a acestora cu inca 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul in care Coface observa o scadere a insolventelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depasesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au scazut cu 56%, in timp ce pierderile sociale (numarul locurilor de munca pierdute) s-au diminuat cu 12%. Imbunatatirea disciplinei de plata in anul curent devine vizibila la nivel national: valoarea instrumentelor refuzate la plata in primul semestru al anului curent a scazut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, in timp ce numarul SRL-urilor nou inregistrate in perioada analizata a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel dupa 2010).

Impactul acestor insolvente in economie

Nivelul foarte ridicat al insolventelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lasat urme adanci in economia nationala si in mediul de afaceri, acestea din urma putand fi evaluate din mai multe puncte de vedere, precum plafonarea cresterii economice, reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale sau pierderile cauzate creditorilor.

Plafonarea cresterii economice: conform estimarilor Comisiei Europene, nivelul PIB potential al Romaniei pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% inregistrat inaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la aceasta contractie au fost reducerea investitiilor straine directe si absorbtia modesta a fondurilor europene (elemente esentiale pentru finantarea formarii brute de capital), nivelul scazut al productivitatii si sporului negativ in evolutia fortei de munca (pe fondul efectului de emigrare, din ce in ce mai vizibil in randul populattei calificate). Firmele romanesti care au intrat in insolventa in 2011-2015 au generat o cifra de afaceri totala de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie inregistrata de toate companiile din Romania in intervalul respectiv.

„Productivitatea foarte scazuta a companiilor respective, pe fondul unorinvestitii ineficiente sau cu o finantare nesustenabila a formarii brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adaugata de la nivel national, deci la nivelul PIB”, mai spune Iancu Guda.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potential, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa in 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel inregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indica o crestere cu 75% a nivelului potential al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simuland o crestere a productivitatii medii in randul companiilor care au intrat in insolventa in perioada analizata, ajustand in acelasi timp numarul acestora la un nivel acceptabil (media din ECE).

Reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale alimentate de contributiile sociale suplimentare: companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 avea 451.956 de salariati, respectiv 11% din totalul locurilor de munca raportate de toate companiile active. In conditiile in care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizeaza cu succes, putem aprecia ca majoritatea acestor locuri de munca au fost desfiintate.

Mai mult, avand in vedere ca firmele romanesti care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 11 ani si sunt de doua ori mai multe decat nivelul companiilor nou inmatriculate, este greu de crezut ca firmele nou infiintate pot absorbi o parte importanta a celor peste 450.000 de salariati care si-au pierdut locurile de munca din cauza insolventei angajatorului.

„Daca ne gandim ca nivelul somajului raportat de INS pentru Romania in 2011-2015 a fost relativ stabil, inseamna ca o parte dintre acesti salariati s-au angajat la alte companii, insa majoritatea acestora probabil ca a emigrat in strainatate, in cautarea unui loc de munca”, arata Iancu Guda.

Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii si de contributiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 indica un impact negativ in veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei.

Pierderile cauzate creditorilor: declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 indica un nivel total al datoriilor acumulate in bilant de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din Romania. Dintre toti creditorii firmelor insolvente, furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi, in conditiile in care acestia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde de lei.

In acest clasament, urmatorii creditori care au pierdut sunt institutiile de credit (banci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 miliarde de lei datorii in bilantul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritatile statului, cu 26 miliarde de lei si o pondere de 20% in totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entitati afiliate.

„Faptul ca furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 nu este o intamplare. Pe fondul conditiilor de finantare bancara din ce in ce mai exigente incepand din 2009, firmele private au fost nevoite sa apeleze din ce in ce mai mult la creditul furnizor”, mai spune Iancu Guda. In opinia sa, riscul de neplata a fost amplificat in perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovand acelasi comportament in aceeasi perioada;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lantul comercial, pe masura ce solicitarile de extindere a termenelor de plata/ incasare inaintau pe lantul furnizor. Termenul mediu de incasare a creantelor inregistrat de companiile romanesti a crescut de la 60 de zile in 2008 la 104 zile in 2015;
  • Fenomentul a creat o crestere a interdependentei intre companii, din ce in ce mai multe firme semnaland incapacitatea temporara de plata pe fondul neincasarii creantelor de la clientii importanti;
  • Durata de transformare a veniturilor din incasari a crescut, in timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor in plati a crescut, de asemenea, amplificand presiunea asupra lichiditatilor companiilor.

7. Antreprenor in serie despre guvernul Ciolos: Parca simt si alta atitudine cand merg la ghiseele diverselor institutii!

Din tot ce a vazut in ultimele luni, lui Matei Pavel, antreprenor in serie, i se pare ca focusul este in directia potrivita. “Parca simt si alta atitudine la ghiseele diverselor institutii unde mai trebuie sa ajung, pentru ca si creierul meu este mult mai tolerant stiind ca se fac eforturi. Nu ma deranjeaza atat de mult ca multe schimbari vor dura 3, 5, 10 ani, cat timp am convingerea ca ele sunt pe un roadmap si se lucreaza activ la ele”, caracterizeaza el, in cateva cuvinte, activitatea guvernului condus de Dacian Ciolos.

Matei Pavel a lansat si vandut in urma cu cativa ani CautaReduceri.ro, totodata ocupand-se de extinderea Konkurs.ro, RandomWinnners.com si, in prezent, focusul sau este pe start-up-ul T-Me Studios.

“Cred ca cel mai important lucru este sa accepte faptul ca inertia este mare, chiar si la noi, la antreprenori, si sa nu se dea batuti. Am observat multe reactii negative la lucruri pozitive (cum ar fi ca Ciolos a raspuns personal pe Facebook unor comentarii), dar e de inteles”, a mai spus Matei.

De exemplu, Dragos Stanca, managing partner la agentia Think Digital, a postat pe Facebook zilele trecute urmatoarea reactie:

Matei Pavel continua, explicand: „E ca atunci cand angajezi pe cineva: inainte sa-ti castige increderea, primele 2-3 luni insisti sa iti dai ok-ul pe modalitatea de implementare dar dupa ce vezi ca omul isi face treaba, il lasi sa ajunga la obiectiv cum crede el mai bine. Cata vreme ne aliniem cu obiectivele, haterii vor disparea progresiv”, a subliniat el, pentru wall-street.ro.

Ramanand in sfera IT-ului, foarte multi antreprenori renumiti din Romania, dar si presa internationala, au laudat initiativa guvernului Ciolos de a lansa GovITHub, unul din proiectele prin care Executivul incurajeaza inovatia provenita din zona antreprenoriala si cooperarea pentru a depasi barierele birocratice si pentru a implementa proiecte digitale in serviciul cetatenilor. Programul se va desfasura atat cu ajutorul a 10 bursieri pe o perioada de 6 luni, cat si cu ajutorul unor voluntari cu norma de 8 ore/saptamana.

8. Ne dorim cu adevarat sa avem meseriasi? Elevii cer mai multa practica. Ii aude cineva?

Ore in sir petrecute in ateliere invechite, din care instrumentele de lucru lipsesc, si scurte vizite la sediile angajatorilor o data pe an sau pur si simplu o foaie care sa ateste ca au trecut pe acolo. La asta se reduce, in general, experienta practica a elevilor din liceele tehnologice sau din scolile profesionale din Romania, care ar trebui sa cunoasca o meserie atunci cand ies din scoli. Cat va mai dura pana nu vom mai avea meseriasi priceputi, daca ceva nu se schimba in sistemul de educatie? Vor reusi companiile si institutiile de invatamant sa imbunatateasca lucurile curand?

Stefania si Mihai sunt elevi la Liceul Tehnologic Rosia de Amaradia si Colegiul Tehnic Henry Coanda din Targu-Jiu, urmand sa obtina la absolvire diplome de tehnician mecatronist, respectiv tehnician in transporturi.

Amandoi au vise mari, Stefania vrea sa urmeze Academia Militara si sa devina maistru militar, pentru ca asa crede ca isi va asigura un serviciu sigur, iar Mihai vrea sa isi deschida un atelier de mecanica.

I-am intalnit in tabara din cadrul programului Romania Meseriasa, un proiect de schimbare a invatamantului profesional, derulat de Petrom. Erau la atelierul de mecanica de langa Brasov al lui Gabi Onofrei, presedintele Asociatiei Romane de Tunning, alaturi de alti 50 de elevi de liceu si scoli profesionale, unde timp de cateva zile au avut ocazia sa vada ce inseamna sa faci practica cu adevarat.

„Cred ca prin mecanica poti sa dobandesti cunostinte pe care sa le folosesti in viata de zi cu zi. (…) Noi, la scoala, practica facem in atelier si ne mai plimba pe la firmele din zona. La atelierul lui Gabi Onofrei am pus in practica teoria pe care o stim de la scoala si am invatat o multime de lucruri noi. Mi-a placut sa sudez, chiar m-am oferit singura”, a spus Stefania.

Desi a incantat-o experienta in domeniul mecanicii, ea considera ca pentru a reusi in viata va avea totusi nevoie sa urmeze cursurile unei universitati.

Pe de alta parte, Mihai este sigur ca isi poate asigura un trai bun din mecanica si ca meseria pe care el viseaza sa o faca va avea intotdeauna cautare.

„Orice baiat are loc in inima pentru masini, iar la mine este un loc mare. Pana sa ajung aici nu stiam ca un mecanic face lucruri atat de interesante, noi la scoala facem banci pentru curtea scolii. (…) Din pacate, la scoala nu ne invata despre mecanica in sine, invatam lucruri foarte simple, cum ar fi despre lucrul cu piulite”, a aratat el.

Mihai spune ca isi doreste ca pe viitor sa urmeze o facultate de inginerie mecanica si sa isi deschida propriul atelier.

Nu mi-e rusine sa ma murdaresc pe maini, mai ales ca voi face aceasta meserie cu pasiune. Targu-Jiu nu este un oras prea dezvoltat pe zona aceasta, insa masini sunt peste tot, in orice oras, asa ca de lucru ai oricand in domeniul mecanicii.

„Copii nu cred ca pot sa faca lucruri”

Pe langa partea practica, copiii care ajung in tabara au sansa sa lucreze cu traineri care ii ajuta sa inteleaga cerintele pietei muncii si ii pregatesc pentru angajare.

Pentru mare parte dintre adolescenti este pentru prima data cand aud despre notiuni precum „lucru in echipa”, „spirit civic”, „spirit antreprenorial” sau „angajabilitate”. Despre toate acestea ii invata o echipa de traineri specializati in dezvoltare personala.

„In ateliere ne propunem sa atingem mai multe lucruri pe care sa le foloseasca ei mai tarziu in viata, nu neaparat in cariera. (…) La inceput, observ la ei o reticenta la noi, la nou, la orice. Copiii nu au fost expusi la genul acesta de activitati si prefera sa fie retrasi. Partea cea mai frumoasa este ca pe masura ce trecem cu ei prin ateliere se deschid din ce in ce mai mult”, a declarat trainerul Robert Iancu.

Potrivit acestuia, daca la inceput elevii vin cu bariere, considerandu-se marginalizati pentru ca fie nu au intrat la liceu, fie pentru ca sunt din zone defavorizate ale tarii, cu sprijinul trainerilor si a tuturor celor implicati, „pleaca cu atitudinea ca se poate, ca si ei, chiar daca sunt mici, pot sa schimbe lucruri, si invata ca sunt singurii responsabili de constructia viitorului lor”.

Meseriasi imbatraniti, calificari depasite

Si Mona Nicolici, cea care se afla in fruntea proiectului Romania Meseriasa, a subliniat ca intre problemele sistemului educational se numara lipsa practicii, curriculumul depasit si neadaptarea calificarilor la nevoile actuale ale pietei muncii.

Nicolici a aratat ca, in ultima perioada, angajatorii se indreapta spre Ministerul Educatiei si incearca sa gaseasca solutii, deoarece raman fara oameni in companii, in contextul in care meseriasii buni imbatranesc, iar tinerii nu sunt pregatiti conform nevoilor pietei muncii.

Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei se afla la cea de a 2-a editie si pregateste anul acesta o noua generatie de 270 de elevi din scolile profesionale si liceele tehnologice din judetele Gorj, Arges, Dambovita si Bacau care studiaza in urmatoarele domenii: petrolier, electric, mecanic, constructii, turism si alimentatie. Tabara Meseriasilor din Tara lui Andrei face parte din campania“Romania Meseriasa“, programul prin care OMV Petrom sprijina invatamantul profesional din Romania.

Sedinta de Guvern din 24.08.2016

Va aducem la cunostinta ca in data de 24 august 2016 a avut loc sedinta de Guvern, in care au fost adoptate urmatoarele acte normative:

   I.    ORDONANȚE

  1.  ORDONANȚĂ pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (4¹) al art. 30 din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
  2.  ORDONANȚĂ privind efectuarea plăţii contribuţiei la bugetul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor
  3.  ORDONANȚĂ pentru aprobarea plăţii unei contribuţii financiare la Fundaţia ”Stichting Europeana” – Olanda
  4.  ORDONANȚĂ privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animal
  5.  ORDONANȚĂ privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie
  6.  ORDONANȚĂ privind amenajarea spaţiului maritime
  7.  ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor
  8.  ORDONANȚĂ pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional, precum şi pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002
  9.  ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001, cu modificările ulterioare

II.    HOTĂRÂRI

  1.  HOTĂRÂRE pentru aprobarea Amendamentului nr. 4 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 21 decembrie 2015, la 3 mai 2016 şi la Luxemburg la 15 aprilie 2016, între Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor, etapa a VI-a, semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2006
  2.  HOTĂRÂRE privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2016 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului S.A.
  3.  HOTĂRÂRE privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2016 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.
  4.  HOTĂRÂRE privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2016 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Oltenia – S.A.
  5.  HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea Comercială Electrocentrale Bucureşti S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei
  6.  HOTĂRÂRE privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitare corp A, Complex Panduri” (consolidare, modernizare inclusiv amenajarea mansardei în volumul podului existent), Şoseaua Panduri, nr.90, sector 5, Bucureşti, realizat prin Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A.
  7.  HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1357/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Suceava, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Suceava
  8.  HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 5 la Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj
  9.  HOTĂRÂRE pentru aprobarea Memorandumului de Înţelegere între Ministerul Economiei din România şi Ministerul Textilelor al Republicii India cu privire la cooperarea în domeniul textilelor, confecţiilor şi al creaţiei de modă, semnat la New Delhi, la 23 aprilie 2013
  10.  HOTĂRÂRE privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea „IPROCHIM” S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri
  11.  HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii ”Consolidare şi amenajare scurgere ape DN 67D km 0+000-42+000”, judeţele Gorj şi Mehedinţi
  12.  HOTĂRÂRE privind actualizarea valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne-Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Călăraşi
  13.  HOTĂRÂRE privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Vaslui, Neamţ, Harghita, Braşov, Bacău şi Covasna, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea Anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
  14.  HOTĂRÂRE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei” la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
  15.  HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării
  16.  HOTĂRÂRE privind acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Republica Macedonia, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016
  17.  HOTĂRÂRE privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune
  18.  HOTĂRÂRE pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
  19.  HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

