Revista presei 15.12.2016

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR.

Profit.ro.
  1. Florin Jianu (președinte Consiliul IMM), spune, la Profit LIVE, că ar elimina Formularul 088.
Bursa.ro.
  1. Jianu: “România trebuie să devină, în 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”.
Zf.ro.
  1. Numărul mediu de SRL-D-uri s-a dublat în ultimii trei ani
Amosnews.ro.
  1. Jianu: Media anuală a SRL-D înfiinţate s-a dublat de la 4.242 la 8.732.
Obiectivbr.ro, Money.ro, Presalibera.ro,
  1. AVERTISMENTUL BNR PENTRU NOUL GUVERN..
Capital.ro. 7
  1. Românii înființează peste 8.700 SRL-uri debutante pe an.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Industria românească începe să tuşească.
  2. Datoria externă a României a continuat să crească în octombrie, depăşind 92 de miliarde de euro.
  3. Investiţiile străine directe au crescut cu 9% în primele 10 luni, la 3,7 miliarde euro, nivel-record după 2008
Agerpres.ro.
  1. INS: Turiștii străini au cheltuit 4,61 miliarde de lei în România, în primele nouă luni ale anului.
Digi24.ro.
  1. Produse româneşti şi nu prea.

 6. Un nou boom imobiliar

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

 

Profit.ro

1. Florin Jianu (președinte Consiliul IMM), spune, la Profit LIVE, că ar elimina Formularul 088

Florin Jianu, președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, spune că ar iniția o serie de măsuri extrem de importante pentru mediul de business, inclusiv eliminarea Declarației de înregistare în scopuri de TVA D088.

Formularul 088 a fost cel mai reclamat pe site-ul Comisiei de tăiat hârtii a Guvernului Cioloș, mediul de afaceri arătând că formularul impune un volum mare de informații irelevante din punctul de vedere al înregistrării în scopuri de TVA și a ridicat bariere pentru obținerea codului de TVA. Fără acest cod, companiile nu pot deduce taxa care, din acest motiv, devine o cheltuială suplimentară pentru business. 

“Primul lucru pe care l-aș face ar fi să renunț cu totul la celebrul Formular 088, care îi omoară pe oamenii de afaceri, și aș pune ANAF-ul la lucru să gândească alte tipuri de instrumente, nu să cadă tot în cârca întreprinzătorilor”, a spus Jianu, care a enunțat și alte măsuri extrem de importante pentru mediul de afaceri, inclusiv din turism.

Jianu a punctat că ar insista și ar începe demersurile pentru eliminarea acestui formular.

El a arătat totodată că pentru un partid care a câștigat alegerile parlamentare este sănătos ca președintele formațiunii să fie și prim-ministru, pentru o relație coerentă Guvern-Parlament.

Jianu a precizat că nu știe dacă liderul PSD, Liviu Dragnea, va ocupa postul de prim-ministru, dar a adăugat că așa ar fi corect și îndreptățit.

Bursa.ro

2. Jianu: “România trebuie să devină, în 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”

Ţara noastră trebuie să devină, în anul 2020, statul cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: “Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit, s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242, la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de doi ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse de Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496 înregistrate în perioada anterioară de aproximativ trei ani şi jumătate.

Este necesar ca, în continuare, să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare. Asigurarea de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”. 

Media anuală a numărului Societăţilor cu Răspundere Limitată – Debutantă (SRL-D) înfiinţate a fost de 8.732, în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, totalul acestui tip de societăţi ajungând, în prezent, la 35.598, din care 34.098 – în funcţiune, arată datele CNIPMMR, citate de Agerpres.
     Conform statisticii, adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11 iulie 2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a dus la stabilirea unei medii anuale a înfiinţărilor de SRL-D, în perioada 11 iulie 2014 – 6 decembrie 2016, de 8.732 astfel de entităţi. 

Numărul total al SRL-D înfiinţate până în prezent este de 35.598, din care 34.098 sunt în funcţiune, iar 1.500 au fost radiate. De asemenea, numărul rezervărilor de denumire aflate în lucru se situează la 8.944, în timp ce rata de supravieţuire a unui SRL-D este de 95,78%. 
     “Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi”, arată CNIPMMR. 
     Potrivit sursei citate, în perioada 2 februarie 2011 – 10 iulie 2014, numărul total de SRL-D înfiinţate era de 14.496, cu o medie de 4.242 pe an. 

Societatea cu Răspundere Limitată – Debutant (SRL-D) este reglementată de Ordonanţa de Urgenţă 6/2011 şi a fost realizată în vederea stimulării înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi.

Un SRL-D poate fi înfiinţat de un întreprinzător debutant, o persoană fizică majoră ce îndeplineşte cumulativ, în principal, o serie de condiţii, printre care şi pe aceea de a nu mai fi fost acţionar la alte firme din Spaţiul Economic European (SEE).

Zf.ro

3. Numărul mediu de SRL-D-uri s-a dublat în ultimii trei ani

Numărul mediu al firmelor înfiinţate anual de întreprinzători debutanţi (SRL-D) s-a dublat în perioada 2014-2016, la 8.732, faţă de anteriorii trei ani, toate societăţile aparţinând unor persoane fizice care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi.

Evoluţia a fost susţinută de adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11.07.2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate de OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă.

„Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit,  s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732.

Într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse  legii, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496  înregistrate în  perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate”, a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Amosnews.ro

4. Jianu: Media anuală a SRL-D înfiinţate s-a dublat de la 4.242 la 8.732

În urma adoptării Legii nr. 97/2014, din 11.07.2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate de OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, la toti întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a avut ca efect creşterea exponenţială a numărului de SRL-D în perioada 11.07.2014 – 06.12.2016, dublându-se media anuală de SRL-D înfiinţate, astfel :

Total SRL-D:

Înfiinţate: 35.598, în funcţiune: 34.098, radiate: 1.500, rezervări de denumire în lucru: 8.944, rata de supravieţuire: 95.78%.

Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi. 

Media anuală a înfiinţărilor de SRL-D în perioada 11.07.2014-6.12.2016 a fost de 8.732 de SRLD.

În perioada 02.02.2011 – 10.07.2014,  numărul total de SRL-D înfiinţate2 era de numai 14.496, cu o medie anuală de 4.242 SRL-D.

Dl.Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat:

“Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit,  s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificăriilor aduse de

Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496  înregistrate în  perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate.

Este necesar ca în continuare să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare.

Asigurarea  de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”.

Obiectivbr.ro, Money.ro, Presalibera.ro, Bzt.ro

5. AVERTISMENTUL BNR PENTRU NOUL GUVERN

Economiştii şi Bănca Naţională aşteaptă prudenţă când vine vorba de măsurile pe care le va adopta viitorul Executiv. Deşi programul de Guvernare al PSD prevede reduceri importante de taxe şi impozite şi creşteri de salarii în mai multe domenii, economiştii spun că va fi nevoie de o construcţie atentă a bugetului pentru anul următor, pentru a nu aduce economiei mai multe efecte negative decât pozitive.

Bugetul care va fi adoptat de viitorul guvern va trebui să se încadreze, cu toate măsurile de creşteri de salarii şi scăderi de taxe, în deficitul de sub 3% agreat cu instituţiile internaţionale, atrag atenţia economiştii

„România este întro situaţie macroeconomică favorabilă, iar riscurile s-au diminuat, dar ele rămân semnificative”, a spus Liviu Voinea, vice-guvernator al Băncii Naţionale

Mai mult, costul la care România se împrumută pe piețele financiare ar putea să crească în următoarele luni, apreciază analiștii Erste. Investitorii dau răgaz guvernanților să vină cu măsuri care să preîntâmpine creşterea deficitului bugetar.

„Dacă noul Executiv menține deficitul sub control anul viitor, atunci nevoile de finanțare vor fi cu mult mai mici decât cele din 2016, ceea ce ar trebui să limiteze creșterea randamentelor obligațiunilor. Fără măsuri de înăsprire fiscală, există un risc crescut ca deficitul să depășească ținta în anul următor”, precizează Erste.

„Problema nu se pune dacă sunt sau nu sunt bani. Banii sunt o chestiune relativă, au fost şi sunt întotdeuna”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni.

Potrivit programului de Guvernare al PSD, salariul minim brut ar urma să crească cu 200 de lei, de la 1.250 până la 1.450 de lei chiar din prima zi a anului viitor. Şi să ajungă la 1.750 lei în 2020. În timp ce salariul mediu brut va ajunge în acelaşi interval la 3.950 lei, mult peste nivelul actual de 2.800 lei.

„S-a ajuns la o competiţie europeană”, a adăugat Cristian Pârvan.

În plus, punctul de pensie va ajunge la 1.000 de lei, iar pensia minimă garantată va creşte la 520 de lei din 2017. Economiştii spun că astfel de măsuri nu pot veni însă fără ajustări.

„Fie reuşim să colectăm mai mulţi bani la buget, fie restructurăm masiv în alte zone în sectorul bugetar.

