NOUTATI LEGISLATIVE PENTRU IMM

A) Acte normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I, în perioada 23 – 28 iunie 2016 Monitorul Oficial nr. 467 din data de 23 iunie 2016 ORDIN nr. 199 din 13 iunie 2016 privind procedura emiterii avizului prealabil de funcţionare pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement din staţiunile turistice

EMITENT: Autoritatea Naţională pentru Turism

Grup ţintă: Operatorii economici din sectorul de turism

Prevederi principale: – Se prevede că operatorii economici care desfăşoară activităţi de agrement în staţiunile turistice sunt obligaţi să solicite un aviz prealabil emis de Autoritatea Naţională pentru Turism, anterior obţinerii autorizaţiei de funcţionare eliberate de primari. – Sunt enumerate documentele care trebuie să însoţească cererea-tip privind emiterea avizului prealabil de funcţionare pentru structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement din staţiunile turistice.

Atenţionare: Autoritatea Naţională pentru Turism trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete. În cazul unei documentaţii incomplete sau în cazul în care din documentele depuse rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de avizare, Autoritatea Naţională pentru Turism notifică operatorul economic, în termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului, pentru completarea documentaţiei respective sau emite aviz negativ, după caz, motivând în cuprinsul notificării decizia.

Dezavantaje: – Cheltuieli birocratice pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de agrement în staţiunile turistice. – Creşterea birocraţiei.

Observaţii: – Autoritatea Naţională pentru Turism trebuie să emită avizul în termen de 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete. – Intră în vigoare la data de 23 iunie 2016. Monitorul Oficial nr. 471 din data de 24 iunie 2016 ORDIN nr. 1850 din 17 iunie 2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

EMITENT: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Grup ţintă: Producătorii, Comercianţii de băuturi alcoolice şi/sau tutun Prevederi principale: →

Se aprobă: – Procedura de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat. – Modelul şi conţinutul formularului “Cerere de înregistrare şi atestare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat”. – Modelul şi conţinutul formularului “Atestat pentru distribuţie şi comercializare angro de CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA Departamentul Juridic şi Dialog Social 2 băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat”.

Atenţionare: Operatorii economici care deţin atestate valabile, emise anterior Ordinului, au la dispoziţie un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a Ordinului să depună la autoritatea competentă o nouă cerere de înregistrare şi documentele aferente, iar la expirarea termenului, atestatele emise anterior îşi pierd valabilitatea.

Dezavantaje: – Creşterea birocraţiei prin punerea operatorilor economici cu atestate valabile în situaţia de a depune o nouă cerere de înregistrare, în caz contrar atestatul pierzându-şi valabilitatea. Observaţii: Intră în vigoare la data de 24 iunie 2016.

B) Acte legislative emise de Instituţii ale Uniunii Europene, publicate în Jurnalul Oficial, în perioada 23 – 28 iunie 2016 Jurnalul Oficial 165 L REGULAMENT nr. 1008 din 22 iunie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume

EMITENT: Comisia Europeană Grup ţintă: Comercianţii de fructe şi legume importate Prevederi principale: Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, ţinând seama de datele zilnice variabile.

Avantaje: Stabilirea modalităţii de calcul a valorii forfetare de import. Observaţii: – Valorile forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume sunt prevăzute în anexă, care face parte integranta din Regulament. Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene. – Intră în vigoare la data publicării în JOUE. Jurnalul Oficial 165 L REGULAMENT nr. 1007 din 22 iunie 2016 privind autorizarea clorurii de amoniu ca aditiv pentru hrana rumegătoarelor, cu excepţia mieilor pentru îngrăşat, a pisicilor şi a câinilor (titularul autorizaţiei: Latochema Co. Ltd)

EMITENT: Comisia Europeană Grup ţintă: Producătorii şi Comercianţii din sectorul agricol/alimentar Prevederi principale: Se prevede că o anumită substanţă se autorizează ca aditiv în hrana animalelor, în anumite condiţiile prevăzute în anexa ce face parte integrantă din Regulament, întrucât preparatul nu are efecte nocive asupra sănătăţii animalelor, a sănătăţii umane sau asupra mediului şi utilizarea sa poate reduce valoarea pH-ului urinei.

Observaţii: – Regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. – Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene.