III.    MEMORANDUMURI

  1.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea semnării Acordurilor de finanţare între Comisia Europeană, Statele Partenere participante la Programele Operaţionale Comune Bazinul Mării Negre 2014-2020, România-Ucraina 2014-2020 şi România-Republica Moldova 2014-2020 şi România, reprezentată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management, şi, pentru situaţii ulterioare care necesită modificarea documentelor, mandatarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru realizarea demersurilor necesare finalizării procesului de negociere şi/sau modificare a Acordurilor de finanţare
  2.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării, de către România, a acordului de finanţare unic pentru Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia între România, reprezentată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România, în calitate de Autoritate de management, îndeplinind inclusiv funcţia de certificare şi Republica Serbia reprezentată de Guvernul Republicii Serbia (Biroul de Integrare Europeană din Republica Serbia), în calitate de Autoritate Naţională, precum şi mandatarea Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să realizeze demersurile necesare finalizării procesului de negociere şi/sau modificare în ceea ce priveşte conţinutul Acordului
  3.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea raportului naţional în perspectiva celei de-a treia Conferinţe ONU în domeniul aşezărilor umane şi dezvoltării urbane durabile – Habitat III (2016), în vederea transmiterii către UN HABITAT
  4.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea încheierii, prin schimb de scrisori, a Programului de cooperare pe anul 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în baza Articolului 1 al „Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 (Acord), astfel cum a fost modificat prin cele cinci Protocoale Adiţionale”
  5.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea acordării unei finanţări nerambursabile Guvernului Republicii Moldova în valoare de 2 milioane de Euro pentru implementarea de proiecte în baza prevederilor Articolului 3 din Protocolul Adiţional 4 şi Articolului 1 din Protocolul Adiţional 5 la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010 (Acord), astfel cum a fost modificat prin cele cinci Protocoale Adiţionale
  6.  MEMORANDUM cu tema: Necesitatea iniţierii unui proiect de act normativ prin care să se reglementeze restituirea către Guvernul Statelor Unite ale Americii a unor sume reprezentând TVA şi accize
  7.  MEMORANDUM cu tema: Rezultatul discuţiilor privind condiţiile în care România ar putea să devină membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) şi aprobarea transmiterii unei scrisori, semnate de către ministrul finanţelor publice, conducerii AIIB prin care România îşi exprimă oficial interesul de a deveni membru al Băncii
  8.  MEMORANDUM cu tema: Desemnarea președintelui Părţii române în cea de-a XXVII-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-turcă de colaborare economică şi tehnică
  9.  MEMORANDUM cu tema: Participarea statului în economie. Orientări privind administrarea participațiilor statului în întreprinderi publice. Rolul şi așteptările statului ca proprietar
  10.  MEMORANDUM cu tema: Observaţiile României în cauza C-284/16, Achmea, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (termen pentru transmiterea observaţiilor scrise: 21 august 2016)
  11.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea transmiterii de către Guvern prin Secretariatul General al Guvernului a unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Focşani, judeţul Vrancea, privind emiterea unei hotărâri ce are ca obiect trecerea unei părţi din Cimitirul Sudic al Municipiului Focşani, în suprafaţă de 2604 mp, din domeniul public al municipiului Focşani, în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, pentru a fi utilizată ca cimitir militar
  12.  MEMORANDUM cu tema: Propuneri achiziţie autoturisme pentru înnoirea parcului auto al misiunilor diplomatice ale României din străinătate
  13.  MEMORANDUM cu tema: Aprobarea iniţierii Programului de Modernizare a Infrastructurii Spitaliceşti şi demarării negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea accesării Facilităţii de Pregătire a Proiectelor de Infrastructură Pentru realizarea fazei pilot din program

REVISTA PRESEI 24.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro. 2

  1. Afacerile de miliarde dezvoltate pe internet. Cum a ajuns un proiect militar să genereze averi de sute de miliarde de dolari 
  2. Coface: Peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani, adică 16% din totalul firmelor. Peste 450.000 de locuri de muncă au dispărut 
  3. Energia verde asigură peste jumătate din producţia naţională de electricitate pentru a doua zi consecutiv, din cauza vânturilor puternice

Agerpres.ro. 7

  1. Achim Irimescu: România dispune de calitatea căutată de țările arabe în sectorul ovinelor 

Wall-street.ro. 8

  1. DTZ Echinox: Stocul de spatii de birouri din marile orase ale tarii ar putea ajunge la 800.000 mp la finele lui 2017 
  2. Surprinza? Tinerii nu se uita la salariu. Iata cum poti deveni angajatorul dorit de tinerii cu studii superioare
  3. Un manager le explica tinerilor de ce trebuie sa accepte un stagiu de practica neplatita, chiar daca dureaza mai multe luni 

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1.   Afacerile de miliarde dezvoltate pe internet. Cum a ajuns un proiect militar să genereze averi de sute de miliarde de dolari 

Gândit iniţial ca un proiect militar, internetul a devenit, la 25 de ani de la lansarea sa publică, un adevărat succes comercial, acesta fiind mediul în care înfloresc companii precum Google, Facebook, Amazon, PayPal, Ebay, Twitter sau Alibaba.

Internetul a sărbătorit ieri 25 de ani de când a fost deschis pentru publicul larg. De-a lungul acestui sfert de veac, internetul a devenit „casă“ pentru sute de mii de companii, unele dintre acestea ajungând, între timp, adevăraţi giganţi online, a căror valoare se ridică acum la sute de miliarde de dolari.  

Cea mai cunoscută companie care activează pe internet este Google, numele său fiind sinonim cu căutarea de informaţii online. Compania a fost fondată în anul 1997 de către Larry Page şi Sergey Brin, iar acum are o capitalizare bursieră de 537 de miliarde de dolari la valoarea de ieri a acţiunilor. De altfel, Google este a doua companie din lume ca valoare, după Apple, iar pentru puţin timp a deţinut chiar prima poziţie. Pe lângă motorul de căutare omonim, folosit de două treimi din utilizatorii de internet din lume, Google este şi dezvoltatorul sistemului de operare Android, prezent pe 86% din smartophone-urile vândute la nivel mondial. Succesul său a atras foarte mulţi competitori, Microsoft operând motorul de căutare Bing, în vreme ce Baidu şi Yandex sunt supranumite „Google-ul Chinei“ şi „Google-ul Rusiei“.  

Retail online   Retailerul Amazon.com este un alt exemplu de succes datorat internetului. Compania a fost fondată de către Jeff Bezos în anul 1994 şi a ajuns între timp cel mai mare retailer online din lume, cu o capitalizare de 359 de miliarde de dolari.

Compania este şi unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de cloud computing din lume, mii de companii fiind găzduite pe fermele sale de servere.   

Reţele sociale  

Facebook este un alt gigant online, compania operând cea mai populară reţea de socializare din lume, două dintre cele mai populare servicii de mesagerie – Facebook Messenger şi WhatsApp – şi Instagram, cea mai populară reţea de partajare de fotografii.  

Tencent şi Alibaba sunt doi giganţi ai internetului proveniţi din China care s-au făcut remarcaţi recent prin tranzacţii imense. Tencent a cumpărat Supercell, producătorul jocului Clash of Clans, cu 8,6 miliarde de dolari, şi mai deţine şi alte companii de profil.

Tencent este şi proprietarul aplicaţiei de mesagerie WeChat – care are 806 de milioane de utilizatori, în vreme ce portalul QQ, operat de acelaşi grup, are 899 de milioane.   

Puterea Chinei  

Alibaba a scris istorie în anul 2014, când a realizat cea mai mare listare din istorie, compania strângând 25 de miliarde de dolari de la investitori.

Grupul deţine cel mai mare bazar online din China (Taobao), o compania de plăţi online (Alipay), dar deţine şi o echipă de fotbal (Guangzhou Evergrande), un ziar (South China Morning Post) şi o serie de pachet de acţiuni la alte aplicaţii şi site-uri.  

Intermediarii  

Priceline este un grup care deţine mai multe site-uri şi aplicaţii prin care se pot face rezervări online de restaurante, hoteluri şi companii aeriene, fiind operatorul site-ului Booking.com, în vreme ce prin Expedia se pot rezerva concedii şi călătorii. De asemenea, serviciul de plăţi online PayPal are o capitalizare de aproape 46 de miliarde de dolari. În schimb, Yahoo!, pionier al internetului, este evaluată la doar 41 de miliarde de dolari după ce acţionarii şi-au pierdut încrederea că societatea poate concura cu succes Google şi Facebook. De altfel, Yahoo! a anunţat că îşi va vinde operaţiunile de internet către grupul telecom Verizon, care deţine şi AOL. Netflix, cel mai popular serviciu de vizualizare online de filme, are o capitalizare de 40 de miliarde de dolari.   

Din domeniul comerţului, JD.com, al doilea retailer online al Chinei, este evaluat la 38,2 miliarde de dolari, în vreme ce Ebay are 34,7 miliarde de dolari. Reţeaua profesională LinkedIn are o capitalizare de 26 de miliarde de dolari şi va fi cumpărată de către Microsoft, în vreme ce Twitter este evaluată la 13 miliarde de dolari.  

Naver este operatorul unui portal popular în Coreea de Sud şi este şi compania-mamă a Line Corp, care dezvoltă aplicaţia de chat LINE, foarte populară în Japonia şi în Asia de Sud-Est. Line Corp s-a separat recent de Naver şi a devenit independentă, listându-se pe bursă. Compania a strâns de la investitori un miliard de dolari pentru a-şi extinde operaţiunile. LINE are 560 de milioane de utilizatori.   Tot în categoria companiilor de internet se regăsesc şi Snapchat şi Pinterest, doi „unicorni”. Termenul este folosit pentru companiile care au fost evaluate la mai bine de un miliard de dolari de către investitori în rundele de finanţare, dar care încă nu au ajuns la bursă.   

Spotify este cel mai popular site pentru ascultat muzică, având peste 30 de milioane de utilizatori care plătesc lunar o anumită sumă de bani pentru a accesa melodiile pe calculator sau prin aplicaţiile sale mobile.  

În fine, Yelp este un site de review-uri online pentru restaurante şi firme de livrare la domiciliu, Groupon operează un site şi mai multe aplicaţii cu promoţii şi cupoane de reduceri, în vreme ce Sina Corp este proprietarul reţelei de microblogging Sina Weibo, supranumită „Twitter-ul Chinei”.  

23 august – aniversarea internetului  

Pe 23 august 1991, utilizatorii au avut acces la „world wide web“. Internetul exista de ani buni, dar era folosit doar în centre de cercetare şi de armată pentru a transmite informaţii şi mesaje. Odată cu deschiderea web-ului, a fost creat cel pe care orice utilizator îl ştie în prezent. Cel pe care există Facebook, Google, aplicaţii, filme, muzică, literatură sau pornografie. Omul care a creat acest univers digital este Tim Berners-Lee.   

El a creat „World Wide Web“ în 1989, în timp ce lucra la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare). Atunci, la finalul anilor ’80, internetul era un sistem global de computere conectate, funcţiona de câţiva ani buni, iar utilizatorii putea trimite date de la un calculator la altul, indiferent de locul în care se aflau.  

Ce lipsea era o modalitate eficientă de a permite accesul uşor al publicului larg la acele informaţii. Berners-Lee era programator la institutul CERN şi era îngrijorat de datele care se pierdeau frecvent. A observat şi că cercetătorii pierdeau timp preţios refăcând diverse experimente, deoarece nu găseau uşor rezultatele. El avea nevoie de o modalitate de a face informaţia mai accesibilă, aşa că a desenat un plan pe o bucăţică de hârtie, în martie 1989, cu titlul „Managementul Informaţiei: O propunere“.  

Deşi avea un plan, el nu avea pachete software care să îl ajute, astfel că a trebuit să creeze totul, ca să îşi realizeze planul, după ce i-a fost aprobat. A scris protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) pentru modul în care informaţia ar fi transmisă între computere, limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) pentru a realiza paginile web şi primul browser, numit WorldWideWeb. El este responsabil şi pentru prima pagină web care a existat vreodată. Până pe 23 august 1991, noul sistem de indexare era folosit la CERN. De atunci, în aceşti 25 de ani, a fost într-o continuă dezvoltare.

2.   Coface: Peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani, adică 16% din totalul firmelor. Peste 450.000 de locuri de muncă au dispărut

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvenţă între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente. Volumul este foarte mare, în condiţiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România şi respectiv un sfert din totalul firmelor active, adică cele care au venituri, potrivit unui comunicat Coface.

Ravagii printre companiile mari    

Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci şi dimensiunea acestora: 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste un milion de euro, în condiţiile în care media companiilor active la nivel naţional pe acest segment de venituri a fost de 23.455. 

Astfel, mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari. 

De altfel, principalele companii intrate în insolvenţă în perioadă au fost Hidroelectrica – care a şi ieşit cu succes din reorganizare, Oltchim, combinatele siderurgice Mechel, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) sau retailerul de bricolaj Ambient.  

„Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în ţările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvenţelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ şubred şi foarte protector cu partea debitoare“, se arată în comunicat.  

Media incidenţei insolvenţelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape patru ori peste nivelul Europei Centrale şi de Est, în condiţiile în care România a fost tot timpul în primele trei ţări din regiune din acest punct de vedere.    Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în  2015.

Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puţin decât media ţărilor dezvoltate din UE.   

Îmbunătăţiri în ultimii ani  

Începând cu anul 2014, numărul insolvenţelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvenţă: mai întâi cu 28% în 2014, apoi cu 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracţie a acestora cu încă 25%.

„Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvenţelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic“, se arată în comunicat.   

„Pierderile financiare (datorii care depăşesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătăţirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel naţional: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010)“, precizează Coface.  

Urme adânci lăsate în economie  

Totuşi, nivelul foarte ridicat al insolvenţelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia naţională.  

Prima o constituie plafonarea creşterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potenţial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracţie au fost reducerea investiţiilor străine directe şi absorbţia modestă a fondurilor europene (elemente esenţiale pentru finanţarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivităţii şi sporului negativ în evoluţia forţei de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatţei calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvenţă în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.    Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiţii ineficiente sau cu o finanţare nesustenabilă, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel naţional.   

Astfel, dacă societăţile intrate în insolvenţă ar fi mai eficiente, atunci economia naţională ar creşte mai puternic.  

450.000 de locuri de muncă au fost desfiinţate  

Reducerea deficitului bugetar prin creşterea veniturilor fiscale alimentate de contribuţiile sociale suplimentare este o altă problemă. Companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 avea 451.956 de salariaţi, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condiţiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desfiinţate. „Mai mult, având în vedere că firmele româneşti care îşi întrerup activitatea au o durată medie de viaţă de 11 ani şi sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înfiinţate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariaţi care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenţei angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul şomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre aceşti salariaţi s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă“, potrivit estimărilor Coface.  

Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii şi de contribuţiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 de miliarde de lei, declaraţiile financiare ale companiile care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 indică un impact de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015.  

Pierderi provocate furnizorilor şi băncilor   De asemenea, au fost provocate pierderi şi creditorilor. Declaraţiile financiare ale companiilor care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanţ de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România.   

„Dintre toţi creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condiţiile în care aceştia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 de miliarde de lei. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituţiile de credit (bănci, instituţii financiare nebancare, companii de leasing), care raportau 36 de miliarde de lei datorii în bilanţul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor. Mai departe, acestea sunt urmate de autorităţile statului, cu găuri constatate de 26 de miliarde de lei şi o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente.   

Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entităţi afiliate, adică de la patroni şi firmele lor.   

„Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condiţiilor de finanţare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor“, arată Coface.  

Termenul mediu de încasare a creanţelor înregistrat de companiile româneşti a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015.  

În acest context, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de „bănci comerciale“ pentru clienţii acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse, punctează raportul. 

3.   Energia verde asigură peste jumătate din producţia naţională de electricitate pentru a doua zi consecutiv, din cauza vânturilor puternice

Producţia naţională de energie electrică este produsă în proporţie de peste 56% din surse regenerabile în dimineaţa zilei de miercuri, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional în timp real, prezentate de Transelectrica, scrie Agerpres.ro.

Astfel, miercuri la ora 9:30, energia eoliană acoperea 27,10% din producţia totală (2.223 MW), urmată de energia hidro, cu 26,31% din total (2.158 MW). Totodată, 2,71% din producţie provine din energia fotovoltaică (222 MW), arată sursa citată.   Cărbunele produce 18,11% din total (1.485 MW), energia nucleară — 16,63% (1.364 MW), hidrocarburile — 8,56% (702 MW), iar biomasa — 0,59% (48 MW).   De regulă, cărbunele este principala sursă de producere a energiei electrice în România, urmată de cea hidro şi de cea nucleară.   Producţia naţională totală la ora menţionată era de 8.225 MW, din care consum intern — 6.959 MW, diferenţa fiind exportată.  