Fie reuşim să creştem numărul de salariaţi în sectorul privat, care prin taxe şi impozite la buget să reuşească să suţină sectorul bugetar”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Cei care vor forma noul guvern îşi propun şi ca ponderea contribuțiilor sociale plătite de salariați să scadă de la aproape 40%, cât reprezintă în prezent, la doar 35%.

„Întotdeauna măsurile fiscale au efecte bune asupra mediului de afaceri”, a spus Florin Jianu, preşedinte Consiliul National al IMM-urilor.

Reducerile de fiscalitate vor ajuta companiile, dar şi angajaţii să rămână cu mai mulţi bani în buzunare la final de lună. În acelaşi timp, înseamnă încasări mai mici la buget.

Program de guvernare al PSD

Salariul minim brut 2017: de la 1.250 lei la 1.450 lei, 2020: la 1.750 lei

Salariul mediu brut 2017: de la 2.800 lei la 3.100 lei, 2020: la 3.950 lei

Program de guvernare al PSD

– punctul de pensie va ajunge la 1.000 de lei

– pensia minimă garantată se va mări la 520 de lei

– reducerea CASS pentru pensionari la zero

– ponderea contribuțiilor sociale plătite de salariați: de la 40% la 35%.

Capital.ro

6. Românii înființează peste 8.700 SRL-uri debutante pe an

Media anuală a înfiinţărilor de SRL-D (Societate cu Răspundere Limitată – Debutantă, n.r.) a fost de 8.732, în perioada iulie 2014 – decembrie 2016, numărul total al acestui tip de societăţi ajungând în prezent la 35.598, din care 34.098 erau în funcţiune, arată datele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), date joi publicităţii.

‘Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit, s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificărilor aduse de Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496 înregistrate în perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate. Este necesar ca, în continuare, să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare. Asigurarea de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei’, afirmă preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu. 

Conform statisticii, adoptarea Legii nr. 97/2014, din 11 iulie 2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri la toţi întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a dus la stabilirea unei medii anuale a înfiinţărilor de SRL-D, în perioada 11 iulie 2014 – 6 decembrie 2016, de 8.732 astfel de entităţi. 

Numărul total al SRL-D înfiinţate până în prezent este de 35.598, din care 34.098 sunt în funcţiune, iar 1.500 au fost radiate. De asemenea, numărul rezervărilor de denumire aflate în lucru se situează la 8.944, în timp ce rata de supravieţuire a unui SRL-D este de 95,78%. 

‘Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi’, notează CNIPMMR. 

Potrivit sursei citate, în perioada 2 februarie 2011 – 10 iulie 2014, numărul total de SRL-D înfiinţate era de 14.496, cu o medie de 4.242 pe an. 

Societatea cu Răspundere Limitată – Debutant (SRL-D) este reglementată de Ordonanţa de Urgenţă 6/2011 şi a fost realizată în vederea stimulării înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi. Un SRL-D poate fi înfiinţat de un întreprinzător debutant, o persoană fizică majoră ce îndeplineşte cumulativ, în principal, o serie de condiţii, printre care şi pe aceea de a nu mai fi fost acţionar la alte firme din Spaţiul Economic European (SEE).

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Industria românească începe să tuşească

Industria românească, sector care reprezintă aproape un sfert din economie, a înregistrat în octombrie o scădere a producţiei cu 0,1% faţă de aceeaşi lună din 2015, în special ca urmare a stagnării din sectorul-cheie de prelucrare şi a continuării declinului din industria minieră, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Scăderea din octombrie vine după ce, în septembrie, industria înregistrase o creştere de 3,3% faţă de a noua lună a anului trecut, iar în august – un avans de peste 5%. Pe date ajustate în funcţie de influenţele sezoniere, producţia industrială a urcat cu 0,8% faţă de a zecea lună a anului trecut.   

Pe sectoare, industria extractivă a înregistrat şi în octombrie un declin accentuat, de 10%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică  şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a redus cu 4%.

Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, în prezent, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă, potrivit News.ro.  

Industria prelucrătoare, care are cea mai mare pondere în industria românească, a crescut nesemnificativ, cu 0,5% faţă de octombrie 2015. În septembrie, industria de prelucrare avansase cu 4,5%.   

Comparativ cu luna septembrie, producţia industrială a scăzut cu 2,2% pe serie brută şi cu 0,7% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.  

Cumulat pe primele zece luni, producţia industrială din România a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,2%.  

În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent.  Industria a contribuit, în 2015, cu 23,2% la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României.

2. Datoria externă a României a continuat să crească în octombrie, depăşind 92 de miliarde de euro

Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât şi datoriile entităţilor private, a crescut în luna octombrie cu 1,536 miliarde euro, la 92,213 miliarde euro, în special ca urmare a majorării puternice a datoriei pe termen scurt, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României.

La finalul anului trecut, datoria externă totală a României a fost de 90,43 miliarde euro, iar la finalul lunii septembrie, datoria era de 90,677 miliarde euro.  

Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 31 octombrie, datoriile pe termen lung reprezentau 70,39 miliarde euro (76,3% din total datorie externă), în scădere cu 173 milioane euro faţă de finalul anului trecut, iar datoriile pe termen scurt însumau 21,828 miliarde euro, în urcare cu 1,95 miliarde euro.  

Din datoria pe termen lung, suma de 32,83 miliarde euro reprezenta datorie publică, în creştere cu 1,22 miliarde euro faţă de finalul lui 2015.  

Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 36,315 miliarde euro la finalul lunii octombrie, în scădere cu 1,26 miliarde euro.  

Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, s-a redus cu 16 milioane euro, la 1,24 miliarde euro.   

La finalul lunii mai, datoria totală externă ajunsese la un nivel minim din august 2010, când s-a situat la 87,8 miliarde euro. De atunci, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.  

Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara acestui an, când a reînceput să crească. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 25,9% în primele zece luni, comparativ cu 38,5% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,5 luni în primele zece luni, faţă de 6,4 luni anul trecut.

3. Investiţiile străine directe au crescut cu 9% în primele 10 luni, la 3,7 miliarde euro, nivel-record după 2008

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 3,736 miliarde euro în primele zece luni din acest an, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi care reprezintă un nivel-record al ultimilor opt ani, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

În primele zece luni ale anului trecut, investiţiile străine au fost de 3,427 miliarde euro, potrivit calculelor News.ro, pe baza seriilor revizuite ale BNR.  

„Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.736 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2.951 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 785 milioane euro“, a precizat banca centrală.     Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,143 miliarde euro după primele nouă luni din acest an.   

Astfel, în octombrie, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 593 milioane euro, arată calculele News.ro. De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de către banca centrală.   

Anul trecut, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate în septembrie de către BNR.   

Nivelul din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.   

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor.

Agerpres.ro

4. INS: Turiștii străini au cheltuit 4,61 miliarde de lei în România, în primele nouă luni ale anului

Cei aproximativ 1,93 de milioane de turiști străini cazați în primele nouă luni ale acestui an în unitățile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, în medie 2.391,5 lei/persoană, reiese dintr-un comunicat al Institutului Național de Statistică transmis, joi, AGERPRES.

‘În perioada 1.I — 30.IX 2016, numărul de turiști nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective a fost de 1.929 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 4.613,2 milioane lei’, se menționează în comunicat.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiștii nerezidenți în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (56,6% din numărul total de turiști nerezidenți), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total.

În scop particular au venit în România, în perioada menționată, 43,4% din numărul total de turiști nerezidenți, din care 61,3% în vacanță. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități.

Totodată, din totalul nerezidenților sosiți în România, 51,5% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 30,5% singuri.

‘Principalul mijloc de transport utilizat de turiștii nerezidenți pentru a sosi în România a fost avionul (73,6% din numărul total de turiști). Autoturismele proprii au reprezentat 14,3%, urmate de autocare și autobuze, cu 10,3%, alte mijloace (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,8%’, se mai arată în comunicatul citat.

În trimestrul trei din acest an, numărul total de turiști străini în România a fost de 836.400, iar cheltuielile acestora s-au ridicat la 1,85 miliarde de lei.

Motivele sunt similare, respectiv 53,3% dintre turiști au venit în scop de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 57% din total, iar 46,7% în scop personal, din care 63,3% în vacanță.

Digi24.ro

5. Produse româneşti şi nu prea

Comisia Europeană nu vede cu ochi buni legea care promovează produsele româneşti în marile magazine şi acuză practici anti-concurenţiale. Totuşi, proiectul de hotărâre care ar trebui să reglementeze prezenţa produselor româneşti în magazine lasă o portiţă deschisă pentru alimentele din import.

Acestea vor putea fi aduse fără probleme în România, pentru că în procentul de 51% intră şi produsele care ajung în maximum 3 zile pe raftul marilor magazine, indiferent de ţara din care provin.

Oficialii europeni au avertizat că legea ar putea aduce României o procedură de infrigement pentru că promovează doar alimentele locale.