CAMERA DEPUTAŢILOR A ADOPTAT IMPOZITUL SPECIFIC IN TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

Camera Deputaţilor a adoptat ieri, 28 iunie 2016, în plen, o iniţiativă legislativă care reglementează impozitul specific, prin derogare de la Codul Fiscal, pentru firmele care desfăşoară activităţi în domeniul hotelier, restaurante, baruri şi care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe. Iniţiativa legislativă adoptată de Camera Deputaţilor, reglementează asigurarea cadrului legal privind stabilirea unei noi modalităţi de impozitare aplicată contribuabililor din sectorul turistic, hotelier, restaurante şi alimentaţie publică, în scopul stimulării investiţiilor şi eliminării concurenţei neloiale. Acest proiect se adresează tuturor companiilor care au o cifră de afaceri de maxim 5 milioane de euro şi au maxim 250 de angajaţi. “Legea a fost cerută de întreg spectrul industriei de turism din România pentru a simplifica modalitatea de raportare, conformare voluntară, respectiv controlul din partea autorităţilor publice. Salutăm adoptarea acestui tip de impozitare, mai modern, axat pe baza unor modele de bună practică la nivelul altor ţări europene. În egală măsură, trebuie să fim foarte atenţi ca implementarea acestei măsuri să fie una simplă şi să se asigure că întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt dezavantajate în raport cu marii operatori din turism.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

Revista presei 01.07.2016

Numarul de someri a crescut surprinzator in luna mai a acestui an cu 8.585 fata de luna aprilie, pana la 581.178, iar rata somajului a urcat la 6,6%, dupa patru luni de scadere, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS), scrie News.ro. Pentru luna aprilie, statisticile provizorii au indicat o scadere usoara a numarului somerilor comparativ cu luna precedenta, la 572.593, iar rata somajului a fost de 6,4%, calculata dupa metodologia Biroului International al Muncii (BIM), nivel minim din ultimii sapte ani. Luna mai este prima luna dupa decembrie 2015 in care s-a inregistrat o crestere a somajului in Romania, releva seriile INS. Totusi, fata de luna mai 2015, numarul de someri a scazut in luna mai 2016 cu circa 40.800. Somajul este mai mare in randul barbatilor, cu o rata de 7,3% in luna mai, in timp ce, in randul femeilor, somajul este de doar 5,6%, mai arata datele oficiale. Autoritatile publica, constant, si numarul de someri inregistrati oficial in evidentele oficiilor pentru forta de munca. Datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) arata ca, la sfarsitul lunii mai, 410.509 someri erau inregistrati oficial, ceea ce corespunde unei rate a somajului de doar 4,6%. Insa conform standardelor BIM, numarul de someri este calculat prin anchete in gospodarii, care arata ca numarul de someri este, in realitate, mai mare. Datele privind somajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de catre specialisti, pentru ca reflecta mai bine somajul real la nivel national.