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis miercuri o atenţionare Cod galben de vânt puternic, valabilă între orele 8:00 şi 14:00, în judeţele Constanţa şi Tulcea, unde se află instalate cele mai multe parcuri eoliene din România.   Potrivit meteorologilor, în judeţele menţionate se vor semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 — 60 km/h, izolat 70 km/h.  

Cât a fost ponderea anul trecut   Spre comparaţie, în anul 2015, România a înregistrat o producţie de 65,5 TWh de electricitate, din care în termocentrale clasice (cărbune plus gaze) s-au produs 28,2 TWh (43%), din surse hidro s-au produs 16,6 TWh (25,3%), centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat 11,6 TWh (17,7%), fermele eoliene au produs 7 TWh (10,69%), în vreme ce producătorii de energie solară fotovoltaică a realizat 2 TWh (3%).  

Cum e pe la alţii   În Germania, cel mai înfocat suporter al energiei verzi din Europa, 36% din electricitatea produsă în 2015 a provenit din surse regenerabile, iar în anumite zile acestea ajung şi la 80% din producţie. Însă per total cărbunele a contabilizat 44% în 2015, un procent de 11% a provenit din arderea combustibililor fosili, iar 15% din energie nucleară, potrivit unui studiu al „Financial Times”, citat de CleanTechnica. Germania îşi va închide toate centralele nucleare până în 2022, însă, din cauza ponderii mari a energiei eoliene şi fotovoltaice, Germania are şi unul dintre cele mai mari preţuri per kWh din Europa, alături de Danemarca. Un alt gen de exemplu este Suedia, unde 64 TWh din producţia de 135 TWh realizaţi în 2014 proveneau din surse hidro, respectiv 47,6% din total. Alţi 62 TWh au provenit din energia nucleară (46%), în vreme ce sectorul eolian a produs 12 TWh, adică 8,8%.

Agerpres.ro

4.   Achim Irimescu: România dispune de calitatea căutată de țările arabe în sectorul ovinelor

România a evoluat foarte bine în ultimii ani în sectorul creșterii ovinelor, iar la rasele de carne și lapte și dispune de calitatea căutată de țările arabe, susține ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în contextul vizitei efectuate în România de către omologul său din Regatul Hașemit al Iordaniei, Rida A. Shibli.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort remis miercuri AGERPRES, România este principalul exportator de oi pe piața iordaniană, în timp ce Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități și dezvoltarea relației dintre cele două țări în domeniul agriculturii.

„În sectorul creșterii ovinelor, la rasele de carne și lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani și dispune de calitatea căutată de țările arabe. Îmi doresc să reușim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru — deschiderea de noi piețe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii și importatorii, reușind să creștem astfel eficiența din punct de vedere al producătorului”, a spus Irimescu, care s-a deplasat în teritoriu împreună cu oficialii iordanieni la mai multe ferme de ovine din județele Tulcea și Constanța.

Potrivit datelor MADR, în primele 5 luni ale anului din 2016, România a exportat în Iordania peste 550.000 de capete de ovine și caprine, ceea ce reprezintă 14,6% din exporturile către țări terțe și 5,8% din exporturile totale de produse agroalimentare ale României.

Principalele produse exportate în Iordania în anul 2016 sunt: grâu, animale vii (ovine, caprine, bovine), carne (ovine, caprine, bovine), produse de brutărie, fructe proaspete (mere, pere, gutui), însă până în prezent nu s-au înregistrat exporturi de carne de pasăre.

În opinia reprezentanților MADR, carnea de oaie din România ocupă locul doi în preferințele populației iordaniene după cea din rasele locale.

Conform datelor statistice, efectivele de ovine din România la 30 iunie 2016 se cifrau la 15.104.691 capete, iar cele de caprine la 2.108.042 capete.

„Exportul de ovine vii, în baza unor acorduri de liber schimb în Iordania dar și pe piețele Irakului, Siriei, Arabiei Saudite, Palestinei, Egiptului, Turciei, ș.a. poate fi realizat prin proiectul ‘Mohammedia’, iar prin participarea României la acest proiect se oferă posibilitatea de a fi promovate diferite rase de animale. Pentru a funcționa cu succes acest proiect, toate părțile implicate trebuie să dea dovadă de responsabilitate, ‘credibilitatea’ fiind esențială în a deveni și rămâne parteneri ai proiectului. Autoritățile sanitar veterinare au un rol esențial întrucât apariția unei epidemii generate de o anumită țară furnizoare va afecta întreg proiectul”, se menționează în comunicatul MADR.

În cadrul acestei zone libere se propune livrarea de animale vii direct de către exportatorii români, care vor plăti cheltuielile aferente pentru a-și prezenta marfa în fața potențialilor cumpărători, sau prin alte firme care vor cumpăra animalele de la români și le vor prezenta ei în fermele de carantină din cadrul proiectului.

Potrivit MADR, autoritățile sanitar veterinare din România și Iordania au agreat în aceste zile modelele de certificate pentru ovinele, caprinele, bovinele vii destinate sacrificării.

„O soluție pentru a nu mai exista sincope în livrarea de animale vii în Iordania o reprezintă zonarea, care să asigure izolarea unor eventuale noi focare, dar să lase liberă comercializarea animalelor vii din zonele neafectate. În acest fel se va evita blocarea totală a exportului de animale vii spre Iordania, consecință a prezenței focarelor de ‘Limbă Albastră’. Dacă activitatea de zonare demarată de partea română va fi în concordanță cu normele OIE, Iordania nu va mai bloca importurile de animale vii din România”, se mai arată în comunicat.

În vederea creșterii exportului de ovine și caprine în țări terțe, România implementează un program de creștere a rezistenței ovinelor la scrapie care constă în testarea berbecilor și mioarelor în vederea identificării animalelor rezistente la această boală și eliminarea celor susceptibile.

În perioada 21 — 24 august 2016, ministrul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei, Rida A. Shibli, efectuează o vizită de lucru în România alături de secretarul general pentru resurse zootehnice din Iordania, Munther Al Refai.

Luni 22 august 2016, oficialii iordanieni împreună cu o delegație condusă de ministrul Achim Irimescu s-au deplasat în teritoriu la mai multe ferme de ovine din județele Tulcea și Constanța în localitățile Saraiu, Baia, Corbu și Viișoara. Din delegația Iordaniei a mai făcut parte și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Hașemit al Iordaniei în România, Saker Malkawi.

Wall-street.ro

5.   DTZ Echinox: Stocul de spatii de birouri din marile orase ale tarii ar putea ajunge la 800.000 mp la finele lui 2017

Livrarile de spatii de birouri noi in principalele orase regionale din tara au depasit 90.000 mp in 2015 si au atins cel mai inalt nivel inregistrat pana acum, potrivit unei analize a DTZ Echinox. Pana la finalul 2017, stocul total din Cluj Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov ar putea ajunge la aproximativ 800.000 mp.

La finalul anului trecut, stocul spatiilor de birouri moderne din Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov era cu 20% mai ridicat fata de anul precedent si insuma 584.000 mp, potrivit DTZ Echinox. In prima jumatate din 2016, alti 47.500 de mp de birouri au fost finalizati, iar pentru urmatoarele 18 luni aproximativ 165.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare.

Per ansamblu, in perioada 2016 – 2017, nivelul livrarilor de spatii moderne de birouri din principalele orase regionale este estimat sa depaseasca 210.000 mp. Pana la finalul 2017, stocul total din Cluj Napoca, Timisoara, Iasi si Brasov ar putea ajunge la circa 800.000 mp.

In 2015 cererea pentru spatii de birouri localizate in principalele orase regionale a fost cu 25% mai ridicata fata de anul precedent si a insumat aproximativ 70.000 de mp. Cererea neta a reprezentat 90% din volumul total al cererii, insumand aproximativ 60.000 mp tranzactionati si a fost impartita intre cerere noua (80%) si relocari in cadrul stocului de clasa A si B.

DTZ Echinox: Activitatea de pre-inchiriere s-a imbunatatit

Comparativ cu 2014, volumul preinchirierilor a fost de trei ori mai mare (25.500 mp) in 2015. De asemenea, cea mai mare tranzactie de birouri din afara Bucurestiului incheiata anul trecut a fost o tranzactie de pre-inchiriere. Din suprafata totala de birouri tranzactionata in 2015, Iasi a reprezentat 35%. Acesta a fost urmat de Cluj-Napoca – 23%, Timisoara – 22% si Brasov – 20%.

Companiile din sectoarele tehnologie si telecomunicatii au continuat sa genereze cele mai multe cereri (75% din suprafata tranzactionata), urmate de companiile din domeniile financiar (10%) si manufactura/ industrial (8%). In primul semestru al acestui an, cererea totala de spatii de birouri a atins un nivel aproape similar cu cel inregistrat in 2015. Aproximativ 64.000 mp au fost tranzactionati, iar pentru intreg anul 2016, cererea pentru spatii moderne de birouri localizate in Cluj, Timisoara, Iasi si Brasov este prognozata sa atinga o valoare record.

„Anul acesta piata de birouri din principalele orase regionale va depasi rezultatele inregistrate in 2015. Activitatea de tranzactionare din primul semestru al anului si nivelul de livrari anuntat pentru 2016 – 2017 demonstreaza ca cele mai mari piete de birouri din afara capitalei sunt atractive, atat pentru dezvoltatori, cat si pentru chiriasii spatiilor de birouri”,Madalina Cojocaru (foto), partner office agency in cadrul DTZ Echinox.

Cluj Napoca – cea mai mare piata de birouri din afara capitalei

Orasul Cluj Napoca continua sa fie cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de 240.000 mp la finalul S1 2016. In 2015 au fost livrati 43.000 mp de spatii de birouri, acesta fiind cel mai ridicat nivel inregistrat pentru o piata regionala. Intre a doua jumatate a anului 2016 si 2017, aproximativ 65.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. La sfarsitul anului 2017, stocul de birouri clasa A si B din Cluj ar putea depasi 300.000 mp.

Timisoara continua sa fie a treia cea mai mare piata de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de birouri la finalul S1 2016 de 126.500 mp. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 aproximativ 66.000 mp de spatii de birouri sunt programati pentru finalizare. La finalul anului 2017, stocul de birouri de clasa A si B din Timisoara ar putea fi mai mare cu 50% comparativ cu S1 2016. In S1 2016, cererea pentru spatii de birouri a crescut in mod semnificativ.

In comparatie cu celelalte piete regionale, Timisoara a inregistrat cel mai ridicat nivel de metri patrati tranzactionati, de aproximativ 23.000.

Iasi – Cea mai mare tranzactie de birouri inregistrata pana in prezent in afara capitalei

Cu un stoc modern de 180,000 mp la finalul S1 2016, Iasi este a doua cea mai dezvoltata piata de birouri din afara capitalei. Aproximativ 31,000 mp au fost finalizati anul acesta, iar pentru a doua jumatate din 2016 nu sunt asteptate livrari majore. Analizand in perspectiva, pentru anul viitor sunt planificati pentru livrare doar 10,000 mp de spatii de birouri.

In prima jumatate a acestui an, Iasi a atras cea mai mare cerere inregistrata pana acum intr-un oras regional (Amazon, 13,000 mp).

Brasov – Brasovul continua sa fie cea mai atractiva piata din perspectiva costurilor de ocupare pentru spatiile de birouri de clasa A

Stocul modern de spatii de birouri din Brasov este la finalul primului semestru din 2016 de 87.000 mp, orasul ocupand a patra pozitie in topul oraselor regionale dupa stocul de birouri. In 2015, Brasovul nu a inregistrat livrari semnificative, iar stocul a ramas neschimbat pana la finalul anului. Cererea bruta din 2015 a fost de 13.500 mp, cu 60% mai ridicata fata de anul anterior. Intre a doua jumatate din 2016 si 2017 sunt programati spre finalizare 22.000 mp de birouri, iar pana la finalul 2017 stocul ar putea depasi 100.000 mp.

La finalul primelor sase luni din 2016, rata de neocupare pentru spatiile de birouri moderne din principalele orase regionale este <2% in Timisoara, 4% in Cluj Napoca, 5% in Iasi si 6% in Brasov. In ceea ce priveste nivelul preturilor de inchiriere, pentru spatiile de clasa A, acesta se incadreaza in intervalul 13 – 15 Euro/ mp/ luna in Cluj Napoca, intre 12 – 14 Euro/ mp/ luna in Timisoara si Iasi si intre 11 – 12 Euro/ mp/ luna in Brasov.

6.   Surprinza? Tinerii nu se uita la salariu. Iata cum poti deveni angajatorul dorit de tinerii cu studii superioare

Tinerii, desi aflati la inceput de drum in cariera, analizeaza cu atentie companiile inainte de a se angaja, iar in topul aspectelor pe care si le doresc in compania aleasa nu este salariul, ci sunt atmosfera de lucru, siguranta locului de munca si posibilitatile de promovare.

Datele reies din studiul realizat de organizatorii Targului de Cariere (TdC) si arata ca pachetul salarial este pe locul 4 in clasamentul aspectelor de care tin cont candidatii atunci cand se angajeaza.

Cercetarea a fost facuta in cadrul TdC pe un esantion de 1.405 tineri specialisti, absolventi cu studii superioare si candidati cu studii in curs de finalizare din Cluj-Napoca, Iasi, Oradea, Brasov, Sibiu, Targu-Mures si care au varste cuprinse intre 18 si 35 de ani.

In cadrul studiului, respondentii au putut alege aspectele care sunt foarte importante pentru ei in alegerea unui job: atmosfera de lucru, salariul, oportunitatile de promovare, siguranta locului de munca si altele.

Optiunile tinerilor absolventi

  • 72,13% dintre respondenti afirma ca atmosfera de lucru din cadrul companiei este foarte importanta,
  • 70,29% isi doresc siguranta la job,
  • 58,97% cauta la serviciu posibilitatile de promovare si de crestere,
  • 48,60% considera ca pachetul salarial este foarte important.

„Credem ca e important sa-i intrebam direct pe candidati ce este vital pentru ei atunci cand cauta un job sau un internship. Rezultatele studiului arata ca tinerii sunt mai degraba interesati de companii care le ofera ocazia de a invata si de a avansa decat de firme care nu le ofera aceasta oportunitate dupa angajare. Asta si pentru ca ne adresam in special tinerilor care sunt dornici de experiente noi si de oportunitati divserse. O surpriza pentru noi a fost sa vedem ca multi candidati pun pret mai mare pe crestere si avansare, siguranta locului de munca si atmosfera de la seviciu decat pe salariul obtinut la angajare”, afirma PR manager al Targului de Cariere, Corina Brandusan.

Urmatoarea editie a evenimentul de recrutare va avea loc in lunile septembrie, octombrie si noiembrie in Chisinau, Iasi, Brasov, Cluj, Sibiu, Targu-Mures si Oradea, iar in Cluj si Iasi vor avea loc si targuri specializate in IT.

7.   Un manager le explica tinerilor de ce trebuie sa accepte un stagiu de practica neplatita, chiar daca dureaza mai multe luni

Chiar daca nu au experienta inca in campul muncii, multi absolventi stau pe ganduri cand li se ofera oportunitatea realizarii unui stagiu de practica intr-o companie si, de multe ori, aleg oferta in care sunt si platiti. Dragos Gheban, managing partner al Catalyst Solutions, considera ca tinerii ar trebui sa renunte la acest criteriu, pentru ca un internship, chiar daca se intinde pe mai multe luni, va da roade prin cresterea sanselor de angajare.