51% din produse vor proveni de pe lanţul scurt de aprovizionare şi nu sunt doar proaspete cum scrie în lege, ci şi congelate. Nu înseamnă că vor fi neapărat româneşti, dacă sunt aduse în trei zile de peste graniţă.

Achim Irimescu, ministrul agriculturii: „Definiţia permite şi produse din zona frontierei, pe o anumită rază din Bulgaria şi Ungaria”.

Clienţii nici nu vor să audă însă de abateri de la lege.

51% din carnea, laptele, mierea, pâinea, legumele şi fructele vor putea fi cumpărate doar de la fermieri, asociaţii şi procesatori, nu şi de la distribuitori, spune legea supermarketurilor care intră în vigoare la începutul anului. Comercianţii vor trebui să anunţe anual Ministerul Agriculturii ce cantitate de alimente au nevoie, iar producătorii recolta preconizată. Legea ar trebui să impulsioneze producţia autohtonă şi asocierea fermierilor, care au avut de suferit în ultimii ani.

6. Un nou boom imobiliar

Preţul locuinţelor la nivel mondial s-a întors aproape de nivelul de dinaintea crizei. Şi, odată cu scumpirea caselor şi apartamentelor creşte teama că ar putea lua naştere o nouă bulă imobiliară care va provoca o nouă criză. Fondul Monetar Internaţional spune însă că situaţia prezentă este foarte diferită de cea din perioada 2007-2008 când lumea a realizat că locuinţele sunt supraevaluate, iar creditele ipotecare nu au suficientă acoperire. Bulele imobiliare nu mai sunt naţionale, ci locale şi, dacă înainte de criză cererea mare era cea care scumpea locuinţele, acum preţurile sunt ridicate de oferta mică.

Preţul mondial al locuinţelor a crescut neîntrerupt în ultimii patru ani şi a reuşit să recupereze aproape tot terenul pierdut în anii de după criză. Şi tot în ultimii ani a început să se vorbească despre un nou boom imobiliar. Londra este poate cel mai bun exemplu. Locuinţele de acolo au ajuns să coste în medie peste jumătate de milion de euro şi probabil că vor continua să se scumpească.

Fondul Monetar Internaţional spune însă că, spre deosebire de perioada de dinainte de criză, boom-ul imobiliar nu mai este unul internaţional şi nici măcar unul naţional. Preţurile au crescut accelerat în ultimii ani doar în unele metropole. În restul Marii Britanii, piaţa imobiliară nu a avut aceeaşi evoluţie ca în Londra.

Iar în Beijing apartamentele şi casele se scumpesc mult mai rapid decât în restul Chinei. Amsterdam, Oslo sau Viena sunt alte oraşe care au o evoluţie peste medie.

Înainte de criză, boom-ul imobiliar se simţea atât în oraşele mari cât şi în oraşele mici, deoarece accesul la creditele ipotecare era foarte facil în unele ţări, cum ar fi în Statele Unite. Băncile au acordat împrumuturi fără să se mai asigure că beneficiarii lor îşi vor putea achita ratele. Acest comportament a fost încurajat de existenţa unor instrumente financiare complexe care ar fi trebuit să pună băncile la adpost în cazul în care creditele ar fi devenit neperformante. Dar, până la urmă, aceste instrumente au ajuns să fie piatra de temelie a crizei. O criză din care omenirea a învăţat totuşi ceva, consideră Fondul Monetar Internaţional. În momentul de faţă sunt în vigoare mai multe măsuri care limitează accesul la credite pentru cei care nu şi le permit.

În schimb, scumpirile locuinţelor, acolo unde există, au fost generate în ultimii ani mai ales de o ofertă prea mică. Datele strânse de Fondul Monetar Internaţional arată că permisele de construire sunt foarte puţine în toate ţările analizate, atât în cele în care piaţa imobiliară a recuperat scăderea din timpul crizei, cât şi în cele care locuinţele sunt încă ieftine.

România este una dintre ţările în care nu se poate vorbi de un boom imobiliar. Preţul mediu al apartamentelor din marile oraşe este la jumătate faţă de 2008.

Chiar dacă locuinţele se scumpesc doar în anumite oraşe ale lumii, Fondul Monetar Internaţional spune că există totuşi riscuri. Spargerea unei bule imobiliare într-un oraş de câteva milioane de locuitori poate să afecteze sistemul bancar. Iar una dintre soluţiile pentru evitarea acestor riscuri este construirea unor locuinţe noi astfel încât raportul dintre cerere şi ofertă să se echilibreze.

NOUTATI LEGISLATIVE PENTRU IMM

CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
Departamentul Juridic şi Dialog Social

A) Acte normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I,
în perioada 1 noiembrie – 5 decembrie 2016

Monitorul Oficial nr. 892 din data de 8 noiembrie 2016
ORDIN nr. 1260 din 31 octombrie 2016 privind modificarea anexei nr. 9 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, nr. 838/2016
EMITENT: Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri
Grup ţintă: Tinerii întreprinzători
Prevederi principale: Se modifică anexa nr. 9 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START, ce cuprinde contractul de finanțare.
Observaţii: – Modificarea anexei constă în înlocuirea contractului de finanțare prevăzut în Procedură cu cel prevăzut în Ordin.
– În vigoare de la data de 8 noiembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 906 din data de 10 noiembrie 2016
LEGE nr. 201 din 4 noiembrie 2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Producătorii și Comercianții produselor din tutun
Prevederi principale: → Sunt stabilite măsurile aplicabile pentru:
– fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe prin reglementarea utilizării ingredientelor, emisiilor produselor din tutun şi obligaţiilor de raportare aferente, nivelurilor maxime aferente emisiilor de gudron, nicotină şi monoxid de carbon pentru ţigarete;
– etichetarea şi ambalarea, inclusiv avertismentele de sănătate care trebuie să figureze pe pachetele unitare ale produselor din tutun şi pe orice ambalaj exterior, trasabilitatea şi elementele de securitate care se aplică produselor din tutun;
– interdicţia introducerii pe piaţă a tutunului pentru uz oral;
– vânzările transfrontaliere la distanţă de produse din tutun;
– notificarea produselor noi din tutun;
– introducerea pe piaţă şi etichetarea anumitor produse care sunt similare produselor din tutun, şi anume ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere şi produsele din plante pentru fumat.
Atenționare: → Este interzisă introducerea pe piaţă a produselor din tutun care conţin:

  • arome în oricare dintre componentele produselor din tutun, cum sunt filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică ce permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea intensităţii arderii;
  •  tutun sau nicotină în filtre, hârtii sau capsule.
    → Introducerea pe piaţă a produselor din tutun cu o aromă caracteristică este interzisă, dar când volumul vânzărilor acestor produse la nivelul întregii Uniuni Europene reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse, la data intrării în vigoare a Legii, dispoziţiile articolului care prevede ”Reglementarea ingredientelor” se aplică începând cu data de 20 mai 2020.
    Observaţii: → Până la data de 20 mai 2017 este permisă introducerea pe piaţă a următoarelor produse care nu sunt în conformitate cu prevederile Legii nr. 201/2016:
  • produsele din tutun fabricate sau puse în liberă circulaţie şi etichetate în conformitate cu Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi;
  • ţigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de 20 noiembrie 2016;
  • produsele din plante pentru fumat, fabricate sau puse în liberă circulaţie înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi.
    → Legea nr. 201/2016, în vigoare de la data de 10 decembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 913 din data de 14 noiembrie 2016
LEGE nr. 209 din 9 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Comercianții
Prevederi principale: – Se prevede că persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit.
Atenționare: Refuzul persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, constituie contravenție și se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei;
Observaţii: În vigoare de la data de 1 ianuarie 2017.

Monitorul Oficial nr. 928 din data de 17 noiembrie 2016
HOTĂRÂRE nr. 847 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 638/2016 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate”
EMITENT: Guvernul României
Grup ţintă: Producătorii din sectorul agricol
Prevederi principale: Se prevede că resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis “Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate” sunt de 33.802.967 lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016, anterior suma fiind de 24 milioane lei.
Observaţii: În vigoare de la data de 17 noiembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 931 din data de 18 noiembrie 2016
LEGE nr. 218 din 17 noiembrie 2016 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Angajatorii
Prevederi principale: Modificarea constă în schimbarea valorii nominale a unui tichet de masă, care, odată cu intrarea în vigoare în data de 1 decembrie a.c. a Legii nr. 218/2016 de modificare a Legii privind acordarea tichetelor de masă, nu va putea depăși suma de 15 lei la data aplicării prevederilor legii.
Observaţii: În vigoare de la data de 1 decembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 931 din data de 18 noiembrie 2016
LEGE nr. 220 din 17 noiembrie 2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Angajatorii
Prevederi principale: Completarea adusă art. 139, alin. (1) din Codul Muncii prin Legea nr. 220/2016 vizează introducerea zilei de 1 iunie între zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, acestea fiind, în prezent:
– 1 şi 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– prima şi a doua zi de Paşti;
– 1 mai;
– prima şi a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima şi a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Atenționare: Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Observaţii: În vigoare de la data de 21 noiembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 934 din data de 21 noiembrie 2016
LEGE nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Operatorii economici din sectorul agroalimentar Prevederi principale: – Este prevăzut modul în care se desfășoară măsurile de prevenire a risipei alimentare.                                                                      – Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi întreprinderile sociale, care funcționează în baza legii, care devin operatori în sectorul agroalimentar, pot comercializa alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale. – Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, contra unei sume maxime de 3% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul comercianţilor, şi de 3% + TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor. – Asociaţiile şi fundaţiile pot comercializa alimentele oferite, cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul preluării de la comercianţi, respectiv cu maximum 25% + TVA din preţul de producţie, în cazul preluării de la producători sau procesatori.
Atenționare: Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare.
Observaţii: În vigoare de la data de 21 mai 2017.