Revista presei 01.07.2016

Premierul Dacian Cioloș a efectuat joi, o vizită la Uzinele Dacia de la Mioveni, trecând pe lângă parcarea salariaților în care ponderea mașinilor nemțești și japoneze pare majoritară deși televiziunea internă a uzinei anunță facilități pentru angajații cumpărători de Dacii. După o întrevedere cu managementul Dacia, delegația, din care au mai făcut parte şi alte personalităţi politice locale şi centrale, a vizitat Departamentele Presaj și Montaj din Uzina Vehicule şi Motoare din cadrul Uzinei Mecanica și Șasiuri. Discuţiile au avut ca principale teme activităţile Grupului Renault în România şi proiectele viitoare ale Dacia. La finalul vizitei, într-o conferință de presă, improvizată pe un hol de trecere, premierul a subliniat că creșterea competitivității economiei românești se poate realiza doar prin stimularea cercetării și a dezvoltării tehnologice. „Este de un mare interes pentru noi, pentru Guvernul României, ca un investitor precum Dacia Renault să-și continue activitatea în România și să și-o dezvolte. Vrem să continuăm să creștem competitivitatea acestui sector, pentru că creșterea economică a României (…) nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decât în măsura în care vom continua să creștem și competitivitatea în paralel. Dacia are o contribuție importantă la această creștere economică, atât prin faptul că creează și menține locuri de muncă, dar și prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia românească, și pentru că ne dorim ca o astfel de industrie (…) să evolueze, din discuțiile pe care le-am avut de la începutul mandatului diferiți reprezentanți ai mediului economic din România, am înțeles că pentru a crește competitivitatea avem nevoie de a stimula cercetarea și dezvoltarea tehnologică”, a declarat Cioloș. Șeful executivului a amintit trendul economic ascendent, cu proiecții macroeconomice de creștere reală stabilă, estimată la 4% pe termen mediu, și a menționat aportul important al Grupului Dacia-Renault precum și al celoralți producători din industria auto, prin exporturi, la această creștere economică. ”Vrem să continuăm să creștem competitivitatea sectorului auto. Creşterea economică actuală a României, cu care, sigur, ne mândrim, nu va avea un impact pozitiv asupra oamenilor decât în măsura în care vom continua să creştem, în paralel, şi competitivitatea. Dacia-Renault are o contribuţie importantă la această creştere economică, atât prin crearea și menţinerea locurilor de muncă, cât şi prin capacitatea de export pe care o asigură pentru economia românească”, a subliniat premierul Dacian Cioloș. Premierul a vorbit despre preocuparea guvernului de a promova politici economice pentru îmbunătățirea calității mediului de afaceri, reducerea costurilor administrative pentru agenții economici și facilitarea procesului de atragere de investiții. “Guvernul susține o competiție corectă pe piața auto, în echilibru cu politica pentru un mediu curat. Programul Rabla a început să funcționeze, iar pentru viitor guvernul ia în considerare o bugetare multianuală, pentru a asigura predictibilitate industriei auto.“ Premierul Dacian Cioloș a menționat propunerile și prioritățile guvernului care pot influența în mod direct industria de componente auto din Romania, pentru a dezvolta o rețea consolidată de furnizori locali. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a analizat în ultimele luni industria auto și are în vedere dezvoltarea și susținerea IMM-urilor din industria de componente auto, printr-o nouă schemă de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor IMM, care ar putea deveni operațională spre finalul acestui an. Pentru susținerea cercetării dezvoltării și inovării, guvernul a luat măsuri de stimulare fiscală, prin aprobarea unei scutiri de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică. Măsura se va aplica începând cu veniturile aferente lunii august 2016. ”Am decis în guvern ca, începând cu salariile aferente lunii august, pentru toţi cei care lucrează în centrele de cercetare-dezvoltare tehnologică, cum este şi Centrul de la Titu al Uzinelor Dacia Renault, dar şi alte companii care au astfel de centre de dezvoltare, să eliminăm impozitele şi taxele pe salarii, ceea ce înseamnă o creşte proporţională a veniturilor cercetătorilor”, e explicat premierul. Premierul Dacian Cioloș a subliniat, de asemenea, importanța unei schimbări de paradigmă în privința carierei tinerilor și dezvoltarea legislaţiei naţionale pentru învăţământul profesional dual, care să includă și o ofertă mai largă de specializări profesionale, o mai mare flexibilitate și un cadru juridic mai clar, pentru cooperarea între unităţile de învăţământ şi unităţile de producţie. În perioada următoare, va fi lansat un ghid pentru finanţarea din fonduri europene a unor astfel de stagii practice, care vor viza sectoarele industrial, agricol şi agroalimentar, prin contracte și convenţii de stagii pentru elevi şi studenţi între unităţi de învăţământ, între unităţi de producţie, între asociaţii profesionale. În ceea ce privește Autostrada Pitești – Sibiu, șeful executivului a confirmat conducerii uzinelor Dacia de la Mioveni că acest proiect rămâne prioritar pentru guvern. ”Avem şi finanţarea. Obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului, să avem un studiu de fezabilitate bun, consistent, care să ne permită apoi un proiect tehnic şi construcţia autostrăzii în aşa fel, încât să putem să menţinem calendarul pe care-l avem în Masterplanul de Transporturi. Totodată, acest proiect de autostradă va fi şi parte a Legii centenarului, care va avea o componentă de infrastructură prioritară pentru România /…/. Întrebarea care se pune nu mai este dacă Autostrada Piteşti-Sibiu va fi construită, ci cât de repede vom reuşi să finalizăm acest proiect, care este o prioritate”, a declarat premierul Dacian Cioloș. La finalul vizitei, Yves Caracatzanis, președinte-director general Dacia și director general al Grup Renault România a declarat: „Doresc să îi mulțumesc domnului prim-ministru Dacian Cioloș pentru onoarea pe care ne-a făcut-o de a vizita uzina Dacia de la Mioveni. A fost o ocazie de a discuta numeroase subiecte și pentru a-i arăta dimensiunea și complexitatea industriei auto, dar și pasiunea pe care o suscită.”