„Eu as recomanda tinerilor care isi permit sa foloseasca alte criterii inainte de a pune pe primul loc salariul atunci cand aleg sa ia parte la un internship. Cred ca, in primul rand, ei trebuie sa fie atenti ca activitatile pe care le deruleaza in perioada aceea de practica sa se alinieze cu planurile lor de cariera”, a declarat pentru wall-street.roseful companiei de consultanta in domeniul resurselor umane.

Tot el spune un tanar merita sa spuna da unui internship neplatit, care poate dura chiar si 6 luni de zile sau mai mult, pentru ca acesta isi va recupera investitia prin cresterea sanselor de angajare, fie ca este vorba de acea companie sau de alt angajator.

Investitia in educatia ta, cat esti student, este cea mai buna, chiar daca rezultatele le obtii pe termen lung. Te va ajuta sa te angajezi, pentru ca prin practica devii un candidat mai competitiv

Tinerii in internship, sursa de candidati

Dragos Gheban a aratat ca in domeniul resurselor umane, in care activeaza si in care angajatii cu experienta ajung sa castige si cateva mii de euro, intershipurile sunt principalele surse din care sunt angajati oameni in departamentele de profil.

„In domeniul resurselor umane sunt disponibile multe internship-uri, pentru ca strategia de recrutare in acest mod este una foarte buna, iar angajatii din resurse umane sunt primii care isi cauta interni. In medie, acestea sunt platite cu 1.200 de lei. Pentru juniori, aflati la primul job, salariile se ridica in medie la 1.500 de lei pe luna”, a explicat managerul.

REVISTA PRESEI 22.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro. 2

  1. În România nu duduie doar economia, ci şi sărăcia. 
  2. Loteria Fiscală: bonurile de 505 lei emise în 16 iulie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
  3. Premieră în agricultura românească: peste 4 tone de grâu la hectar în acest an. 
  4. Guvernul ar putea întocmi o „listă neagră“ cu firmele care au fraudat statul şi să nu mai permită acestora să participe la licitaţii 

Business24.ro, Ziare.com.. 5

  1. Magazinele ar putea fi obligate sa doneze alimentele nevandute
  2. Un om de afaceri a fost sunat de ministrul de Finante dupa ce s-a plans de Fisc pe Facebook. Cum s-a terminat toata povestea

Businessmagazin.ro. 8

  1. Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1.   În România nu duduie doar economia, ci şi sărăcia

Chiar dacă economia românească a înregistrat cea mai mare creştere în trimestrul al doilea, ţara noastră se situează, alături de Bulgaria, pe primul loc în ceea ce priveşte sărăcia şi riscul de excluziune socială.

România a înregistrat o creştere economică de 5,9% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2015, a consemnat al treilea avans al construcţiilor din Uniunea Europeană (UE) şi una dintre cele mai mari creşteri ale consumului, însă în ţara noastră nu „duduie“ doar economia, ci şi sărăcia. Potrivit Eurostat, în România, 40% din populaţie trăieşte în sărăcie şi risc de excluziune socială, ţara noastră aflându-se pe primul loc în spaţiul comunitar, alături de Bulgaria.   Spre comparaţie, procentul este de doar 14,8% în Cehia, 18,4% în Slovacia, 24,7% în Polonia şi 31,8% în Ungaria.  

Toaleta în curte Acestea nu sunt, însă, singurele statistici care arată cât de departe este România de standardele occidentale. Astfel, 38,1% din locuinţele din România au toaletă în curte, în vreme ce media europeană este de doar 2,7%, potrivit unor date Eurostat prezentate în luna mai. Ţara noastră este în urmă chiar şi faţă de vecinii bulgari, unde procentul de locuinţe cu grupuri sanitare în afara locuinţei este de 26,4%.  

De asemenea, mai bine de jumătate din România nu este conectată la sisteme de canalizare. Astfel, la finalul anului trecut, doar 47,7% din populaţie avea acces la reţele de canalizare şi 45,7% la reţele de epurare a apelor uzate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai multe probleme se regăsesc în mediul rural, unde România numără 3,6 milioane de ferme, ţara noastră deţinând o treime din numărul total la nivel european.

Majoritatea sunt însă de subzistenţă.  

Probleme la plata utilităţilor Statisticile mai arată că o treime din gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă anul trecut cheltuielilor cu veniturile nete realizate. Concomitent, o pondere de 36% din familii s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% nu şi-au putut plăti facturile la energia electrică, scrie Agerpres.ro.   

De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% din familii au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.  

Confortul, un lux Anul trecut, doar 17% din familii şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, iar numai 5,9% au putut realiza înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate. Doar 12,1% din familii au putut cumpăra produse electrocasnice, în vreme ce 28,8% şi-au permis cumpărarea de haine noi. În fine, numai 10,6% au putut viziona spectacole de teatru sau să meargă la cinema, iar 15,2% şi-au permis cumpărarea de cărţi, ziare şi reviste, conform INS.  

Un studiu comandat de GSK Consumer Healthcare arată că românii consumă anual un tub şi jumătate de pastă de dinţi şi îşi schimbă periuţa o dată la un an şi şase luni. Deşi există un progres faţă de anul 2012, când un român folosea, în medie, o periuţă timp de doi ani şi consuma doar un tub pe an, media României este departe de nivelul din Germania, unde 77% din populaţie îşi schimbă periuţa la trei luni. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, numărul românilor care nu au fost la dentist în ultimul an a crescut de la 49% în 2012 la 54% în 2016. Numărul persoanelor care amână tratamentul stomatologic din motive financiare a scăzut în 2016 cu zece puncte procentuale, dar tot se ridică la 54%.  

Politici sociale proaste Politicile sociale ale României sunt criticate într-un studiu realizat de către Bertelsmann Foundation. Potrivit acestuia, România a coborât patru poziţii, pe locul 34, într-un clasament referitor la politicile guvernamentale, care reuneşte 41 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi UE. În domeniul social, însă, România se află pe locul 39, cu două poziţii mai jos faţă de topul anterior.   

Raportul arată că România este la coada clasamentului în privinţa politicilor sociale din cauza resursele financiare limitate de care dispune. Accesul la educaţie şi calitatea acesteia au devenit subiecte politice majore, problemele generalizate din sistem persistând. Un proiect de lege care prevedea învăţământ obligatoriu de 12 clase, precum şi alte schimbări a fost blocat prin manevre politice. Excluderea socială rămâne o problemă majoră, minoritatea romă fiind discriminată grav, mai arată studiul Bertelsmann Foundation.  

Sistemul de sănătate publică are deficienţe semnificative, în privinţa universalităţii, în timp ce finanţarea inadecvată reduce calitatea asistenţei medicale şi a echităţii acesteia. Indemnizaţiile acordate părinţilor pentru creşterea copiilor sunt generoase, dar cheltuielile pentru politicile destinate familiilor sunt scăzute, în timp ce oferta limitată de servicii de îngrijire a copiilor accesibile financiar afectează echilibrul între muncă şi viaţa de părinte.  

În fine, migraţia, îmbătrânirea populaţiei şi declinul real al vârstei de pensionare (în pofida creşterii oficiale a acesteia) pun în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii

2.   Loteria Fiscală: bonurile de 505 lei emise în 16 iulie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 21 august au ieşit din urne numerele 16 reprezentând ziua (16 iulie) şi 505 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 505 şi 505,99 lei.

Duminică, 21 august, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale – de data aceasta, cu cele emise în perioada 1-31 iulie 2016 – în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 505 şi 505,99 lei emise în data de 16 iulie 2016.  

Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de un milion de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.  

Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.  

Cum se revendică premiul Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului. Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro.  

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).  

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul“, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.  

Dacă ies peste 100 de câştigători? În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de un milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.  

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.  

În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior

3.   Premieră în agricultura românească: peste 4 tone de grâu la hectar în acest an

Producţia de grâu din Români a crescut cu 7% în acest an faţă de 2015, până la 8,413 milioane de tone, cu o medie de peste 4 tone la hectar, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, pentru Agerpres. Depăşirea pragului de 4 tone de grâu la hectar este un nivel-record al ultimilor 10 ani.

„Culturile recoltate până în prezent nu au fost afectate de secetă şi, dacă ne luăm după ce spun producătorii, sudul ţării a avut în primăvară chiar un aport prea mare de ploi. Anul acesta s-au cultivat 2,075 milioane hectare cu grâu şi secară şi s-a obţinut o producţie medie de 4,054 kilograme la hectar, deci un total de 8,41 milioane de tone de grâu, faţă de 7,85 milioane de tone în 2015“, a precizat Achim Irimescu, potrivit Agerpres.  

Depăşirea pragului de patru tone de grâu la hectar este o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condiţiile în care cele mai mari producţii medii au fost obţinute anul trecut, respectiv 3,84 tone la hectar, conform datelor publicate pe site-ul MADR. Anul trecut, România a recoltat 7,851 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,84 tone la hectar, de pe o suprafaţă totală de 2,043 milioane hectare.  

Ministrul Agriculturii a mai spus că la cultura de floarea-soarelui se estimează o producţie totală de 1,7 milioane de tone pentru 2016, cu un randament de circa 1.730 de kilograme pe hectar, deoarece cultura nu a fost atât de puternic afectată de secetă ca în cazul porumbului, unde „e o mare problemă“.  

„La floarea soarelui estimăm o producţie de 1,74 de milioane de tone. Floarea soarelui şi porumbul sunt culturile cele mai afectate de secetă, deşi la floare s-a mai ajuns la maturitate, însă la porumb e o mare problemă. Am fost în Ardeal şi porumbul arăta foarte bine pentru că a plouat şi mai mult acolo, însă sudul ţării, Dobrogea şi nordul Moldovei sunt puternic afectate de secetă, iar până la această oră datele noastre indică o suprafaţă de 350.000 de hectare calamitate, în diferite grade, între 30% şi 70%“, a spus ministrul Agriculturii, potrivit Agerpres.  

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, atât din punct de vedere al producţiei cât şi al suprafeţei, cu o cantitate de 1,75 milioane de tone obţinută de pe un milion de hectare, deşi faţă de anul 2014, producţia de floarea soarelui a scăzut cu 19,7%, din cauza randamentului la hectar care a coborât cu 19,6%.

4.   Guvernul ar putea întocmi o „listă neagră“ cu firmele care au fraudat statul şi să nu mai permită acestora să participe la licitaţii

Guvern se analizează posibilitatea introducerii unei „liste negre“ a firmelor care au prejudiciat statul şi care nu ar mai avea dreptul să participe la licitaţii publice, însă a precizat că măsura ar putea fi contestată, deşi legea o permite, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, la Digi24.

Am avut o discuţie cu preşedintele Agenţiei de Achiziţii Publice. Cred că soluţia la care trebuie să recurgem este să facem aceste «liste negre» cu firme care au fraudat statul şi care nu ar mai trebui să fie primite la licitaţii, doar că din punct de vedere juridic este contestabil“, a spus ministrul, la Digi24, potrivit News.ro.  

Ghinea a explicat că ar putea apărea contestaţii din două direcţii: de la Consiliul Concurenţei, care ar putea decide că măsura este neconcurenţială, şi din instanţă. Tocmai de aceea, a prezentat această idee la nivelul Guvernului, unde se fac acum analize.  

„Este o situaţie atât de gravă încât să recurgem la aceste măsuri care sunt, într-adevăr, extraordinare? Răspunsul meu este da. (…) Am avut o discuţie la nivel de Guvern şi a urmat să fie analizate soluţiile tehnice şi juridice“, a adăugat Ghinea.

Business24.ro, Ziare.com

5.   Magazinele ar putea fi obligate sa doneze alimentele nevandute

Aruncam anual zeci de tone de mancare. Pe de o parte luam mai mult decat avem nevoie, iar pe de alta parte comerciantii si agricultorii nu previn in niciun fel risipa de alimente si arunca alimentele care nu se vand.

Un parlamentar vrea acum sa ii oblige pe acestia din urma sa doneze alimentele nevandute in loc sa le distruga. Deputatul PMP Petru Movila a explicat pentruZiare.com cum va arata proiectul de lege pe care vrea sa il propuna in acest sens, ce si cate alimente vor putea fi donate si ce facilitati vor avea cei care fac acest lucru.

Ati putea sa explicati, pe scurt, cum se pot dona acum alimentele?

Alimente se pot dona si la acest moment, atunci cand o persoana juridica, magazin de cartier sau supermarket, alege sa faca acest lucru, din proprie initiativa. ONG-urile care doresc sa beneficieze de sprijinul marilor lanturi de magazine au nevoie de timp si de rabdare sa convinga un director ca ar fi bine sa ajute o cantina sociala sau o familie care nu se poate intretine. Cheia donarii de alimente sta doar in mana directorului de supermarket, care de cele mai multe ori alege sa nu faca acest lucru, ca sa fie sigur ca nu vor exista repercusiuni.

Conform legislatiei in vigoare, produsele aproape de termenul de expirare beneficiaza in marile magazine de o atentie sporita, respectiv un capat de raft dedicat acestora si, de cele mai multe ori cu o reducere de 50 la suta. Mai apoi, dupa ce expira, magazinele sunt obligate sa le distruga, pe cheltuiala lor. Adica superketurile platesc si TVA-ul aferent acestor produse si costurile de distrugere. De aceea, cred ca aceste proiect de lege nu va ridica foarte mari probleme din partea lor.

Cine va fi obligat sa doneze alimentele, unde si cum? Vor veni ONG-urile la magazine din proprie initiativa sau vor fi chemate de patroni? Ori va exista un intermediar? Cine se va ocupa de transport? Care va fi procedura mai exact?

O posibila varianta este cea a incheierii unui parteneriat oficial, la nivelul comunitatilor locale, unde ONG-urile, cu reprezentantii primariilor, cu cei ai DGASPC, ai institutiilor care au competenta in acest domeniu (DSVSA, OPC, DSP) vor stabili o colaborare cu reprezentantii magazinelor.

Foarte important este faptul ca trebuie sa existe o selectie a ONG-rilor sau a celorlalti colaboratori, pe baza unor criterii pana la urma de bun simt: sa dovedeasca capacitatea de transport, de depozitare in conditiile specificate pentru fiecare categorie de produs si sa demonstreze ca, dupa ce preiau aceste cantitati de alimente le pot dona in bune conditii astfel incat sa fie eliminata (pe cat posibil) varianta expirarii produselor la acestia. Varianta unor intermediari nu cred ca este o solutie buna pentru ca responsabilitatea este impartita, ceea ce poate determina unele probleme de comunicare, valorificare ineficienta a produselor, opinii divergente etc.â

Ce tip de alimente pot fi donate? Ce se intampla cu mancarea care e aproape de termenul de expirare? Ce produse se arunca?

Donatia de alimente pentru consum uman cu 7 zile inaintea expirarii presupune o responsabilitate crescuta, cu valorificare rapida din partea ONG-urilor sau a altor parteneri. De aceea cred ca trebuie efectuate donatii in special pentru alimentele care au termene mai mari de valabilitate, sa zicem pentru cele care au minim 6 luni (produse conservate, faina, orez, paste, cacao etc.,) astfel incat sa existe un termen de 15 zile sau 30 zile, termen care este necesar pentru valorificarea acestor produse.

Ar fi ideal sa fie valorificate prin preparare in unitati specializate (ex. cantinele destinate hranirii persoanelor fara adapost, de pe langa primarii, biserici, ONG-uri etc.). Desigur, produsele alimentare ambalate pot fi valorificate prin intermediul ONG-urilor, cu livrare directa catre consumatorul final si cu informarea acestuia privind limitele privind utilizarea produselor. Se vor arunca doar produsele care au depasit ultima zi a termenului de valabilitate, indiferent daca acestea se regasesc la nivelul supermarketurilor sau a ONG-urilor.