Monitorul Oficial nr. 932 din data de 21 noiembrie 2016
HOTĂRÂRE nr. 852 din 16 noiembrie 2016 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de animale de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine”
EMITENT: Guvernul României
Grup ţintă: Întreprinzătorii din sectorul zootehnic
Prevederi principale: → Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor din domeniul zootehnic care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei primare, pentru achiziţionarea de animale de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine, în vederea ameliorării valorii genetice a şeptelului de animale. → Pentru obţinerea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

  • să deţină exploataţii de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, identificate şi înregistrate în RNE, până la data depunerii cererii;
  • se obligă prin angajament scris să menţină în exploataţie animalele de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine achiziţionate, pe o perioadă de minimum 3 ani, începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat; Prin excepţie, în caz de forţă majoră, respectiv boală, mortalităţi, accidente sau reformă, animalele de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine pot fi înlocuite cu animale identificate şi înregistrate în RNE şi Registrul genealogic/registrul zootehnic, în aceleaşi condiţii de rasă, valoare genetică, vârstă şi greutate, cu obligaţia depunerii documentelor justificative şi a completării documentaţiei iniţiale în mod corespunzător.
  • să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat în conformitate cu prevederile legale;
  • în cazul achiziţionării de vieruşi, să deţină un efectiv minim de 10 capete scroafe de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa sau de 50 capete scroafe de reproducţie din rase pure sau hibride.          → Cuantumul sprijinului financiar, reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor, este de:
  • maximum 3.000 lei/cap vieruş din rasă pură şi/sau hibrid, achiziţionat în baza prevederilor Hotărârii;
  • maximum 1.100 lei/cap scrofiţă din rasă pură, achiziţionată în baza prevederilor Hotărârii;
  • maximum 600 lei/cap scrofiţă hibridă, achiziţionată în baza prevederilor Hotărârii.                                                                                                             → Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente.
    Atenționare: În cazul nerespectării condițiilor de eligibilitate, beneficiarii schemei de minimis sunt obligaţi la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă penalităţi şi dobânzi, de la data încasării acestuia, cu respectarea prevederilor legale.
    Avantaje: Acordarea unui sprijin financiar pentru întreprinzătorii din sectorul zootehnic.
    Observaţii: – RNE – Registrul naţional al exploataţiilor, colecţie de date în format electronic ce cuprinde informaţiile de identificare a fiecărei exploataţii din România;
    – În vigoare de la data de 21 noiembrie 2016.
  • Monitorul Oficial nr. 944 din data de 23 noiembrie 2016
    HOTĂRÂRE nr. 864 din 16 noiembrie 2016 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru asigurarea serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi economice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha” şi a Procedurii de acordare de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor juridice şi fizice care nu desfăşoară activităţi economice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha
    EMITENT: Guvernul României
    Grup ţintă: Întreprinzătorii din sectorul forestier                          Prevederi principale: → Schema de minimis se aplică ajutoarelor pentru întreprinderi din toate domeniile, cu excepţia:
  • ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii;
  • ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;
  • ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective și/sau atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;
  • ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;
  • ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate.                                                                      → Beneficiarii ajutorului de minimis acordat sunt întreprinderile, persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţi economice, care au în proprietate fond forestier cu suprafaţa totală mai mică sau egală cu 30 ha.                                                                                                                            → Beneficiarii schemei de ajutor de minimis trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii generale de eligibilitate:
  • au în proprietate fond forestier a cărui suprafaţă totală este mai mică sau egală cu 30 ha;
  • nu se află în procedură de executare silită pentru plata unor datorii fiscale;
  • nu se află în procedură de dizolvare, lichidare sau administrare specială; 
  • suma ajutoarelor de minimis de care a beneficiat întreprinderea unică, într-o perioadă de 3 ani fiscali, respectiv anul acordării ajutorului de minimis în baza prezentei scheme şi cei 2 ani fiscali anteriori, nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru întreprinderea cu activitate de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost.
    → Bugetul necesar decontării costurilor serviciilor silvice pentru persoanele juridice şi fizice care au în proprietate terenuri forestiere cu suprafaţa totală mai mică sau egală cu 30 ha, pentru perioada 2016-2020 este estimat la 248,9 milioane lei, din care pentru anul de referinţă 2016 bugetul necesar este de 14,5 milioane lei.
    Observaţii: – Schema de ajutor de minimis se aplică de la data intrării în vigoare a Hotărârii, respectiv, 23 noiembrie 2016, până la data de 31 decembrie 2020.

Monitorul Oficial nr. 954 din data de 25 noiembrie 2016
LEGE nr. 233 din 24 noiembrie 2016 privind parteneriatul public-privat
EMITENT: Parlamentul României
Grup ţintă: Persoane juridice, Agenții economici privați
Prevederi principale: → Se reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.
→ Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public.                 → Prevederile Legii se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale, faptul că veniturile care urmează să fie obţinute de societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului sunt generate, în totalitate sau în majoritate, prin plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul partenerului public.                                                                         → Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente:

  • cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;
  • durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil;
  • finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice;
  • atingerea scopului urmărit de partenerul public şi partenerul privat;
  • distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.
    → Formele de parteneriat public-privat sunt:
  • parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat şi societatea de proiect al cărei capital social este deţinut integral de partenerul privat;
  • parteneriatul public-privat instituţional
  • parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public şi partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, care va acţiona ca societate de proiect şi care, ulterior înregistrării în registrul societăţilor, dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.                                                                           → Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:
  • integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat; sau – din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
  • Beneficiarul direct al utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat poate fi, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o altă entitate publică, fie publicul în general.  → În vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:
  • pregătirea studiului de fundamentare de către partenerul public pe baza unui studiu de fezabilitate;
  • în cazul proiectelor de investiţii publice medii şi semnificative, parcurgerea etapelor specifice este reglementată de cap. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările şi completările ulterioare;
  • parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
  • semnarea contractului de parteneriat public-privat.                                     → Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public.                                                                                  → Pentru iniţierea unui proiect de parteneriat public-privat, partenerul public iniţiator întocmeşte un studiu de fundamentare, pentru întocmirea căruia partenerul public poate contracta, în condiţiile legii, servicii de consultanţă tehnică, economică şi juridică. Costurile generate de realizarea studiului de fundamentare se suportă de către partenerul public.                                                                              → Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului:
  • gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
  • structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului;
  • caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public şi la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;
  • finanţabilitatea proiectului;
  • eficienţa economică a proiectului.
    → Sunt prevăzute principalele aspecte care trebuie reglementate de contractul de parteneriat public-privat, iar durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.
    Atenționări: – Dacă o altă entitate publică intenţionează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea faţă de partenerul privat desemnat câştigător a procedurii de atribuire a contractului sau faţă de societatea de proiect a unei/unor obligaţii de plată sau de garanţie, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situaţia în care obligaţia de plată sau de garanţie a fost prevăzută în studiul de fundamentare şi în documentaţia de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se condiţiile în care poate fi realizată.
  • Studiul de fundamentare va cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente implementării proiectului, cuantificarea acestora şi o prezentare a unor alternative de alocare a riscurilor între părţile contractante, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi de a gestiona riscul asumat.
  • Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură obligaţiile care urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat afectează limitele de datorie publică şi deficit bugetar, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene.
  • Studiul de fundamentare trebuie să analizeze şi să stabilească finanţabilitatea proiectului în regim de parteneriat public-privat.
    Observaţii: În vigoare de la data de 25 decembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 950 din data de 25 noiembrie 2016
ORDIN nr. 3386 din 17 noiembrie 2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit” şi 120 “Decont privind accizele”
EMITENT: Agenția Națională de Administrare Fiscală
Grup ţintă: Contribuabilii                                                                                             Prevederi principale: → Se aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare:

  • 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit” și
  • 120 “Decont privind accizele”, acestea utilizându-se începând cu declararea obligaţiilor anuale aferente anului fiscal 2016.   Observaţii: – Formularele, instrucțiunile de completare a formularelor precum și caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a acestora, sunt prevăzute în anexele ce fac parte integrantă din Ordin.                                                                 – În vigoare de la data de 25 noiembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 960 din data de 28 noiembrie 2016
HOTĂRÂRE nr. 876 din 23 noiembrie 2016 pentru modificarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 723/2016 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne”
EMITENT: Guvernul României
Grup ţintă: Producătorii din sectorul agricol
Prevederi principale: Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis “Ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne” sunt de 23.500.000 lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016, anterior suma fiind de 18.150.000 lei.
Observaţii: În vigoare de la data de 28 noiembrie 2016.