Revista presei 01.07.2016

Patronii afacerilor mici sunt defavorizati de noul impozit forfetar, aprobat marti de Camera Deputatilor, care ar urma sa se aplice industriei de turism din 2017. Initial, actul normativ a fost gandit ca sa stimuleze investitiile in IMM-uri. Insa parlamentarii au facut cateva modificari importante, astfel incat tocmai patronii de afaceri mici au ajuns sa fie dezavantajati. Guvernul si-a dat acordul pentru proiect, dar doar daca se va respecta plafonul maxim de 500.000 de euro pentru cifra de afaceri anuala, aceasta fiind suma pana la care contribuabilii se incadreaza la impozitul forfetar. Problema este ca legea votata marti nu prevede niciun prag. O bodega de maximum 50 metri patrati de la marginea Bucurestiului plateste jumatate din cat da un restaurant de lux din Centru Potrivit formulelor de calcul, din legea aprobata in Camera Deputatilor, o pensiune de 3 stele va fi impozitata cu 267 lei/an/loc de cazare, in timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucurestiului. Un restaurant de lux de 800 mp din buricul Capitalei va plati maximum 38.000 lei/an, in timp ce o saormerie de maximum 30 mp va plati 11.200 lei/an impozit. Cu mentiunea ca, in timp ce in al doilea caz vorbim de o mica afacere, in primul vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro. In plus, o toneta de inghetata plateste un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai putin decat plateste un restaurant de lux de 800 mp din centrul Bucurestiului pe un an intreg. Astfel, o lege pornita initial ca fiind stimulent pentru IMM-urile autohtone s-a transformat intr-o lege care va aduna cele mai multe impozite, prin comparatie cu marii operatori, tocmai de la la IMM-uri. Mai mult, 3 firme mici vor plati un impozit egal cu o companie cu o cifra de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plati. Afla de ce nu s-a platit impozit forfetar in 2016 Gabriel Biris: Un restaurant de lux din centrul Capitalei va plati impozit anual cat un angajat cu salariu mediu Secretarul de stat Gabriel Biris, cel care a discutat din partea Guvernului prevederile si oportunitatea formulelor de calcul, a respins, miercuri, maniera in care Parlamentul a cazut de acord pe modificarile de ultima ora introduse in legea care va fi trimisa la promulgare presedintelui Klaus Iohannis.