Obiectivele care vor intra sub incidenta legii trebuie bine definite: obligativitatea constituirii spatiilor separate de acumulare/depozitare, obligativitatea anuntarii in timp optim a beneficiarului (intermediar sau ONG, spital etc.) sau stabilirea unui program de lucru, a unui responsabil cu gestionarea produselor care intra sub incidenta acestei legi etc. Trebuie sa existe o evidenta clara a sortimentelor si cantitatilor din aceste alimente, ceea ce necesita responsabilitati suplimentare din partea tuturor factorilor implicati.

Alte propuneri ar fi stabilirea de grupe de termene pentru alimente: de ex. alimente cu termene foarte lungi > 2 ani sau intre 2 si 5 ani, alimente cu termene lungi > 1 an (intre 1 si 2 ani) sau > 6 luni (intre 6 luni si 2 ani), alimentele cu termene scurte (intre 1 luna – 6 luni) si foarte scurte (sub 1 luna: 15-30zile). Pentru alimentele foarte perisabile care au termen de valabilitate de 15 zile sau mai putin, ar trebui sa existe niste conditii foarte clare privind modalitatile de valorificare, cu atentie sporita la produsele fast-food, culinare, etc. cu termen de 24 ore sau maxim 48h, care trebuie valorificate pe parcursul aceleiasi zi de producere.

Ce primesc la schimb cei ce doneaza? Vor fi acordate facilitati fiscale? Ce presupune infiintarea bancilor de alimente? Cine le va administra?

Donatorii care valorifica patrimoniul existent la nivelul ONG-urilor sau altor beneficiari vin in intampinarea unei cerinte sociale. De aceea vor fi scutiti de anumite taxe. Acestia vor primi facilitati fiscale pentru activitatea desfasurata, strict pentru cantitatile respective de alimente donate, respectiv scutirea de la plata TVA-ului pentru respectivele produse precum si a altor taxe si impozite aferente. Sa nu uitam ca in acest mod, magazinele sunt scutite si de plata cheltuielilor pentru distrugerea produselor.

Pot exista si alte variante, respectiv constituirea acestor banci de alimente. Poate ar fi interesant sa fie infiintata o baza de date electronica, in care sa apara nominal persoanele care beneficiaza de anumite cantitati de alimente. In aceasta situatie consumatorul se poate adresa direct bancii de alimente, unde este inregistrat, dar aceasta varianta presupune multe costuri suplimentare: unitati de transport, spatii de depozitare, personal de manipulare, de inregistrare informatii, etc.

Bancile de alimente se pot constitui la nivelul acelui intermediar daca se opteaza pentru varianta aceasta. Daca se merge pe ideea valorificarii directe catre ONG, atunci banca temporara de alimente se constituie la nivelul supermarket-urilor, deoarece acestea au capacitate mai mare de depozitare, cunosc regulile de manipulare etc.

Veti impune o cantitate minima de alimente ce trebuie donate? Ce amenzi vor fi date celor care arunca mancarea in loc sa o doneze? De asemenea, cine si cum va verifica acest lucru?

Cred ca aceste detalii, respectiv cantitatea minima de alimente si posibilitatea instituirii unor amenzi pentru cei care nu doneaza produse trebuie stabilite in urma unor discutii cu toti partenerii implicati in acest proiect. Singurul lucru cert este ca toate controalele vor fi efectuate de catre institutiile care se preocupa de drept de aceste activitati: DSVSA, OPC, DSP etc.

6.   Un om de afaceri a fost sunat de ministrul de Finante dupa ce s-a plans de Fisc pe Facebook. Cum s-a terminat toata povestea

Proprietarul unei companii cu 50 de angajati s-a trezit ca ANAF-ul ii face probleme din cauza unui fond de investitii care bagase bani in firma lui si avea datorii. Omul s-a plans pe Facebook, iar problema i-a fost rezolvata chiar de catre ministrul de Finante.

„Cum sa ma iau de gat cu ANAF-ul? De peste tot am primit sfaturi sa stau calm, sa vedem despre ce este vorba, sa asteptam, sa nu suparam, sa nu deranjam, poate chiar am facut ceva. Si am tacut. Malc. (…) Am asteptat, inutil, 7 saptamani ca sa rezolv cu ajutorul unei banale postari pe Facebook (…) Niciun cod de TVA nu va mai fi anulat fara o discutie prealabila”, a scris, joi, pe Facebook Valentin Radu.

Omul de afaceri nu avea datorii la stat si isi platise toate taxele, insa un inspector ANAF a decis ca firma lui de IT nu mai poate face afaceri peste hotare pentru ca un fond de investitii care bagase bani in compania lui avea mici datorii la stat, informeaza Digi24.

Prin urmare, firma lui Valentin Radu a fost si ea considerata cu risc, activitatea sa fiind blocata. Nemultumit de situatie, Valentin Radu si-a spus povestea pe Facebook, iar ea a ajuns la urechile ministrului de Finante.

Am vazut povestea online, am primit postarea lui de la un coleg, de la secretarul de stat Claudiu Vranceanu, si de la vicepremierul Borc. Am citit povestea, m-a intrigat, nu este prima poveste de genul asta, din pacate, si l-am invitat la o discutie. Voiam sa inteleg mai bine prin ce trece o firma, un start-up, firma mica, care trebuie sa obtina codul de TVA”, a declarat Anca Dragu pentru sursa citata.

In urma dialogului, ministrul a decis ca solutia pentru problema respectiva era modificarea situatiei prin ordin de ministru, ceea ce s-a si intamplat, ordinul fiind deja in lucru.

„Scopul Ministerului Finantelor, al ANAF, nu e sa inchida firme, ci sa sprijine mediul de afaceri”, a precizat Anca Dragu.

Ministrul a subliniat faptul ca nu il cunostea pe Valentin Radu.

„Sa fiu sincera, l-am sunat si am spus: Sunt Anca Dragu. Am facut si o pauza dupa ministrul de Finante, ma gandeam ca poate omul nu ma crede, sau poate ca nu e potrivit, dar a fost intr-adevar un gest spontan si o oarece revolta pe care am simtit-o vis a vis de un sistem care aducea probleme unei firme serioase, unei firme care oferea locuri de munca, unui bun contribuabil”, a aratat ministrul.

La randul sau, Valentin Radu a spus ca nu numai ca nu o cunostea pe Anca Dragu, dar „nici nu stiam cine mai e ministru”, a sustinut el.

Dupa aparitia ordinului de ministru, antreprenorul a fost informat de ANAF ca i s-a deblocat codul de TVA, blocat anterior de inspectorul ANAF. 

Businessmagazin.ro

7.   Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

Noua generaţie, millennials, născută în era digitală, este narcisistă, neatentă, iresponsabilă, dar vrea să se implice în cât mai multe proiecte, spune Marius Barbu de la Hart Consulting, firmă de consultanţă în resurse umane.

Mihai Băjan, de la Stein & Partners, una dintre cele mai cunoscute companii de executive search, spune că noua generaţie consideră că „totul li se cuvine“ şi de aici încep discuţiile. Se plictisesc foarte repede, schimbă joburile des, întârzie la întâlniri, vor un program flexibil de muncă, sau, mai mult decât atât, vor să-şi facă singuri programul, sunt mai sensibili, adică şefii nu le pot spune: „Fă aşa, că aşa trebuie“ sau vor să fie promovaţi repede.

La polul opus, dacă ar fi să luăm lucrurile pozitive ale noii generaţii, sunt mai adaptabili, sunt deschişi să încerce lucruri noi (generaţiile anterioare au o rezistenţă mai mare la schimbare), au crescut cu tableta şi telefonul de gât, ceea ce îi face să adopte imediat orice schimbare de tehnologie, adaugă Mihai Băjan.

Noua generaţie a intrat şi intră pe piaţa forţei de muncă. Întrebarea este: ce fac companiile, se adaptează la programul noii generaţii sau invers? Firmele care au proiecte de investiţii sunt obligate să intre în piaţă şi să recruteze ceea ce găsesc, mai ales dacă au nevoie de sute sau mii de oameni. Directorii de HR mai vechi îşi pun mâinile în cap: cum se pot prezenta în faţa managerilor din companie sau în faţa CEO-ului cu angajaţi care întârzie, care îşi fac singuri programul, care cer majorări de salariu peste noapte şi care vor să fie promovaţi „ieri“?

Multinaţionalele de pe piaţa românească, cu experienţă mai mare şi care sunt pregătite pentru schimbările sociale şi de comportament, s-au adaptat mult mai repede noilor cerinţe ale generaţiei Y: au inventat denumiri de poziţii, astfel încât să dea iluzia unei promovări (în multinaţionale, de cele mai multe ori, promovările sunt laterale, adică nu sunt deloc, în realitate), schimbă mediul de lucru, introduc culoare şi open space (pentru a da iluzia că biroul şefilor este deschis tot timpul pentru orice fel de problemă), fac programul flexibil, dar te monitorizează când intri şi ieşi şi cât timp eşti prezent, te obligă să termini ce ai de făcut până la ora 18:00 sau 19:00. Mai mult decât atât, abonamentele la sală, la teatru, la centrele medicale sunt un must şi nu costă prea mult dacă reprezintă un criteriu pentru un salariat în alegerea unei companii.

Firmele româneşti au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte noile tendinţe pe piaţa resurselor umane. Antreprenorii, proprietarii şi directorii fac comparaţie cu anii ’90, când pentru un tânăr a găsi un job era o mare realizare, indiferent care era postul. Primii antreprenori au fost ei, directorii de HR, şi bineînţeles primii angajaţi erau cei din familie şi prietenii. Foarte mulţi au dus această organigramă mai mult de un deceniu fără a se adapta la schimbările din piaţă. Banii pentru politica de HR erau şi sunt tăiaţi primii când se punea problema reducerii de costuri. Organigramele au rămas inflexibile în ceea ce priveşte adaptarea la cerinţele de promovare rapidă a noii generaţii. Nu au avut inteligenţa să facă o organigramă orizontală, ca multinaţionalele, pentru a da unui angajat iluzia că a fost promovat pentru realizările aduse, astfel încât să îl ţină în companie. Proprietarii nu au investit în promovarea brandului de companie pentru a câştiga teren în mintea noii generaţii, considerând acest lucru inutil. Acum, aceste companii se confruntă cu o lipsă de angajaţi talentaţi şi determinaţi, care au fost „furaţi“ de multinaţionale, care au investit în imaginea lor şi în ceea ce oferă celor care aleg să lucreze pentru ele.

Conform unor studii, companiile româneşti oferă de multe ori un salariu mai mare decât multinaţionalele, dar nu reuşesc să atragă cei mai buni oameni din cauza imaginii, din cauza sediilor cenuşii şi compartimentate, ca în anii ’90.

Mai inteligente, multinaţionalele au majorat salariile de intrare, pentru a se diferenţia de companiile româneşti, care oferă salarii mai bune la nivel de middle management sau chiar de top, dar salariul de intrare constituie, în acest moment, un reper extrem de important pentru noua generaţie, cu toate că încă nu produc de aceşti bani.

Fără să modifice foarte mult în realitate organigramele, dar cu o adaptare la noua generaţie din punctul de vedere al formei de prezentare, al pachetelor de beneficii oferite, multinaţionalele au câştig de cauză în atragerea unor angajaţi mai buni în faţa firmelor româneşti.

Dincolo de faptul că, pe măsură ce pieţele se consolidează, firmele româneşti pierd cotă de piaţă, acum antreprenorii pierd bătălia şi în atragerea talentelor umane, deşi, de multe ori, oferă mai multe beneficii, mai multe proiecte antreprenoriale, mai multe rezultate palpabile sau mai multe satisfacţii profesionale.

Revista presei 18.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro  

  1. IKEA a ajuns să aibă 46.700 de hectare de pădure în România, după ce a mai cumpărat câteva mii de hectare în judeţele Neamţ şi Iaşi
  2. Românii muncesc de trei ori mai mult decât nemţii pentru un plin de benzină şi de zece ori mai mult decât americanii
  3. Se umple ţara de municipii! Guvernul reclasifică oraşele şi comunele, iar impozitul pe locuinţe va fi schimbat
  4. Românii plătesc mai des cu cardul la comercianţi şi trec mai rar pe la bancomat
  5. Transportatorii au înregistrat cererea oficială de miting pentru 15 septembrie                                                                                                                Wall-street.ro
  6. Cum faci un start-up cu fonduri europene si cu ajutorul unui business angel: povestea Eden Lingerie
  7. Ministrul Agriculturii: Agricultorii nu sunt interesati sa acceseze fonduri pentru irigatii

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro, Digi24.ro

1. IKEA a ajuns să aibă 46.700 de hectare de pădure în România, după ce a mai cumpărat câteva mii de hectare în judeţele Neamţ şi Iaşi

 IKEA a mai cumpărat 12.800 de hectare de pădure în ţara noastră, iar suprafaţa totală a terenurilor împădurite pe care grupul suedez le deţine în România este, acum, de 46.700 de hectare.

„Ca parte a Strategiei IKEA Group de Independenţă a Resurselor, IRI Investments SRL continuă investiţiile în România, prin achiziţia unei noi suprafeţe de pădure. Noua suprafaţă este de 12.800 de hectare şi se află în judeţele Iaşi şi Neamţ. La acest moment, suprafaţa totală deţinută de companie este de aproximativ 46.700 de hectare”, se arată în comunicatul emis de IKEA.

Potrivit documentului, în primul an de activitate, IRI Forest Management, compania care administrează pădurile achiziţionate de IRI Investments SRL, a plantat peste un milion de puieţi. „IRI Forest Management, compania care administrează pădurile, a primit de curând certificarea Forest Stewardship Council® (FSC®) pentru management forestier.

Certificarea obţinută confirmă faptul că IRI Forest Management aplică în activitatea sa principiile ce definesc administrarea responsabilă a pădurilor. Suprafaţa recent achiziţionată va fi de asemenea administrată în acord cu viziunea IRI Forest Management de management responsabil pe termen lung, care presupune menţinerea unui echilibru între protejarea mediului, respectarea nevoilor comunităţilor locale şi rolul economic al pădurii”, mai este specificat în comunicat.

Anul trecut, producătorul de mobilă IKEA era al treilea proprietar de păduri din România, după stat şi biserică, potrivit Digi24.

 

2. Românii muncesc de trei ori mai mult decât nemţii pentru un plin de benzină şi de zece ori mai mult decât americanii

 Un român trebuie să lucreze de trei ori mai mult decât un german pentru a umple un rezervor cu benzină şi de peste zece ori mai mult decât un american, ţara noastră fiind surclasată la acest capitol şi de majoritatea ţărilor din regiune, cu excepţia Bulgariei.

Un român munceşte de trei ori mai mult decât un neamţ pentru un plin de 60 de litri de benzină şi de 11 ori mai mult decât un un american pentru a-şi putea permite aceeaşi cantitate, potrivit unei analize „Adevărul“, realizate pe baza unor calcule Bloomberg. În schimb, un ceh lucrează de două ori mai puţin timp decât românul pentru acelaşi rezervor, unui polonez îi trebuie cu o treime mai puţin, unui ungur îi este necesar un sfert mai puţin, iar din regiune doar bulgarii şi turcii sunt nevoiţi să muncească mai mult pentru carburant.  

Astfel, venitul mediu pe fiecare zi lucrătoare se ridică în România la 22,69 euro, în vreme ce preţul mediu pentru un litru de benzină este de 1,11 euro (4,97 lei). Mai departe, un român trebuie să muncească 23 de minute pentru a-şi permite un litru de benzină, ceea ce înseamnă că pentru un rezervor de 60 litri îi sunt necesare mai bine de 23 de ore de lucru, echivalentul a aproape trei zile lucrătoare.  

Spre comparaţie, un neamţ lucrează doar puţin peste şase ore pentru acelaşi plin, în condiţiile în care câştigul mediu zilnic se ridică la 103,82 euro, iar preţul benzinei este de 1,32 euro pe litru. În schimb, în SUA, venitul mediu zilnic este echivalentul a 141,8 euro, în vreme ce litrul de carburant costă doar 0,62 euro datorită taxelor mici, astfel că un american munceşte doar puţin peste două ore pentru acelaşi rezervor de combustibil.   