Monitorul Oficial nr. 972 din data de 5 decembrie 2016
HOTĂRÂRE nr. 866 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, precum şi pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016
EMITENT: Guvernul României
Grup ţintă: Ofertanții din procedurile de achiziție publică
Prevederi principale: – În cazul atribuirii contractelor sectoriale/acord-cadru, reglementate de Legea nr. 99/2016, a căror valoare estimată este mai mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, valoarea garanţiei de participare nu poate depăşi 1% din valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit.
– În cazul atribuirii contractelor de achiziție publică reglementate de Legea nr. 98/2016, a căror valoare estimată este mai mică decât echivalentul în lei a 25.000.000 euro, valoarea garanţiei de participare nu poate depăşi 1% din valoarea estimată a contractului / acordului – cadru ce urmează a fi atribuit.
Avantaje: Valoarea garanției de participare se scade la cel mult 1%, de la 2% cât era anterior, pentru contractele de achiziție publică a căror valoare estimată este mai mică de 25.000.000 euro.
Observații: – Pentru criteriile privind garanția de bună execuție (10% din valoarea contractului) și cifra de afaceri nu au fost aduse modificări.
– În vigoare de la data de 5 decembrie 2016.

 

B) Acte legislative emise de Instituţii ale Uniunii Europene, publicate în Jurnalul Oficial,
în perioada 1 noiembrie – 5 decembrie 2016

Jurnalul Oficial 313 L
REGULAMENT nr. 2024 din 18 noiembrie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume
EMITENT: Comisia Europeană
Grup ţintă: Comercianţii de fructe şi legume importate
Prevederi principale: Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, ţinând seama de datele zilnice variabile.
Avantaje: Stabilirea modalităţii de calcul a valorii forfetare de import.
Observaţii: – Valorile forfetare de import pentru fixarea preţului de intrare pentru anumite fructe şi legume sunt prevăzute în anexă, care face parte integranta din Regulament.
Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene.         – Intră în vigoare la data publicării în JOUE.

Jurnalul Oficial 313 L
REGULAMENT nr. 2023 din 18 noiembrie 2016 privind autorizarea benzoatului de sodiu, a sorbatului de potasiu, a acidului formic şi a formiatului de sodiu ca aditivi furajeri pentru hrana tuturor speciilor de animale
EMITENT: Comisia Europeană
Grup ţintă: Producătorii din sectorul agricol
Prevederi principale: Se prevede că:

  • Anumiți aditivi, aparţinând categoriei “aditivi tehnologici” şi grupei funcţionale “aditivi pentru însilozare”, sunt autorizaţi ca aditivi pentru hrana animalelor.
  • Benzoatul de sodiu specificat şi hrana pentru animale care îl conţine, produse şi etichetate înainte de 9 iunie 2017, în conformitate cu normele aplicabile înainte de 9 decembrie 2016, poate continua să fie introdus pe piaţă şi utilizat până la epuizarea stocurilor existente.

Observaţii: – Regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
– Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale şi are aplicabilitate directă în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Revista presei 12.12.2016

Cuprins:

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Toate taxele şi impozitele vor putea fi plătite prin Ghiseul.ro, începând de luni
Business24.ro, Ziare.com
  1. Schimbarile la Prima Casa vor stimula cumpararea de locuinte noi
Agerpres.ro.
  1. Salariul minim pe economie ce va fi aplicat din 2017, subiectul discuțiilor din Consiliul Național Tripartit
  2. Deficitul comercial urcă la 7,9 miliarde de euro la 10 luni; exporturile, în creștere cu 4,1%, iar importurile cu 6,4%
Wall-street.ro.
  1. Razboiul carnii de porc inainte de sarbatori de iarna: preturi mai mari ca anul trecut

  6. 4 tendinte care vor face legea pe piata muncii la anul. Ce se intampla cu salariile romanilor

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

1. Toate taxele şi impozitele vor putea fi plătite prin Ghiseul.ro, începând de luni

Toate taxele şi impozitele vor putea fi plătite prin Ghişeul.ro de luni, 12 decembrie, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

În această săptămână au fost semnate ultimele documente necesare pentru începerea plăţilor online, iar vineri au fost făcute teste, a explicat ministrul.  

Până acum, prin ghiseul.ro s-au putut plăti doar taxele şi impozitele locale – pentru clădiri, terenuri, maşini -, şi amenzile gestionate de autorităţile locale.  

Portalul www.ghiseul.ro este operat de către Centrul Naţional pentru Managementul Societăţii Informaţionale.  

Interconectarea ANAF cu Ghiseul.ro va permite Fiscului să colecteze direct pe internet amenzi, taxe şi impozite de la persoane fizice, PFA şi persoane juridice. Platforma a fost dezvoltată de Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), care se ocupă şi de mentenanţa acesteia. Din APERO fac parte 34 de instituţii: 14 bănci, cele două organizaţii internaţionale de plată (Visa şi Mastercard), 6 furnizori de infrastructură şi outsourcing, 3 procesatori de card şi integratori de comerţ electronic, 2 companii telecom, 3 furnizori de aplicaţii, precum şi societatea de transfer de fonduri şi decontări Transfond SA.

Business24.ro, Ziare.com

2. Schimbarile la Prima Casa vor stimula cumpararea de locuinte noi

Guvernul a decis sa ofere garantii de 50% pentru locuintele noi luate prin programul Prima Casa si de doar 40% pentru cele vechi, iar aceasta diferentiere va stimula cumpararea apartamentelor construite in ultimii 5 ani.

“Decizia autoritatilor de a diferentia garantiile oferite pentru achizitionarea unei locuinte prin Prima Casa in functie de vechimea locuintei este una logica deoarece, pe de o parte, este stimulat segmentul rezidential nou, care aduce direct o valoare adaugata in economie si, pe de alta parte, nu este eliminata posibilitatea achizitionarii unei locuinte vechi, un fapt pozitiv, mai ales pentru unele piete regionale reprezentate de orase de dimensiuni medii, orase unde numarul de locuinte noi livrate este foarte mic”, a explicat Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul compania de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania, Gabriel Voicu.

Reamintim ca Guvernul a aprobat in sedinta joi o ordonanta de urgenta prin care statul va garanta in proportie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achizitia de locuinte noi si/sau consolidate in cadrul programului guvernamental Prima Casa si, totodata, creditele pentru locuintele care nu se incadreaza in aceste categorii vor fi garantate de stat in proportie de maximum 40%.

Masura va intra in vigoare la 1 ianuarie 2017.

“Prin diferentierea categoriilor de locuinte care pot fi achizitionate in cadrul acestui program si individualizarea procentelor de garantare in functie de categoria locuintelor achizitionate se urmareste crearea de conditii favorabile atat pentru cresterea fondului locativ, cat si pentru imbunatatirea celui existent, in concordanta cu obiectivele stabilite de Executiv in cadrul Strategiei programului Prima Casa pentru 2017-2021, aprobata in sedinta de guvern din 29 noiembrie”, a explicat Guvernul.

In primele 9 luni ale anului au fost acordate 27.329 de garantii, in valoare totala de 2,6 miliarde de lei. Din 2009, cand a fost lansat programul Prima Casa, si pana la finalul lunii septembrie 2016, au fost acordate 198.365 de garantii, in valoare totala de 16,96 miliarde de lei, pentru finantari in valoare de aproximativ 34 miliarde de lei.

Agerpres.ro

3. Salariul minim pe economie ce va fi aplicat din 2017, subiectul discuțiilor din Consiliul Național Tripartit

Valoarea pe care o va avea salariul minim pe economie, din 2017, reprezintă singurul subiect ce va fi dezbătut în Consiliul Național Tripartit de luni, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Confederației Naționale Sindicale “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu.

În plus, sindicatele au mai propus discuții cu referire indirectă la salariul minim, precum o inventariere a problemelor de combatere a evaziunii fiscale pe piața muncii.

Sindicatele și patronatele au avut săptămână trecută două întrevederi la Direcția Dialog Social a Ministerului Muncii, pentru a discuta valoarea salariului minim pentru 2017.

Reprezentanții sindicatelor și cei ai patronatelor nu au ajuns la un consens după cele două runde de discuții și au decis să meargă la reuniunea de luni a Consiliul Național Tripartit de Dialog Social cu “sume diferite”, așteptând și o propunere din partea Guvernului.

Sindicatele au propus inițial un salariu minim de 1.450 de lei, de la 1 ianuarie, iar în a doua întrevedere valoarea de 1.400 de lei.