Revista presei 01.07.2016

„Asteptam sa fim cat mai multi in lupta cu cei care gestioneaza fondurile” Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in calitate de solicitant de fonduri europene, are probleme atat pe partea de finantare, cat si pe cea a restituirii banilor, conform spuselor domnului Liviu Rogojinaru, secretar general al organizatiei. Domnia sa a declarat: „Intotdeauna reprezentantii guvernului spun ca au facut foarte mult, dar noi spunem ca nu au facut suficient, iar din aceasta cauza apar tot felul de interpretari. De aceea, CNIPMMR asteapta cat mai multe parti interesate sa ne fie alaturi in lupta cu cei care gestioneaza si au parghiile fondurilor europene. Sunt foarte multe probleme in domeniu, care, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat. Cu cat vom fi mai multi, cu atat lupta noastra va fi mai puternica, vom avea un glas mai important”. Domnul Rogojinaru a mentionat ca CNIPMMR are prezenta in toata tara, cu peste 100 de sedii. „Incercam sa facem impreuna cu Ministerul Economiei in fiecare regiune si, ulterior, in fiecare judet, cate un birou special dedicat aplicantilor pentru fonduri. Vom incerca sa atragem si 2-3 banci comerciale in aceasta initiativa a noastra de a pune laolalta toti factorii care sa ne ajute sa putem accesa fondurile”, a adaugat reprezentantul CNIPMMR. „Avem de făcut tot ce putem pentru o absorbţie mai bună” Termenul pentru plăţile directe către fermieri va fi prelungit până la 30 septembrie Cofinanţarea a reprezentat principala problemă în accesarea fondurilor europene în exerciţiul 2007-2013, declară ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, subliniind că este esenţial pentru ţara noastră să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme. Domnia sa a afirmat: „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce era de făcut, în privinţa absorbţiei de fonduri europene, încă din exerciţiul 2007-2013. Ţara noastră a dezangajat aproape un miliard de euro, la care se adaugă multe sute de milioane de euro – corecţii şi penalizări. Deşi am avut o rată de absorbţie bună, nu pot să mă declar mulţumit de felul în care au evoluat lucrurile. Avem de făcut tot ce putem pentru ca lucrurile să evolueze mai bine pe partea de absorbţie. Mi-am propus simplificarea cât mai mult a procedurilor de accesare”. Ministrul Agriculturii a menţionat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a făcut o mare greşeală prin faptul că a fost „prea clementă” cu beneficiarii de fonduri, iar astfel anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro în condiţiile în care aceştia nu au avut bani de cofinanţare. „Cred că nu ar fi trebuit să arătăm clemenţă”, a subliniat ministrul, adăugând: „Beneficiarii noştri nu au avut bani de cofinanţare. În acest context, AFIR nu ar fi trebui să arate atâta clemenţă faţă de cei care nu au plătit la timp. Agenţia trebuia să rezilieze contractele celor care au întârziat plata cofinanţărilor şi să le permită altor doritori să acceseze fondurile” * „Nu am putut efectua toate plăţile directe pentru fermieri până la 30 iunie” Termenul pentru plata subvenţiilor europene către fermieri va fi prelungit până la 30 septembrie, în condiţiile în care nu s-au putut efectua toate plăţile până la termenul-limită iniţial, 30 iunie, a declarat Achim Irimescu. Ministrul a precizat: „Nu am putut efectua toate plăţile directe pentru fermieri până la 30 iunie. Ne vom încadra totuşi în cerinţa Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru a nu plăti penalităţi, trebuie efectuate 80% din plăţi până la 30 iunie. Termenul se va amâna până la 30 septembrie pentru cei 100 sau 200 de fermieri cu probleme deosebite, care trebuie să se rezolve până atunci”. Achim Irimescu a mai declarat că, potrivit reglementărilor europene, începând cu 2020 nu se vor mai putea face plăţi directe fără cadastru. „În prezent, din cele 15 milioane de hectare de terenuri agricole, doar trei milioane în extravilan sunt cadastrate, deci situaţia este dezastruoasă”, a subliniat ministrul. România a solicitat prelungirea termenului de plată a subvenţiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi, în condiţiile în care Comisia Europeană a anunţat în luna iunie că statele membre pot solicita o astfel de prelungire până la 15 octombrie 2016, fără penalizarea fermierilor, potrivit Agerpres. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul. * „Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie” Legea privind achiziţiile de terenuri agricole nu va putea fi adoptată până în septembrie, însă vom avea timp să o dezbatem pe îndelete până la reluarea activităţii în Parlament”, a declarat, ieri, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, potrivit Agerpres. Oficialul a mai spus: „Legea este aproape finalizată în minister, iar săptămâna viitoare o să-i invităm pe producători pentru că este cel mai bine să ne consultăm cu ei, să vedem ce sugestii şi cerinţe au, şi în final să o scriem în aşa fel încât să evităm orice problemă. Cred că într-un dialog cu fermierii şi cu Comisia Europeană vom fi în măsură să adoptăm o lege care să permită ceea ce ne dorim cu toţii”. Potrivit sursei citate, România poate introduce în lege anumite limitări în privinţa achiziţiei de terenuri numai dacă are nişte obiective clare de atins, iar în acest sens legea din Franţa poate fi luată ca model. „Cred că România are nişte obiective clare de atins, dacă ne gândim că este nevoie să comasăm terenurile, pentru că avem o situaţie extrem de delicată, circa 3,8 milioane ferme, şi discutăm de 14 milioane de hectare de terenuri agricole în România, din care 9,3 milioane hectare arabile”, a explicat şeful MADR. Întrebat dacă deţine informaţii despre cât teren agricol a fost vândut străinilor, Irimescu a răspuns: „Nu avem date certe pe cât pământ s-a vândut în România”. În ceea ce priveşte obiectivele României care ar putea fi introduse în noua lege pentru a putea avea limitări pe partea de achiziţii, Irimescu a subliniat că în afară de obiectivul comasării terenurilor ar mai putea fi inclus şi cel al securităţii alimentare. România riscă să piardă anual în jur de 80 de milioane de euro pe subvenţii europene din cauza Brexitului, a declarat Achim Irimescu, conform Agerpres. „Un prim calcul indică faptul că Marea Britanie contribuie anual cu 13 miliarde de euro la bugetul european, care în acest an este format din credite de angajament şi credite de plată. Creditele de angajament sunt 144 miliarde de euro la bugetul european şi putem face un calcul ce înseamnă retragerea a 13 miliarde de euro. Am verificat cu colegii de la Bruxelles şi ar afecta cu circa 2-3 procente bugetul european pentru România”, a precizat ministrul Agriculturii. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, vrea să obţină de la Finanţe circa 30 de milioane de lei pentru subvenţionarea energiei electrice şi umplerea canalelor de irigaţii, în condiţiile în care meteorologii au prognozat secetă în vara acestui an, iar culturile agricole ar putea fi afectate dacă nu vor fi irigate, potrivit Agerpres. „Preferăm să dăm în avans sprijin pentru irigaţii decât să plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei”, a declarat ministrul, adăugând că în două săptămâni îi va prezenta un raport premierului cu măsuri concrete care pot fi luate pentru combaterea secetei şi repunerea sistemului de irigaţii în funcţiune. Întrebat despre cum vor arăta producţiile agricole în acest an, Irimescu a precizat că deocamdată semnalele sunt „foarte bune”.