Penultimii din regiune  

Dintre statele din regiune, doar Bulgaria stă mai prost decât ţara noastră, unui cetăţean de la sud de Dunăre fiindu-i necesare puţin peste 27 de ore de muncă pentru a-şi asigura plinul de benzină. În schimb, restul ţărilor ne surclasează şi la acest capitol: în Ungaria sunt necesare 17 ore de lucru, în Grecia şi Polonia circa 15 ore, în vreme ce în Cehia sunt necesare doar 12 ore. Austria, patria-mamă a grupului OMV, proprietarul Petrom, se regăseşte în clasament cu doar 4 ore şi 58 de minute de muncă necesare unui plin, mult mai puţin decât efortul depus de un român.  

Tot din regiune, dar din afara Uniunii Europene, unui turc îi sunt necesare aproape 28 de ore de muncă pentru asigurarea plinului. De asemenea, în Rusia, un cetăţean trebuie să muncească doar 13 ore pentru a-şi putea permite achitarea unui rezervor de carburant, avantajul fiind preţul la jumătate faţă de cel practicat în România. Rusia are rezerve masive de ţiţei, fiind cel mai mare producător mondial, iar sistemul de taxe este diferit de cel european.  

Surprizele din top  

Clasamentul cuprinde şi o serie de surprize în rândul statelor dezvoltate. Astfel, ţări precum Australia sau Canada au atât venituri medii mai mari, cât şi preţuri mai mici la combustibili.   

Primul loc de pe mapamond este ocupat de Venezuela, unde un litru de benzină costă doar un eurocent, astfel că unui cetăţean îi sunt necesare doar 20 de minute de lucru pentru a-şi umple rezervorul. Pe de altă parte, Venezuela este afectată de mai multe luni de foamete şi proteste masive ale populaţiei, din cauza inflaţiei şi a lipsei alimentelor de pe rafturi. În top se mai găsesc şi alte state mari producătoare de petrol, precum Kuweit, Arabia Saudită şi Iran.  

Ultimele locuri revin unor state asiatice mari consumatoare de resurse şi cu venituri mici, respectiv Filipine, Pakistan şi India

3.   Se umple ţara de municipii! Guvernul reclasifică oraşele şi comunele, iar impozitul pe locuinţe va fi schimbat

Executivul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi comunelor, urmând ca acestea să fie diferenţiate în funcţie de o serie de criterii pe care trebuie să le îndeplinească până în 2015. La şase luni de la modificarea statului localităţilor va fi schimbat în concordanţă şi impozitul pe locuinţă, scrie Profit.ro.

Astfel, oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii.  

Localităţile din meidul urban vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe cu funcţii specializate.  

Capitala trebuie să aibă peste un milion de locuitori, institutie de cercetare-dezvoltare, minimum două universităţi cu cel puţin 10.000 de studenţi, spitale dotate, transport public, dar şi cel puţin trei din următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport internaţional, gară/autogară, acces la un port fluvial în limita a 60 de kilometri şi nod intermodal.  

Polii regionali principali trebuie să aibă o populaţie de peste 250.000 de, în vreme ce polii regionali secundari trebuie să fie reşedinţe de judeţ cu importanţă regională, să aibă sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, şi o populaţie de peste 100.000 locuitori.   

Potrivit documentelor prezentate de sursa citată, poli regionali principali vor fi oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, în vreme ce Braşov, Ploieşti şi Galaţi intră în categoria de poli regionali secundari, deşi îndeplinesc criteriul de populaţie.  

Municipiile poli judeţeni principali trebuie să fie reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, să aibă o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională.   

Municipiile şi oraşele care sunt poli judeţeni secundari sunt acele unităţi administrativ teritoriale urbane cu o populaţie peste 20.000 de oameni.   

Municipiile şi oraşele cu rol zonal au rol de servire teritorială la nivel sub-judeţean, sunt de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, dar trebuie să aibă o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională.   În fine, municipiile şi oraşele cu funcţii specializate sunt acele unităţi administrativ-teritoriale caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă.  

La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.  

Va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.  

În termen de 6 luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări, mai scrie sursa citată

4. Românii plătesc mai des cu cardul la comercianţi şi trec mai rar pe la bancomat

Românii încep să folosească mai des cardul pentru plata cumpărăturilor şi, într-o mică măsură, să retragă mai rar numerar de la bancomat. Astfel, un posesor de card de debit a efectuat o plată la comerciant cu cardul o dată la 16 zile în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce, în urmă cu un an, plăţile se efectuau o dată la peste 18 zile, potrivit calculelor „Adevărul“, realizate pe baza datelor publicate de Banca Naţională a României.

În ceea ce priveşte valoarea unei tranzacţii la POS, aceasta a scăzut de la o medie de 117,6 lei în perioada aprilie-iunie 2015 la 115,4 lei în acelaşi interval din acest an.   

În ceea ce priveşte retragerile de numerar de la bancomat, un român foloseşte cardul de debit în acest scop o dată la mai bine de 17 zile,  faţă de 16 zile – frecvenţa din urmă cu un an. Însă retragerea medie a crescut de la 554 de lei la aproape 600 de lei, dar trebuie să ţinem cont şi de creşterea salariului mediu din ultimul an. Totuşi, în continuare, foarte mulţi români obişnuiesc să-şi retragă tot salariul sau toată pensia de pe card imediat după ce contul este alimentat.   

Numărul de carduri active a crescut cu 7,63% în ultimul an, ajungând la 11,4 milioane de unităţi la sfârşitul lunii iunie, arată datele BNR. Totuşi, totalul cardurilor aflate în circulaţie în România se ridică la 15,39 milioane de unităţi, însă mai bine de un sfert dintre ele nu au fost utilizate şi au devenit inactive. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în intervalul iunie 2015 – iunie 2016 de cardurile de credit, respectiv 9,4%, până la 2,58 milioane de unităţi, mai arată datele BNR.  

5. Transportatorii au înregistrat cererea oficială de miting pentru 15 septembrie

Principalele patronate din transporturi au înregistrat cererea oficială de miting pentru data de 15 septembrie, împotriva scumpirii poliţelor RCA. Protestul va începe la ora 9.00 şi se va desfăşura în toată ţara, potrivit Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

Protestul va începe simultan în Bucureşti şi în principalele oraşe reşedinţă de judeţ. „Din respect faţă de toate familiile cu copii mici, am avut în vedere evitarea datei de început a anului şcolar atunci când am stabilit data de 15 septembrie.

Spre deosebire de anul trecut, protestul nu se va desfăşura doar în Bucureşti, ci va fi la nivel naţional şi este foarte posibil să se prelungească pe termen nedefinit”, a declarat preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, potrivit News.ro.

Protestul este organizat de COTAR, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), Asociaţia Patronală a Transportatorilor Europa 2002 (APTE2002), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Asociaţia Operatorilor de Transport Rutier Apulum. După aproape un an de negocieri cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pe fondul creşterii tarifelor RCA şi de cinci ori în unele cazuri, nemulţumirile transportatorilor au crescut în contextul în care părţile implicate nu au reuşit să ajungă încă la un compromis.

Patronatele din transporturile rutiere au ameninţat în mai multe rânduri că vor declanşa un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule comerciale. Transportatorii au acuzat recent ASF că a dezinformat opinia publică printr-un raport publicat în iulie, referitor la tarifele RCA. Potrivit acestui raport, creşterea medie a RCA în iunie 2016, faţă de iunie 2015, a fost de 52,7%, în marja plafonului de 50% convenit prin protocolul încheiat în decembrie 2015.

Transportatorii consideră însă că tarifele RCA au crescut şi de peste patru ori în această perioadă. Patronatele din transporturile rutiere au ameninţat în mai multe rânduri că vor declanşa un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule comerciale.

Transportatorii au reamintit autorităţilor că au la îndemână cel puţin o soluţie prin care pot rezolva conflictul. Aceasta este legată de legea 21/1996, care permite Guvernului să intervină asupra preţurilor în cazul unui dezechilibru major între cerere şi ofertă, cum consideră transportatorii că există acum pe piaţa tarifelor RCA.

Wall-street.ro

6. Cum faci un start-up cu fonduri europene si cu ajutorul unui business angel: povestea Eden Lingerie

Dupa ce a lucrat mai multi ani in mediul corporatist, in institutii bancare si in companii de IT, Oana Thomas a decis ca e timpul sa-si foloseasca partea creativa pe care o exploata in domeniul marketingului pentru a-si infiinta propriul start-up. A facut planul de afaceri, a obtinut fonduri europene si a pus bazele unui business de lenjerie intima premium. Ulterior, a realizat ca pentru a sustine afacerea are nevoie de o investitie mult mai mare decat a estimat si a apelat la ajutorul unui business angel. Asa a luat nastere Eden Lingerie.

S-ar fi putut indrepta spre alte segmente de business, precum cel al rochiilor de seara, unde cererea este destul de mare, dar a ales o nisa insuficient exploatata in Romania: lenjerie intima de tip premium, intre zona mainstrem si cea de lux. Pe langa nevoia din piata identificata, ceea ce a prevalat a fost faptul ca o atragea aceasta zona a confectiilor: “Cred ca sunt niste obiecte fine, artistice, aproape de sufletul oamenilor si foarte personale. Mi-am dat seama ca pasiunea mea se leaga cu cererea pietei, nesaturata de companiile straine precum Intimisimi sau Triumph”, spune Oana Thomas.

Munca in corporatie a disciplinat-o si dupa mai bine de sapte ani petrecuti in departamentul de marketing al Raiffeisen Banca pentru Locuinte si al HP, a invatat sa-si tempereze firea creativa. Totodata, lucrurile pe care le-a deprins, precum ce fel de campanii prind la public, cum poti sa-ti investesti banii eficient sau caracteristicile identitatii de brand au ajutat-o sa puna bazele propriei afaceri. “Cand vezi ce functioneaza, in ce tari, ce se vinde, cum este perceput un produs intr-o anumita zona sau specificitatea unei piete, prinzi o mare incredere in posibilitatea de a extinde la nivel international in ziua de azi”, spune Oana, lucru pe care are de gand sa-l implementeze de indata ce start-up sau va intra pe profit.

A urmat mai multe cursuri de design pentru a intelege si a stapani domeniul, dar cel care a marcat-o a fost cursul Ioanei Nicolaescu, designer cu o experina de 15 ani la Prada sau Chloe, in care a invatat cum poate realiza o colectie cu sens, cum poate vinde unei piete si cum isi poate transpune povestea, “lucruri care mi-au intregit tabloul asupra afacerii mele, am prins multa incredere in mine si care m-au determinat sa fac pasul urmator, sa caut finantare si mentori”, povesteste Oana.

Investitie totala de 100.000 de euro

“Finantarea e un pas important, daca nu ai siguranta banilor, nu poti sa faci un business”, spune Oana, care a accesat un program de finantare pentru tineri antreprenori POSDRU, program la care a ajuns documentandu-se temeinic si intreband pe oricine, in stanga si in dreapta. A obtinut 25.000 de euro, iar in sase luni a pus bazele afacerii. In decembrie anul trecut, Eden Lingerie era un start-up de sine statator, iar antreprenoarea pregatea deja prima colectie.

“Cand deschizi un business este haos, iar eu venind dintr-o corporatie, mi-a fost greu. Trebuie sa gasesti echilibrul intre a face ordine printre lucruri si de a inainta cu o echipa mica. Este un start-up cu cativa oameni, in care lucrurile trebuie sa inainteze repede. O alta provocare, care este cea mai mare, este de a asigura cash flow si finantare pana intri pe breakeven, este o provocare continuua, sa optimizezi sa iei deciziile corecte sa nu irosesti banii pe care ii ai”.

Insa finantarea obtinuta prin POSDRU viza investitiile din perioada de implementare, iar dupa afacerea trebuia sa se sustina singura. “In plus, o parte din banii din proiect s-au dat cu intarziere si am realizat ca o sa am nevoie de mai multi bani si ca e un risc pe care nu vreau sa mi-l asum. Am inceput sa ma gandesc la un angel investor prin septembrie, am inceput sa caut, iar apoi a trebuit sa il conving sa investeasca in business-ul meu”, spune Oana.

Atunci a intervenit Matei Dumitrescu, business angel, a carui decizie de a investi in Eden Lingerie, a fost determinata de increderea pe care o are in creatoarea brand-ului si in nisa de lenjerie “affordable luxury”, in care nu a intrat nimeni deocamdata. “Am vazut ca Oana si-a dat demisia dintr-o multinationala, unde castiga multi bani pe o pozitie buna ca sa inceapa afacerea asta, ca si-a investit ultimul leu, ca a cerut bani de la toate rudele si prietenii ca sa inceapa afacerea asta, dar si ca a mers la nu stiu cate cursuri si formari in domeniu ca sa il inteleaga si stapaneasca cat mai bine”, spune Matei.

De obicei vad tineri care incep startup-uri pentru a vana mici investitii, pentru a fugi de munca, pentru a face ceva care cred ca va merge, desi nu se pricep sau ceva cool, dar pentru care nu au pasiune.

Business angel-ul nu este la prima astfel de investitie, iar un alt proiect de suflet a fost Cosul de Legume, dezvoltat alaturi de Andrei Barbu, antreprenor cu care o compara pe Oana: “O singura persoana am mai intalnit in genul asta, Andrei Barbu, care m-a convins sa investesc in Cosul de legume in 2012. Si atunci, cu un asemenea partener, pot spune ca am reusit sa educam o intreaga piata in ceea ce priveste consumul de alimente sanatoase, iar rezultatele se vad astazi si in supermarketuri”.

Investitia totala in start-up s-a ridicat la 100.000 de euro, din care 25.000 au fost obtinuti prin POSDRU, iar restul au reprezentat economiile antreprenoarei si finantarea oferita de angel investor. In prezent, cei doi antreprenori se axeaza pe dezvoltarea canalelor de vanzare si, in acest sens, au incheiat parteneriate cu mai multe magazine, Galeria Tinerilor Designeri, eMag, MoBuy si FashionUP si am perfectionat propriul site. Antreprenoarea estimeaza ca va deschide si un showroom in toamna acestui an, insa momentan atelierul este suficient.

Lenjerie lucrata manual de tip affordable luxury

Produsele propuse de Eden Lingerie se regasesc in categoria premium, intre lenjeria medium si cea lux, la distanta de cateva sute de lei fiecare. Lenjeria este lucrata manual, in atelierul Eden, iar de design se ocupa tanara antreprenoare alaturi de cei doi angajati, care au rolul de a se asigura de utilitatea si confortul produsului. Munca din spatele unui sutien inseamna cel putin 40 de operatii la opt tipuri de masini de cusut, iar pentru asemenea operatii este nevoie de oameni very highly skilled. Materialele si accesoriile sunt importate din Italia, Germania sau Franta.

Cu ce se diferentiaza fata de competitorii sai? “In primul rand ca este un business romanesc pe o piata dominata de companii straine. In plus, ne pozitionam intre medium si high, pe o nisa pe care nu a intrat nimeni deocamdata. Suntem un atelier de creatie si oferim garantie 100 de zile pentru cusaturi, accesorii sau scaderi in greutate, pe langa serviciul de customer care”.

Pentru viitor, antreprenoarea vizeaza sa-si stabilizeze business-ul pe plan local si sa intre pe breakeven, iar de la anul se vor extinde in Marea Britanie si in Franta. Preturile vor fi similare, cu aproximativ 20% mai mari decat cele locale din cauza costurilor operationale. De asemenea, Oana vrea sa dezvolte brandul Eden spre produse de lougewear, costume de baie si articole de plaja. “Deocamdata am organizat business-ul astfel incat sa fie profitabil daca ne limitam la infrastructura actuala. Daca cererea ne va depasi capacitatea de productie, vom atrage o noua investite pentru a mari capacitatea, poate pentru a externaliza din procese si de a vinde pe noi piete”, spune Matei Dumitrescu.