4. Deficitul comercial urcă la 7,9 miliarde de euro la 10 luni; exporturile, în creștere cu 4,1%, iar importurile cu 6,4%

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a urcat la 7,9 miliarde de euro după primele zece luni din acest an, pe fondul unor exporturi mai mari cu 4,1% și al unor importuri în creștere cu 6,4% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică publicate luni.

Astfel, deficitul comercial în perioada ianuarie — octombrie a fost mai mare cu aproape 1,5 miliarde de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În primele zece luni din acest an, exporturile FOB au însumat 47,77 miliarde de euro, iar importurile CIF au atins 55,67 miliarde de euro.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost, în perioada menționată, de 35,95 miliarde de euro la expedieri și de 43,06 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 75,3% din total exporturi și 77,2% din total importuri.

Nivelul schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 11,8 miliarde de euro la exporturi și de 12,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 24,7% din total exporturi și 22,7% din total importuri.

În octombrie, exporturile FOB au fost de 5,09 miliarde de euro, importurile CIF au depășit ușor 6 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 971 milioane de euro. Față de luna octombrie 2015, exporturile au crescut cu 2%, iar importurile s-au majorat cu 3,3%.

În primele zece luni din acest an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse mașini și echipamente de transport (47,1% la export și 37,9% la import) și alte produse manufacturate (32,7% la export și respectiv 31,3% la import).

Wall-street.ro

5. Razboiul carnii de porc inainte de sarbatori de iarna: preturi mai mari ca anul trecut

Pretul carnii de porc inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie la poarta fermelor din Romania a crescut fata de anul trecut, insa majorarea preturilor au fost temperate de concurenta provenita din partea importurilor ieftine din tari precum Germania, Spania sau Danemarca, spun specialistii.

La sfasitul lunii noiembrie, pretul oferit de abatoare fermierilor pentru carnea de porc ajungea la 5 lei pe kilogram. Potrivit presedintelui Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc(APCP), Ioan Ladosi, acest pret este mai mare fata de nivelul din aceeasi perioada din 2015, dar mai mic fata de preturile solicitate de fermierii romani in perioada mai-octombrie 2016, scrie News.ro.

In ultimele saptamani, pretul oferit de abatoare a coborat, pe fondul reducerii pretului carnii de porc din Germania, care stabileste referinta de pret si pentru Romania. Potrivit estimarilor realizate de producatorii de carne de porc, in decembrie, fermele comerciale din Romania vor sacrifica peste 500.000 de porci, care vor asigura circa 60% din consumul intern, in timp ce restul consumului va fi asigurat din importurile din alte tari membre ale Uniunii Europene.

Producatorii romani se asteapta ca produsele provenite din import sa aiba o cota mai mare in acest an. “Din datele statistice oficiale rezulta ca in 2015 au intrat in Romania peste 220.000 tone de carne (carcase, piese etc). Ne asteptam ca in acest an aceasta cifra sa fie depasita, pe fondul cresterii consumului si, din pacate, a stagnarii productiei interne”, a subliniat Ladosi. Marii retaileri de pe piata Romaneasca sustin ca achizitioneaza carnea de porc preponderent din Romania si apeleaza la carne din import doar pentru a compensa necesarul ce nu poate fi acoperit din surse locale.

Potrivit Monitorului Preturilor, administrat de Consiliul Concurentei, pretul pulpei de porc fara os porneste de la 12 lei kilogram, insa exista diferente mari in functie de sortiment. “Fata de perioada similara a anului trecut avem o crestere, din cauza majorarii pretului de achizitie. Cum va evolua pretul depinde de piata”, a explicat Carrefour. Autoritatile dau asigurari ca, in ultimii ani, a crescut siguranta legata de carnea de porc produsa in Romania, ca urmare a presiunii pietei si a reducerii ponderii micilor producatori, slab controlati de catre autoritatile sanitare.

“Daca acum cativa ani aveam 4 milioane de porci in gospodaria populatiei si 2-3 milioane de porci in fermele comerciale, in prezent situatia s-a schimbat complet. Avem 4 milioane de porci in fermele comerciale si circa 2 milioane de porci in gospodaria populatiei. Pentru ca stim bine ca riscul cel mai mare este legat de porcii din acele mici gospodarii familiale care pun pe piata 100-200 de porci pe an si de multe ori nu stiu nici macar ce legislatie trebuie sa respecte vis-à-vis de biosecuritatea in ferme”, a spus Irimescu, intr-un interviu acordat News.ro saptamana trecuta. Abatoarele nu au dreptul sa primeasca animale fara avize medicale, de aceea porcii care vin pe o filiera care respecta legislatia europeana nu prezinta niciun fel de pericol, sustine ministrul.

6. 4 tendinte care vor face legea pe piata muncii la anul. Ce se intampla cu salariile romanilor

Piata muncii din Romania este in continua schimbare, iar daca vrei sa fii mereu protejat de modificari, trebuie sa stii care sunt tendintele.

Fiecare an aduce cu sine noi trenduri in ceea ce priveste dinamica locurilor de munca. In 2017 se schimba cateva aspecte esentiale, despre care ar trebui sa afle atat companiile, cat si angajatii. Creste numarul posturilor vacante, cresc salariile si atentia pentru multumirea angajatilor, dar creste in acelasi timp si numarul angajatilor care castiga salariul minim pe economie. Iata cateva tendinte care vor face legea anul viitor pe piata muncii:

  1. Creste nevoia de personal. Unde sunt cele mai multe posturi vacante si cele mai mari salarii

Numarul de posturi vacante a ajuns in prezent la maximul ultimilor ani, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Bucurestiul este orasul cu cele mai multe locuri de munca, dar si orasul cu cele mai mari salarii din tara noastra. In Capitala, salariul mediu net se situeaza la 2.800 de lei pe luna.

Este limpede ca Bucurestiul este cel mai ofertant oras pentru majoritatea romanilor, indiferent de domeniul in care activeaza. Este suficient sa te uiti pe aceasta lista cu joburi in Bucuresti pentru a vedea ca oferta este foarte generoasa. Dupa cum vezi, o multime de companii angajeaza, si functiile pentru care exista posturi vacante sunt numeroase – de la vanzator la developer.

  1. Anul viitor intra pe piata muncii tinerii din Generatia Z

In ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre generatia Millennials (Y), care s-a individualizat pe piata muncii cu cerinte mari pentru angajatori. Millennials stau in medie 2 ani la un loc de munca, iar asta a facut ca angajatorii sa se straduiasca si mai mult sa-i tina in companie. Anul viitor, insa, pe piata ajung primii reprezentanti ai generatiei Z.

Tinerii din generatia Z vin cu noi cerinte, si mai ridicate. Potrivitvisioncritical.com, cei din aceasta generatie au un spirit antreprenorial ridicat si nu se mai multumesc sa fie doar angajati. Ei isi doresc sa devina lideri, sa invete tot mai mult si sa-i invete si pe altii. Un alt factor important pentru acesti tineri este pasiune pentru domeniul in care activeaza. Pe ei nu-i va mai anima un salariu mare atata verme cat nu le place munca pe care o fac zi de zi.

  1. Angajatorii vor fi tot mai preocupati de multumirea si pastrarea angajatilor

Este deja cunoscut faptul ca angajatii multumiti si fericiti sunt cei mai productivi si mai creativi. In consecinta, angajatorii sunt din ce in ce mai preocupati de multumirea salariatilor. Asta inseamna mai multe programe de wellbeing, beneficii mai multe, o atmosfera de lucru mai relaxata si un program flexibil.

Tot mai multe companii vor oferi pachete de beneficii generoase – de la asigurari medicale private la bonuri de vacanta sau programe de relaxare la birou. Odata cu pachetul de beneficii, si salariile romanilor vor creste, mai ales pentru cei care in prezent castiga sub media nationala.

  1. Cei mai ravniti angajati vor fi developerii si persoanele care vorbesc limbi straine rare

In 2017 cei mai cautati specialisti vor fi programatorii si, alaturi de ei, cei care vorbesc limbi straine rare. Chineza, daneza, norvegiana sau japoneza sunt doar cateva exemple de limbi straine la mare cautare in companiile din tara noastra. Acestia nu sunt numai cei mai cautati angajati, ci si printre cei mai bine platiti, cu salarii de start de peste 2.500 de lei.

Acestea sunt principalele tendinte care vor domina piata muncii anul viitor, insa modificari vor mai aparea si pe parcursul anului. Cert este, insa, ca pentru angajatii romani din majoritatea domeniilor 2017 pare sa vina cu vesti bune.

Comunicat de presa – dublarea mediei anuale a infiintarii de SRL-D

SUCCES IMPORTANT:
DUBLAREA MEDIEI ANUALE A ÎNFIINŢĂRII DE SRL-D
  EVOLUŢIA ÎNFIINŢĂRII DE SRL-D ÎN PERIOADA 2014-2016

În urma adoptării Legii nr. 97/2014, din 11.07.2014, prin care s-a extins aria beneficiarilor facilităţilor acordate de OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, la toti întreprinzătorii debutanţi, indiferent de vârstă, a avut ca efect creşterea exponenţială a numărului de SRL-D în perioada 11.07.2014 – 06.12.2016, dublându-se media anuală de SRL-D înfiinţate, astfel¹:

Total SRL-D înfiinţate

În funcţiune

Radiate

Rezervări de denumire în lucru

Rata de supravieţuire

35.598

34.098

1.500

8.944

95.78%

 Toate SRL-D din aceasta perioadă au fost înfiinţate de persoane fizice, indiferent de vârstă, care nu au deţinut anterior calitatea de asociat sau acţionar al unei întreprinderi.

Media anuală a înfiinţărilor de SRL-D în perioada 11.07.2014-6.12.2016 a fost de 8.732 de SRLD.

În perioada 02.02.2011 – 10.07.2014,  numărul total de SRL-D înfiinţate2 era de numai 14.496, cu o medie anuală de 4.242 SRL-D.

Dl. Florin JIANU, Preşedintele CNIPMMR, a precizat:

“Măsura adoptată în anul 2014, la iniţiativa Guvernului, prin eliminarea criteriului vârstei pentru antreprenorii debutanţi, oferind posibilitatea fiecărui român, indiferent de vârstă, să îşi deschidă o primă firmă gratuit,  s-a dovedit o politică publică de succes, media anuală a SRL-D înfiinţate dublându-se de la 4.242 la 8.732. De asemenea, într-o perioadă de 2 ani şi jumătate, după adoptarea modificăriilor aduse de Legea nr. 97/2014, numărul de SRL-D înfiinţate a fost de 21.102, faţă de 14.496  înregistrate în  perioada anterioară de aproximativ 3 ani şi jumătate.

Este necesar ca în continuare să fie adoptate noi măsuri şi programe care să susţină înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea acestora, fiind cunoscut că întreprinzătorii debutanţi şi start-up-urile au cel mai dificil acces la finanţare. Asigurarea  de resurse financiare pentru mediul de afaceri trebuie să devină o prioritate, astfel încât cel puţin 10.000 de start-up-uri anual să beneficieze de granturi, pentru ca România să devină, la nivelul anului 2020, ţara cu mediul antreprenorial cel mai prietenos din sud-estul Europei”.

_____________________________________

¹ Conform datelor furnizate de ONRC

² Conform datelor furnizate de ONRC

Revista presei 06.12.2016

Logo Email wp

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Agerpres.ro, Economica.net, Dreptonline.ro, Stiripesurse.ro, Bizlawyer.ro, Ziar.com, Diacaf.com, Palo.ro, Ziarelive.ro, Infoziare.ro, Infolegal.ro, Ultimele-stiri.eu, Sursadestiri.net, News.ournet.ro. 

  1. Florin Jianu: Noul proiect de Lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția. 

Bursa.ro, Feedler.ro, Stiri.astazi.ro. 

  1. FLORIN JIANU: Noul proiect de lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia. 

Amosnews.ro. 

  1. Poziția CNIPMMR referitor la proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social 
Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri 

Adevarul.ro. 

  1. Românii şi-au temperat consumul, dar rămân fruntaşi în Uniunea Europeană. 
  2. Şapte din zece români au navigat pe internet în acest an. 
  3. Cioloş, despre proiectul de buget pe 2017: Mergem pe o creştere economică realistă de peste 4% şi un deficit de sub 3%.. 

Agerpres.ro. 

  1. Corina Crețu a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România. 

Wall-street.ro. 

  1. Antreprenori anonimi, proiectul care spune povesti si ofera inspiratie in business. 

 9. Romania, in topul tarilor din UE afectate de comertul cu produse contrafacute: circa 30.000 locuri de munca se pierd annual 

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Agerpres.ro, Economica.net, Dreptonline.ro, Stiripesurse.ro, Bizlawyer.ro, Ziar.com, Diacaf.com, Palo.ro, Ziarelive.ro, Infoziare.ro, Infolegal.ro, Ultimele-stiri.eu, Sursadestiri.net, News.ournet.ro

1. Florin Jianu: Noul proiect de Lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES) conține numeroase disfuncționalități, acesta nereușind să rezolve problemele reale care împiedică funcționarea instituției, potrivit unui comunicat al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), remis luni AGERPRES.

‘Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat pentru propunerile efectuate a fost cel al Comitetului Economic și Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există trei grupuri — angajatori, lucrători și societate civilă — cu un număr de 350 de membri din 28 de țări și care funcționează neîntrerupt de la înființare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcția de președinte să fie asigurată prin rotație, pentru o perioadă de doi ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE)’, a apreciat președintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Acesta a precizat că noul proiect de Lege privind Consiliul Economic și Social (CES) nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția, ‘deblocarea activității CES neprimind nicio soluție, partenerii sociali și membrii societății civile care doresc să participe activ la lucrările CES fiind în continuare lipsiți de acest drept’.

Guvernul a aprobat, în data de 29 noiembrie 2016, un nou proiect de Lege pentru organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES) și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social (CESE). Conform unui comunicat remis AGERPRES, Guvernul precizează că noul proiect de lege a fost întocmit “după o largă consultare publică cu toate părțile implicate, desfășurată pe o perioadă de patru luni”.

Bursa.ro, Feedler.ro, Stiri.astazi.ro

2. FLORIN JIANU: Noul proiect de lege privind CES nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia

Noul proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES) nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia, deblocarea activităţii CES neprimind nicio soluţie, partenerii sociali şi membrii societăţii civile care doresc să participe activ la lucrările CES, fiind în continuare lipsiţi de acest drept, a declarat, ieri, Florin Jianu preşedintele CNIPMMR. 
     Guvernul României a adoptat în cadrul şedinţei din 29 noiembrie 2016 proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea reprezentanţilor României în Comitetul Economic şi Social European. CNIPMMR a făcut propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice şi al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică şi pentru dialog civic. 

Domnia Florin Jianu a spus: “Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcţia de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE)”.

CNIPMMR susţine, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege conţine numeroase disfuncţionalităţi, acesta nereuşind să rezolve problemele reale care împiedică funcţionarea acestei instituţii: “Principala cauză a nefuncţionării CES-ului este reprezentată de constituirea şi convocarea noului plen al CES, deoarece în forma iniţială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen şi îşi continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situaţie controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască. Deşi prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziţii, în mod suprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: «Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic şi Social aflat în funcţie, secretarul general convoacă prima şedinţă a Plenului pentru validarea membrilor»”. 

Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuităţii activităţii CES, fără întreruperea activităţii, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condiţiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată. 

CNIPMMR mai arată că o mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancţionarea celor prezenţi pentru absenţa reprezentanţilor unor organizaţii: “Potrivit art. 18 din cadrul proiectului de lege, dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu cel puţin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, se convoacă o nouă şedinţă. Distanţa între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore. Dacă nu este îndeplinită condiţia de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept şi se reia procedura de desemnare. Prin aceste reglementări se ajunge în situaţia în care o parte poate forţa dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenţi neputând împiedica această situaţie. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenţi, sancţiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenţi, care îşi îndeplinesc obligaţiile, şi nu celor care lipsesc”.

CNIPMMR a mai enumerat şi alte propuneri care nu au fost valorificate sunt: reglementarea sancţiunilor în cazul în care iniţiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancţiuni în cazul în care iniţiatorii nu consultă CES); reglementarea obligaţiei iniţiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/poziţiile părţilor/amendamentele formulate sau, dupa caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social şi civic calitativ); reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare şi desemnare a reprezentanţilor societăţii civile; desemnarea membrilor comisiilor de organizaţii potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experţi, care să fie remuneraţi pentru activitatea desfăşurată în comisii. 

Amosnews.ro

3. Poziția CNIPMMR referitor la proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

Poziția CNIPMMR ce vizează proiectul de lege CES privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social și desemnarea reprezentanţilor României în cadrul Comitetului Economic şi Social European:

“Guvernul României a adoptat în cadrul şedinţei din 29 noiembrie 2016 proiectul de LEGE privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social European. 

CNIPMMR a făcut propuneri de modificare şi completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social (CES) şi modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice şi al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică şi pentru dialog civic. 

Deşi prin expunere de motive „Guvernul României își propune ca prin prezenta lege să îmbunătățească atât procedurile de desemnare a membrilor în Consiliul Economic și Social cât și modalitatea de funcționare a principalelor structuri ale acestui organism cu rol consultativ”, proiectul de lege conţine numeroase disfuncţionalităţi, acesta nereuşind să rezolve problemele reale care împiedică funcţionarea acestei instituţii. 

PROPUNERILE CNIPMMR PRIVIND NOUL PROIECT DE LEGE privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi desemnarea reprezentanţilor României în cadrul Comitetului Economic şi Social European

  1.  Principala cauză a nefuncţionării CES-ului este reprezentată de constituirea şi convocarea noului plen al CES, deoarece în forma iniţială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen şi îşi continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situaţie controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască. 