7. Ministrul Agriculturii: Agricultorii nu sunt interesati sa acceseze fonduri pentru irigatii

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, se arata iar dezamagit de faptul ca agricultorii nu sunt interesati sa depuna proiecte pentru a accesa fonduri europene destinate investitiilor in sistemul de irigatii. In replica, reprezentantii Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) spun ca lipsa echipamentelor si a utilajelor pentru irigat ii impiedica sa irige terenurile, desi acestea se afla in zonele amenajate pentru irigat, scrie News.ro.

Ministrul Agriculturii vrea sa accelereze absorbtia fondurilor europene destinate sistemului de irigatii din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 si, impreuna cu secretarii de stat Daniel Botanoiu si Daniela Giurca, s-a intalnit, miercuri, cu oficialii Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) si cu presedintele Ligii OUAI-urilor, Viorel Nica.

Achim Irimescu a vrut sa afle care sunt cauzele pentru care nu au existat solicitari pentru irigat din partea fermierilor, in zonele unde acest lucru era posibil, pentru ca desi erau pregatite pentru a fi irigate 385.000 hectare in acest an, s-au irigat doar circa 150.000 hectare, arata ministerul, intr-un comunicat.

Ministrul a incercat totodata sa afle de la reprezentantii OUAI-urilor de ce nu exista interes pentru depunerea de proiecte pe submasura destinata irigatiilor din PNDR 2014-2020.

La randul lor, fermierii au amintit o parte din problemele cu care se confrunta in realizarea proiectelor prin PNDR 2014-2020 si spun ca respectiva submasura nu acopera nevoia reala a Romaniei.

„Reprezentantii OUAI-urilor au aratat ca lipsa echipamentelor si a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate sunt alte probleme care ii impiedica sa irige terenurile, desi acestea se afla in zonele amenajate pentru irigat”, arata Ministerul Agriculturii.

Pentru cresterea suprafetelor care se iriga se analizeaza posibilitatea operationalizarii unei scheme care are ca scop acordarea de ajutoare de minimis Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii si/sau Federatiilor de Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii, care aplica irigatii pe suprafete agricole aflate in amenajari.

Masura are in vedere compensarea costurilor cu serviciile prestate de catre Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare, respectiv pentru energia electrica consumata si apa pentru irigatii livrata pana la statiile de punere sub presiune ale beneficiarilor.

REVISTA PRESEI 16.08.2016

Cuprins:

Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro  

1. Cu câţi bani cred românii că ar putea trăi decent. Moldovenilor le-ar ajunge 1.000 de lei lunar, bucureştenii vor mai mult de 3.000 de lei

2. Mersul preţurilor: rata anuală a inflaţiei a coborât în iulie la -0,8%. Cotaţiile alimentelor au rămas pe loc, doar fructele s-au scumpit

3. INS: Industria merge în plin, cu vânzări în creştere şi comenzi asigurate. Doar sectoarele extractiv şi energetic sunt pe minus

4.  Aproximativ 30.000 de turişti sunt cazaţi la negru pe litoral

5. Volumul tranzacţiilor cu proiecte imobiliare în România a crescut cu 80%, în primul semestru

6. Protestul transportatorilor: Autovehiculele de marfă reduc viteza în întreaga ţară, claxonează în faţa ASF şi a Guvernului. Urmează blocarea traficului

7. Ce afaceri au mers bine în primul semestru din 2016. Comercianţii domină topul creşterilor

Business24.ro, Ziare.com

8. Romania, cea mai mare crestere economica din UE si cel mai rapid ritm de crestere din 2008

Agerpres.ro

9.  Agrostar: Cercetarea agricolă din România este în faliment;fermierii sunt dependenți de multinaționale, care au acaparat piața de semințe

Stiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

Adevarul.ro

1. Cu câţi bani cred românii că ar putea trăi decent. Moldovenilor le-ar ajunge 1.000 de lei lunar, bucureştenii vor mai mult de 3.000 de lei 

 

Cei mai mulţi dintre românii care declară că le-ar fi suficienţi mai puţin de 1.000 de lei pentru a-şi acoperi cheltuielile curente sunt în Oltenia. Moldovenii sunt cei mai mulţi care s-ar mulţumi cu 1.000 până la 2.000 de lei, iar bucureştenii sunt majoritari la necesarul de peste 3.000 de lei.

Din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“ reiese că o treime din români consideră că şi-ar putea acoperi cheltuielile curente, asigurându-şi un trai decent, cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei lunar.

De asemenea, 25% din populaţie ar avea nevoie de 2.000 până la 3.000 de lei lunar pentru a-şi acoperi cheltuielile curente şi alţi 25% din români ar avea nevoie de mai mult de 3.000 de lei. Există, însă, şi un procentaj destul de însemnat de respondenţi (între 15% şi 20%) care au afirmat – în cadrul unui sondaj efectuat pentru realizarea studiului INS – că le-ar fi de-ajuns mai puţin de 1.000 de lei lunar.

Aşteptări mari în regiunile bogate

Din punct de vedere regional, datele studiului relevă faptul că românii din zonele dezvoltate au cele mai mari sume pe care le consideră suficiente traiului decent. Astfel, bucureştenii sunt cei mai mulţi dintre românii care au declarat că le-ar trebui între 2.000 şi 3.000 de lei (27,9%), respectiv peste 3.000 de lei (37%) pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Cei mai puţini dintre românii care au astfel de aşteptări sunt în Moldova (24,5%), respectiv Oltenia (20,8%). De cealaltă parte, oltenii sunt cei mai mulţi dintre românii care s-ar mulţumi cu mai puţin de 1.000 de lei (20,2%), urmaţi de moldoveni (15,3%), iar cei mai puţini sunt bucureştenii (8%). La această categorie există şi o subgrupă de respondenţi care a declarat că s-ar mulţumi chiar cu mai puţin de 250 de lei lunar pentru a-şi asigura un trai decent. Aici se regăsesc 4,3% din munteni, 4,1% din olteni, 1,9% din bucureşteni şi doar 0,7% din moldoveni.

Patronii nu se-ncurcă cu bani puţini Întrebaţi ce venituri nete le-ar fi de ajuns pentru a face faţă tuturor cheltuielilor curente, cei mai mulţi dintre patroni şi lucrătorii pe cont propriu – cum era de aşteptat – au indicat sume de peste 3.000 de lei (22,6% din respondenţi). Dar sunt şi câţiva care s-ar mulţumi cu până la 250 de lei (6,1%) sau cu venituri cuprinse între 501 şi 750 de lei (3,4%). Un venit echivalent cu salariul minim pe economie – 750-1.000 de lei net lunar, sumă pe care mulţi patroni le-o plătesc propriilor salariaţi – ar fi suficient pentru doar 4,6% din oamenii de afaceri.

Iar un venit echivalent salariului mediu pe economie – puţin peste 2.000 de lei net – ar fi de-ajuns pentru doar 3,9% din afaceriştii chestionaţi. Salariaţii, în schimb, au răspuns în felul următor: 24,1% au un necesar mai mare de 3.000 de lei, 7,5% s-ar mulţumi cu mediul pe economie, 3,5% – cu minimul pe economie şi doar 1,4% cu mai puţin de 250 de lei lunar.

Pensionarii par a fi – potrivit studiului INS – cei mai puţin pretenţioşi, intervalul numerar 750-1.500 de lei (unde se încadrează cele mai multe dintre pensii) fiind considerat suficient de către 38,7% din respondenţii vârstnici. Femeile, mai puţin pretenţioase O sumă de peste 3.000 de lei lunar, pentru a-şi acoperi cheltuielile curente, le-ar fi necesară doar la 8,4% din femeile chestionate de INS, faţă de 15% din bărbaţi.

De cealaltă parte, 4,5% din femei s-ar mulţumi cu mai puţin de 250 de lei, faţă de 3,2% din bărbaţi. Cele mai multe dintre femei (41%) ar aprecia drept suficientă suma cuprinsă între 1.000 şi 2.000 de lei, la fel şi 42,4% din bărbaţi. În acelaşi studiu mai sunt relevate aşteptările financiare pe grupe de vârstă, rezultând că tinerii au cele mai mari pretenţii, iar vârstnicii – cele mai mici.

Astfel, 46,8% din tinerii cu vârste de 16-24 de ani afirmă că le-ar trebui cel puţin 3.000 de lei lunar pentru a-şi asigura un trai decent şi doar 8,1% din românii cu vârste de 65-74, respectiv 5,4% din cei cu peste 75 de ani au astfel de aşteptări.

Din rândurile tinerilor, 25% au declarat că le-ar trebui între 2.000 şi 2.000 de lei lunar pentru acoperirea cheltuielilor curente şi 28,1% – că le-ar fi de-ajuns mai puţin de 250 de lei. În schimb, din rândurile vârstnicilor, cei mai mulţi (peste 50%) au apreciat ca fiind suficiente sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei lunar.

2.   Mersul preţurilor: rata anuală a inflaţiei a coborât în iulie la -0,8%. Cotaţiile alimentelor au rămas pe loc, doar fructele s-au scumpit

 

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în luna iulie la -0,8%, de la -0,7% în iunie, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată, în principal, de stagnarera preţurilor la alimente şi de ieftinirea mărfurilor nealimentare şi serviciilor, în condiţiile în care gazele şi electricitatea s-au ieftinit de la 1 iulie. Datele INS arată că preţurile de consum au scăzut în luna iulie, în medie, cu 0,24% comparativ cu luna iunie.

Astfel, preţul alimentelor au crescut nesemnificativ în iulie, cu 0,04%, în medie, faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,52%. De asemenea, peţurile serviciilor s-au redus, în medie, cu 0,1% în iulie faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna iunie, cele mai mari scăderi de preţuri s-au înregistrat, în iulie, la cartofi (-11,4%) gaze naturale (-3,5%), energie electrică (-1,5%), telefon (-0,8%) şi bilete de avion (-0,8%).

La polul opus, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat,  faţă de a şasea lună a anului, la citrice (6,1%) şi fructe proaspete (2,6%), celelalte preţuri având fluctuaţii nesemnificative. Ca evoluţie anuală, preţurile alimentelor au crescut cu 1,25%, mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 2,2%, iar serviciile – cu  0,9%.

Cum se văd efectele reducerilor de TVA Iulie 2016 este a doua lună din ultimul an în care indicatorul inflaţiei anuale nu mai include efectul scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% până la 9%, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. În schimb, datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% până la 20%, de la 1 ianuarie 2016. În plus, de la începutul acestui an, cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită la irigaţii a scăzut la 9%.

Reducerea cotei generale a TVA de la 24% până la 20% are un efect de reducere a preţurilor finale cu 3,2%, în cazul în care comercianţii ar aplica integral reducerea taxei la preţurile de la raft. În urma evoluţiei din ultima perioadă, care indică menţinerea preţurilor cu mult sub nivelul anticipat anterior, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit recent în scădere prognozele de inflaţie pentru 2016 şi 217.

Astfel, potrivit ultimelor estimări, BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va urca la -0,4% la finalul acestui an, iar la finalul anului viitor, indicatorul va ajunge la +2%.


3. INS: Industria merge în plin, cu vânzări în creştere şi comenzi asigurate. Doar sectoarele extractiv şi energetic sunt pe minus

 

Cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut, în a şasea lună a acestui an, cu 3,2% faţă de luna iunie 2015, în condiţiile în care afacerile din industria extractivă rămân în scădere puternică. Pe partea de comenzi noi, cererea a crescut în aproape toate ramurile, maximele fiind consemnate la bunurile de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna mai, afacerile din industrie au crescut cu 5,6% faţă de aceeaşi lună din 2015, după un avans de 9,2% în aprilie, cel mai înalt ritm din mai 2014.

Cumulat pe primul semestru din acest an, afacerile din industrie au crescut cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Cea mai mare creştere a fost înregistrată, în iunie 2016 faţă de iunie 2015, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, în timp ce două din cinci mari sectoare au fost pe minus. Industriaşii pe plus, energeticienii pe minus „Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+16,4%), industria bunurilor de capital (+11,1%) şi industria bunurilor de uz curent (+5,7%).

Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-21,6%) şi industria bunurilor intermediare (-1,5%)“, se arată în raportul INS. Datele INS arată că cele mai mari creşteri ale afacerilor din luna iunie s-au înregistrat, faţă de aceeaşi lună din 2015, la fabricarea altor mijloace de transport în afară de cele rutiere (+50%), la fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+28,2%) şi la fabricarea băuturilor (+16,7%).

În sectorul extractiv, afacerile s-au prăbuşit în luna iunie cu 90% faţă de a şasea lună din 2015 în extracţia minereurilor metalifere, cu 62% în extracţia cărbunelui şi cu 43% în extracţia petrolului şi a gazelor naturale. Comparativ cu luna mai, afacerile din industrie au crescut în iunie cu 5,2%. În 2015, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 2,4% comparativ cu anul precedent, cel mai mare avans, de 8,8%, fiind înregistrat în industria bunurilor de capital.

Cererea, la cote maxime Companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit, în a şasean lună din acest an, comenzi noi mai mari cu 17,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai înalt ritm din februarie 2014, avansul fiind susţinut, ca şi în lunile precedente, de cererea mai mare pentru bunuri de folosinţă îndelungată. În luna mai, comenzile noi au avansat cu 6,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

„Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna iunie 2016, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut cu 17,8%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+30,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+9,5%) şi industria bunurilor intermediare (+5,6%)“, se precizează într-un alt raport al INS, referitor la comenzile din industrie. Singurul domeniu în care s-a înregistrat o scădere a comenzilor noi în iunie a fost industria bunurilor de uz curent, cu un declin de 4,9%.

În 2015, comparativ cu 2014, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 3,6%, cel mai mare avans, de 28%, fiind înregistrat în industria bunurilor de folosinţă îndelungată.

4.   Aproximativ 30.000 de turişti sunt cazaţi la negru pe litoral

 

Numărul total de locuri de cazare de pe litoralul românesc este în jur de 140.000, din care 21,4%, adică 30.000, sunt neclasificate, adică ilegale, în principal din cauza impozitelor prea mari, multe dintre pensiuni fiind declarate case particulare pentru evitarea taxelor, a declarat luni, pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

Patronatele din turism estimează diferit numărul turiştilor de pe litoralul românesc. Informaţiile apărute în ultima vreme în media românească, potrivit cărora numărul turiştilor de la mare ar fi de peste 250.000, sunt nerealiste, consideră  Alin Burcea.

Numărul total al locurilor de cazare ar fi, în cel mai bun caz, 140.000, din care circa 30.000 ar fi neclasificate, numărul mare al locurilor de cazare ilegale fiind cauzat de taxele prea mari, iar soluţia ar fi impunerea unor taxe mici, care să poată fi plătite de toată lumea, este de părere preşedintele ANAT.  

„Multe pensiuni apar în acte ca fiind case particulare şi, potrivit legii, nu pot fi verificate. Soluţia ar fi impunerea unei taxe mai mici, dar şi schimbarea legii, astfel încât autorităţile să poată intra, în anumite cazuri, într-o casă particulară şi să-i legitimeze pe cei aflaţi înauntru“, a declarat Burcea.   Acesta a atras atenţia că, numai în Costineşti, ar exista cel puţin 30 de pensiuni mari, care, în acte, sunt case particulare.

Autorităţile fiscale nu pot face verificări, pentru că legea nu permite decât verificarea firmelor, nu şi a caselor particulare. Numărul estimat al locurilor de cazare ilegale din Costineşti este de 4.000, iar în Vama Veche şi 2 Mai acesta ar fi de 2.000, potrivit preşedintelui ANAT.

Preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, Corina Martin, a afirmat recent, pentru un corespondent News.ro, că gradul de ocupare pe litoralul românesc la acest sfârşit de săptămână, cu ocazia minivacanţei de Sfânta Maria Mare, este de 100%.   „Avem un grad de ocupare de 100% în toate staţiunile de pe litoral în acest weekend şi la fel va fi şi în următoarele săptămâni. Pot să anunţ că este primul an în care putem spune fără nicio urmă de îndoială că am reuşit să extindem sezonul, vorbesc aici de Mamaia şi Vama Veche. Avem lunile mai, iunie, iulie, august şi cel puţin jumătate din septembrie. În Mamaia, avem în septembrie Campionatul Mondial de Bob pe Rotile, o întrecere de triatlon. Ajungem astfel la un sezon de patru luni datorită evenimentelor şi promovării“, a afirmat Corina Martin.  

Circa 300.000 de români îşi petrec minivacanţa de Sfânta Maria în pe litoral, Valea Prahovei, Bran, Bucovina, Maramureş sau în Delta Dunării.

Sunt însă şi destui români  care au optat pentru city break-uri în cele mai importante capitale europene sau în destinaţii aflate în vecinătatea graniţelor tării noastre, precum litoralul bulgăresc sau staţiunile balneoclimaterice din Ungaria.

5. Volumul tranzacţiilor cu proiecte imobiliare în România a crescut cu 80%, în primul semestru

 

Investiţiile imobiliare de pe piaţa românească, din perioada ianuarie-iunie a anului curent, au totalizat 340 milioane de euro, nivel cu 80% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară JLL, în primele şase luni ale acestui an, au fost făcute atât tranzacţii care au vizat achiziţii de proiecte, cât şi unele care au au avut ca obiect preluarea controlului integral a unor co-proprietari asupa unor proiecte, transmite News.ro. Bucureştiul conduce pe piaţa locală, atrăgând 48% din tranzacţiile finalizate, urmat de Sibiu cu 28%, se arată în studiul “Bucharest City Report Q2 2016” realizat de JLL.

Volumele au fost echilibrate din punct de vedere al segmentelor de piaţă între retail (45%) şi birouri (38%), în timp ce sectorul industrial a atras 17% din tranzacţii.  

De menţionat, că 8% din volumul tranzacţiilor reprezintă preluarea unei clădiri de birouri de către banca finanţatoare. Cea mai mare tranzacţie înregistrată în prima jumătate a anului a fost achiziţia Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru 100 milioane de euro.

O altă tranzacţie notabilă este consolidarea poziţiei GTC în complexul City Gate prin achiziţia participaţiei de 40% deţinută de Bluehouse în proiect. „Previziunile macroeconomice pentru România par pozitive, cu o prognoză privind creştere economică care a fost menţinută la 4,2% chiar şi după rezultatul referendumului din Marea Britanie. Acest lucru ar trebui să facă din România unul dintre performerii din Europa în 2016”, anunţă JLL.

Cei mai activi cumpărători din prima jumătate a anului au fost NEPI (124 milioane de euro) şi GTC (80 milioane de euro), fiecare dintre aceştia realizând câte două tranzacţii. Randamentele pe piaţa de birouri sunt de 7,5%, cu doar 0,25 puncte procentuale mai mari decât cele de pe piaţa de retail (7,25%), în timp ce proiecte industriale au randamente de 9%.

Randamentele s-au redus cu 0,25-0,5 puncte procentuale în ultimele 12 luni, dar analiştii JLL nu estimează o nouă scădere pentru a doua parte a anului.

6. Protestul transportatorilor: Autovehiculele de marfă reduc viteza în întreaga ţară, claxonează în faţa ASF şi a Guvernului. Urmează blocarea traficului

 Transportatorii sunt în continuare nemulţumiţi de nivelul primelor pentru poliţele RCA şi de faptul că Executivul nu a intervenit pentru temperarea scumpirilor, astfel că anunţă un protest naţional pentru 14-15 septembrie, iar până atunci vor claxona în faţa Guvernului şi sediului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), iar autovehiculele de marfă vor reduce viteza de circulaţie în întreaga ţara, zilnic, timp de cel puţin două ore.

„După  un an în care autorităţile române au demonstrat că sunt incapabile să rezolve dezmăţul preţurilor poliţelor RCA, transportatorii din România pregatesc mega-protestul RCA. Protestul naţional va avea loc în data de 14 -15 septembrie, însă, până atunci, transportatorii vor protesta într-o formă inedită: sediul Guvernului şi sediul ASF vor fi claxonate de către toţi transportatorii sau alte categorii profesionale, precum şi persoanele fizice nemulţumite de un preţ RCA exorbitant“, se arată ântr-un comunicat transmis de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).  

De asemenea, reprezentanţii COTAR arată că, începând de marţi şi până la data soluţionării preţului primei RCA, toate autovehiculele de marfă vor reduce viteza de circulaţie în intreaga ţară, până la limita evitării oricărui pericol, timp de minimum două ore (intre orele 10.00 şi 12.00), după modelul protestelor din  Alba, Braşov, Cluj, Baia Mare etc.  

„Dacă până în data de 15 septembrie, problema preţului RCA nu va fi rezolvată, vom scoate cheia de contact din toate camioanele, taxiurile, maşinile de transport persoane etc aflate pe toate drumurile publice. Mai aveţi fix o lună să rezolvaţi această problemă!“, a declarat, în comunicat, Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.  

„Până în prezent, atât Guvernul technocrat, cât şi ASF, au ratat două ocazii de a rezolva problema preţului RCA, care a devenit o problemă naţională. Este foarte posibil, ca în urma mega-protestului din luna septembrie, atât actualul Guvern, cât şi actuala conducere a ASF să nu mai aibă această ocazie, pentru că nu vom mai sta să ascutam doar promisiuni. Dacă vor dori să vadă cum arată o ţară paralizată din cauza transportatorilor, vor trebui să îşi asume şi consecinţele unei probleme deosebit de grave pe care au refuzat să o rezolve“, a mai spus Ştefănescu.

7. Ce afaceri au mers bine în primul semestru din 2016. Comercianţii domină topul creşterilor

 Comercianţii din aproape toate domeniile, inclusiv online, au avut cele mai mari creşteri ale vânzărilor în primele şase luni ale acestui an. Surprizele topului: institutele de cercetare a pieţei şi saloanele de fashion.

Clasamentul cifrelor de afaceri din primul semestru al acestui an, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), este dominat de comerţ, acest sector având şapte reprezentanţi între cele 11 domenii care au crescut cu peste 20%.   Cele mai mari creşteri ale vânzărilor se întâlnesc în domenii cum sunt comerţul cu motociclete (+37,8%, locul al doilea în topul general), livrările online (+28,4%), retailul de textile şi îmbrăcăminte (+28,3%), comerţul cu autovehicule (+27,6%), comerţul cu amănuntul al produselor alimentare (+23%), retailul de mobilă (+21,5%), distribuţia angro de produse alimentare (+13,2%) şi comerţul cu carburanţi (+11,4%).  

În perioadele anterioare, primul loc în topul creşterii cifrelor de afaceri a fost ocupat de comerţul online sau de agenţiile de turism, dar acum a venit rândul companiilor care se ocupă cu publicitatea şi cu, atenţie, activităţile de studiere a pieţei. Explicaţia: în primul semestru – electoral – 2016, necesitatea sondării opiniei publice a fost mult mai acută, pe fondul alegerilor locale, astfel că afacerile celor care au acest obiect de activitate au crescut exploziv. Media creşterilor din acest sector a fost de 41% – desigur un record al ultimilor ani.  

Având în vedere că şi în această toamnă vom avea o efervescenţă electorală (probabil, mult mai intensă decât primăvara, pentru că de data aceasta vin alegerile generale), ar fi de aşteptat ca sondarea opiniei publice să-şi păstreze poziţia de lider în topul afacerilor din întreg anul 2016. Un record: saloanele de înfrumuseţare Locul al treilea din topul creşterii cifrelor de afaceri oferă şi el o surpriză, chiar pentru cei care cunosc bine acest domeniu: coafura şi saloanele de înfrumuseţare. Sectorul se prezintă cu un plus de 33,4% în primul semestru din acest an, faţă de acelaşi interval din 2015, performanţă nemaiîntâlnită în ultimii ani.  

„M-aţi lăsat fără cuvinte“, a reacţionat Geta Voinea, cunoscută ca stilistul vedetelor, întrebată de „Adevărul“ cum se explică acest record. „Probabil au apărut multe saloane noi în această perioadă, iar cele mai vechi au redus tarifele, odată cu scăderea TVA (de la 24% în 2015 la 20% în 2016 – n.n.), astfel că s-a înteţit concurenţa din domeniu. Şi cred că ar mai fi o explicaţie: dacă e adevărat că au crescut veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei, cum arată statisticile oficiale, atunci vă spun eu că femeia modernă vine la coafor când are bani în plus”, ne-a mai spus Geta Voinea.  

Reamintim, în acest context, că ANAF a demarat o campanie de controale antifraudă numită „Venus”, luând la ţintă exact saloanele de coafură şi înfrumuseţare, lucru care în anumite cazuri a scos la lumină din punct de vedere fiscal, implicit şi statistic, încasările unităţilor din acest domeniu.  

Vremuri tulburi în industriile grele La polul opus, cu cele mai abrupte scăderi ale cifrelor de afaceri din primul semestru, se regăsesc domeniile în care progresul tehnologic a fost mai puţin aplicat sau în care cererea a avut un declin. Dintre acestea amintim extracţia minereurilor metalifere (-68,8%, prima în topul scăderilor), extracţia cărbunelui (-57,9%) cocseriile şi rafinăriile (-16,4%), industria metalurgică (-16,2%) sau extracţia de petrol şi gaze (-15,9%).  

La limita supravieţuirii – cu o dinamică a afacerilor cuprinsă între +2% şi -2% în primul semestru – s-au situat transporturile pe apă, confecţiile metalice, activităţile de consultanţă şi contabilitate (altădată, acestea se regăseau în topul creşterilor), industria chimică şi producţia de medicamente.   Pentru că „Adevărul“ realizează astfel de topuri încă din anul 2011, vă putem spune că în primul semestru din 2016 avem unul dintre cele mai bune rapoarte  dintre plusurile şi minusurile cifrelor de afaceri – 40 la 13.

Business24.ro, Ziare.com

8. Romania, cea mai mare crestere economica din UE si cel mai rapid ritm de crestere din 2008

 Romania a inregistrat in trimestrul al doilea din 2016 cea mai mare crestere economicadin Uniunea Europeana.

Astfel, economia a inregistrat o crestere de 1,5% fata de trimestrul anterior si de 5,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistica Eurostat, citat de News.ro.

La nivelul zonei euro, economia a avansat in trimestrul al doilea cu 0,3%, iar la nivelul Uniunii Europene cu 0,4%, fata de primul trimestru al acestui an.

Pe langa Romania, cresteri economice ridicate, fata de trimestrul anterior, au mai fost consemnate in Polonia si Slovacia (0,9%), Spania, Bulgaria si Cipru (0,7%). Economia Greciei a avansat cu 0,3%.

Raportat la trimestrul al doilea din 2015, economia Romaniei a consemnat o crestere de 5,9% in intervalul aprilie-iunie, cel mai ridicat ritm din UE.

Cresteri ridicate au mai fost inregistrate in Slovacia (3,7%), Suedia (3,1%) si Polonia (3%). Economia Greciei s-a contractat cu 0,7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Economia zonei euro a crescut cu 1,6% fata de trimestrul al doilea din 2015, iar cea a Uniunii Europene cu 1,8%.

Potrivit Eurostat, Romania a inregistrat si in primul trimestru din 2016 cea mai mare crestere economica din UE.

Cel mai rapid ritm de crestere din 2008

Institutul National de Statistica a anuntat, vineri, ca economia romaneasca a crescut in trimestrul al doilea din acest an cu 6% fata de aceeasi perioada din 2015 si cu 1,5% fata de trimestrul precedent, potrivit primelor estimari.

Astfel, economia Romaniei a inregistrat in trimestrul doi din acest an cel mai rapid ritm de crestere din 2008, peste estimarile analistilor, avansul fiind sustinut de un boom al consumului, pe fondul reducerilor de taxe si al majorarii salariilor.

Acest lucru inseamna ca aceasta crestere a economiei Romaniei in T2 a consemnat cel mai rapid ritm din ultimii 8 ani, potrivit Agerpres.

Pentru intregul an 2016, Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana si Guvernul Romaniei estimeaza un avans economic de 4,2%, in timp ce Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) mizeaza pe o crestere de 4%.

Agerpres.ro

9. Agrostar: Cercetarea agricolă din România este în faliment; fermierii sunt dependenți de multinaționale, care au acaparat piața de semințe

 Cercetarea agricolă din România este în faliment, la ora actuală, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, atrag atenția reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe – Agrostar, iar în acest context organizația solicită Guvernului reorganizarea stațiunilor și institutelor de cercetare-dezvoltare din sectorul agricol.

„În prezent, cercetarea agricolă din România este în faliment, iar fermierii sunt practic dependenți de multinaționale, care au reușit să acapareze piața de semințe, genetică și chiar creditarea fermierilor cu semințe și alte inputuri. Practic, multinaționala îl finanțează pe producătorul agricol (îi dă inputurile necesare) și îl obligă să vândă producția la un preț impus. Astfel, multinaționalele sunt beneficiare indirecte ale subvențiilor acordate, teoretic, fermierilor. Dacă este să analizăm documentele în baza căror fermierii își primesc subvenția pe suprafață vom observa că aceștia trebuie să facă dovada cu factura fiscală că au însămânțat cu semințe certificate, achiziționate de unde? De la multinaționale furnizori de semințe, noi nemaiavând cercetare care să furnizeze astfel de inputuri’, susține secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă al organizației, transmis, miercuri, AGERPRES.

În acest context, Federația Agrostar este îngrijorată de situația lucrătorilor din cadrul stațiunilor de cercetare — dezvoltare, mulți dintre aceștia realizând un venit net lunar de maxim 800 lei. Și cercetătorii din cadrul institutelor și stațiunilor la rândul lor realizează venituri nete sub nivelul performanțelor realizate, al pregătirii profesionale, venituri care cu greu ajung la 2.000 lei net.

„Federația Agrostar face apel la Guvernul României, dar și la agricultori, să susțină reorganizarea acestui sector vital pentru agricultură, mai ales în contextul schimbărilor climatice care au loc în ultimii ani (secetă, inundații, grindină etc), pentru a susține agricultura românească, agricultură ce ar trebui făcută cu soiuri autohtone fapt ce ar genera venituri pentru cercetare și nu numai. Factorii politici din România recomandă consumarea produselor românești fără a se lua în calcul faptul că acestea sunt produse cu semințe din import și atunci se pune problema: acest produs este românesc sau doar produs în România?’, notează sursa citată.

Federația Agrostar a depus la președinția României un memoriu privind problemele agriculturii și ale lucrătorilor ca urmare a protestului organizat de BNS și Agrostar și prin acest material a atras atenția președinției asupra situației anormale privitoare la TVA la semințe, în sensul că TVA pentru semințe era de 20%, iar pentru produs de 9%, Codul fiscal a fost modificat, în sensul scăderii TVA la semințe la 9%. Această măsură ajută fermierii, deoarece plătesc mai puțin pentru semințe, dar, din păcate, capitalizează furnizorii de semințe, alții decât stațiunile și institutele de cercetare românești.

Agrostar, cea mai mare federație sindicală din domeniul agricol, are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, din sectorul privat, cât și din cel bugetar. Federația este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA și EFFAT, la nivel european.

NOUTATI LEGISLATIVE PENTRU IMM

  1. Cuprins:

    Ştiri de interes pentru mediul de afaceri şi IMM

  1. Acte normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I, în perioada 28 iulie – 2 august 2016
  2. Acte legislative emise de Instituţii ale Uniunii Europene, publicate în Jurnalul Oficial, în perioada 28 iulie – 2 august 2016

DOWNLOAD