Deşi prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziţii, în mod suprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: „Cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic şi Social aflat în funcție, secretarul general convoacă prima ședință a Plenului pentru validarea membrilor”.
Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuității activității CES, fără întreruperea activității, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condițiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată.  

  1.  O mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancţionarea celor prezenţi pentru absenţa reprezentanților unor organizaţii. 

Potrivit art.  18 din cadrul proiectului de lege:

 “(1) Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri, cu cel puțin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, se convoacă o nouă ședință.
(2) Distanța între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore.
(3) Dacă nu este îndeplinită condiția de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept și se reia procedura de desemnare”.

Prin aceste reglementări se ajunge în situaţia în care o parte poate forţa dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenţi neputând împiedica această situaţie. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenţi, sancţiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenţi, care îşi îndeplinesc obligaţiile, şi nu celor care lipsesc.

  1.  Alte propuneri formulate de CNIPMMR care nu au fost valorificate:
    –    Reglementarea sancțiunilor în cazul în care inițiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancțiuni în cazul în care inițiatorii nu consultă CES);

–    Reglementarea obligației inițiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic şi Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/pozițiile părților/amendamentele formulate sau, dupa caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social și civic calitativ);

–    Reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare și desemnare a reprezentanților societății civile;

–    Desemnarea membrilor comisiilor de organizații potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experți, care să fie remunerați pentru activitatea desfășurată în comisii;

Florin Jianu preşedintele CNIPMMR, a precizat: “Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic şi Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători şi societate civilă (activităţi diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de ţări şi care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcția de preşedinte să fie asigurată prin rotaţie, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE). Noul  proiect de lege privind CES-ul nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituţia, deblocarea activităţii CES neprimind nicio soluţie, partenerii sociali şi membrii societăţii civile care doresc să participe activ la lucrările CES, fiind în continuare lipsiţi de acest drept””.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

4. Românii şi-au temperat consumul, dar rămân fruntaşi în Uniunea Europeană

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populaţiei, a avansat în octombrie cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ritm inferior celui înregistrat în lunile precedente, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ritmul de creştere din luna octombrie este sub cel din septembrie, de 9,7%, şi mult mai redus faţă de nivelul înregistrat în august, de 12,6%. Cel mai înalt ritm de creştere din ultimele luni a fost înregistrat în februarie, de 21,8% faţă de februarie 2015, nivel record din 2008 încoace. Cumulat pe primele zece luni, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 14,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Datele oficiale, care exclud vânzările de autovehicule şi motociclete, arată că afacerile din comerţ au fost susţinute în luna octombrie în special de vânzările de bunuri nealimentare.  

În lunile precedente, afacerile de retail au fost susţinute mai ales de creşterile înregistrate de vânzările de alimente, stimulate de scăderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24% la 9%, de la 1 iunie 2015.   

Totuşi, România a înregistrat în octombrie a doua mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 8,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai rapid ritm fiind consemnat de Luxemburg, de 16%, în timp ce media la nivelul UE a fost de 3,5%, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat, care calculează afacerile cu amănuntul ajustate la factorii de calendar şi sezonieri.

5. Şapte din zece români au navigat pe internet în acest an

Aproximativ 10,6 milioane de români cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2016, cei mai mulţi dintre ei fiind tineri care locuiesc în mediul urban.

Aproape 70% din persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au navigat pe internet în acest an, ponderea lor fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât în 2015, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).    

Cei mai mulţi dintre utilizatorii de internet sunt tineri şi locuiesc în mediul urban, mai arată datele Statisticii. Ponderea gospodăriilor din România care au acces la internet a crescut la 65% în acest an, de la 61% în 2015, mai arată rezultatele anchetei privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor, publicate luni de INS.  

Din totalul gospodăriilor, 65,4% sunt în mediul urban, iar 34,5% în mediul rural.  otodată, 69,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016.  

„Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16-74 ani a crescut cu 1,2 puncte procentuale, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane“, se arată în comunicat.  

Tinerii, mereu în faţa calculatorului Pe intervale de vârstă, 91,9% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 34 de ani folosesc sau au folosit internetul în 2016. Procentul scade la 75,5% în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani şi la 38,4% pentru intervalul 55-74 de ani. De asemenea, proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor – 72,2% faţă de 67,2%.  

Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov, cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă urmează regiunile Nord – Vest şi Centru, cu 71,9%, respectiv 71,7%, celelalte regiuni înregistrând proporţii de sub 70%.Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).  

Conexiuni de bandă largă Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile de bandă largă (broadband) fixe, urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile de bandă standard (narrowband) (10,3%).   Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi respectiv Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).  

Cumpărăm online, plătim cash Peste 60% din românii care folosesc internetul au făcut măcar o achiziţie online în ultimele 12 luni, arată rezultatele unui studiu publicate în luna aprilie. În ceea ce priveşte plata produselor achiziţionate, 90% din ei preferă plata ramburs, însă peste 60% din participanţii la studiu au recunoscut că au plătit şi cu cardul. De asemenea, 16% au plătit folosind online banking şi 15% prin intermediul sistemelor de plată online, precum PayPal sau Moneybookers. 

6. Cioloş, despre proiectul de buget pe 2017: Mergem pe o creştere economică realistă de peste 4% şi un deficit de sub 3%

În realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe „o creştere economică realistă“ de peste 4% şi pe un deficit bugetar de sub 3%, a declarat duminică premierul Dacian Cioloş, la Digi24, adăugând că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare.

„Mergem în continuare pe o creştere economică realistă, din analizele şi prognozele pe care le avem, de peste 4%, un deficit bugetar de sub 3%“, a afirmat premierul Dacian Cioloş. Premierul a precizat că sunt luate în calcul şi cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, însă nu a precizat dacă este vorba şi despre Legea de aprobare a OUG 20, care se află acum la CCR şi care prevede majorări de salarii pentru anumite categorii.  

„Şi luăm în calcul nişte cifre fixe sau cheltuieli fixe, care sunt date de anumite legi pe care le avem în vigoare şi de anumite decizii care au fost luate“, a precizat Cioloş.  

Referitor la creşterile prevăzute în proiectul Legii salarizării unitare, Cioloş a anunţat că acestea sunt în primul rând la salariile mai mici pentru a aduce o reechilibrare în sistem. „Ne-am planificat o creştere începând de anul viitor până în 2021. În primii ani vor creşte mai mult salariile mici şi la urmă vor creşte puţin salariile mari, tocmai pentru a reechilibra şi a aduce echitate în sistem“, a spus premierul.  

„Am văzut deja că, după ce s-a publicat proiectul de lege, se publică cât va câştiga preşedintele, premierul, miniştrii, secretari de stat. Nu cresc salariile, ba chiar la prim-ministru va scădea salariul faţă de cât e acum, tocmai pentru a le aduce în grilă. Creşterile sunt în primul rând la salariile mai mici“, a precizat şeful Guvernului.

Agerpres.ro

7. Corina Crețu a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat fazarea unui număr de șapte proiecte majore pentru România, finanțarea de la Uniunea Europeană fiind de peste 500 de milioane de euro, informează Reprezentanța în România a Comisiei Europene.

“Prin aceste decizii de eșalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o șansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate — 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport și aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă și apă uzată — în beneficiul cetățenilor săi. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investițiile cofinanțate cu bani europeni au dus la îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională, Corina Crețu.

Proiectele de infrastructură de transport avute în vedere sunt: drumul național Pitești-Câmpulung-Brașov (modernizarea drumului național 73 va reduce numărul accidentelor rutiere, ajutând în același timp la dezvoltarea economiei din zonă); autostrada Sebeș-Turda (noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 Orăștie — Sibiu și A3 Gilău — Câmpia Turzii); drumul național DN76 (reabilitarea drumului național între Deva și Oradea va duce la îmbunătățirea condițiilor de transport între cele două orașe).

Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județele Brașov, Hunedoara, Olt și Tulcea.

Cele șapte proiecte sunt cofinanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune.

Wall-street.ro

8. Antreprenori anonimi, proiectul care spune povesti si ofera inspiratie in business

Bogdan Rusu a lansat un proiect social care promoveaza valorile antreprenoriale, modele inspirationale si ofera consultanta tinerilor la inceput de drum. Totul a inceput in 2013, in timpul masterului, cu un blog unde vorbea despre ce invata la scoala . Intre timp, s-a facut tranzitia catre video iar, astazi, Antreprenori Anonimi este o comunitate.

„L-am numit „Antreprenori Anonimi”, pentru ca am vrut sa vorbesc despre esec-urile primelor mele incercari antreprenoriale si foarte repede am observat mesajul meu de invatare din greselile altora rezona bine in comunitatea celor interesati de start-up-uri. Aste se intampla undeva prin 2013, timp in care dezvoltam o aplicatie mobila in cadrul unei competitii europene de business. Foarte rapid am facut si tranzitia catre video, deoarece experienta mea in media imi spunea ca audio-video este un canal mult mai potent de comunicare. Am inceput sa ne intalnim mai multi in asa numitele „sezatoare” unde sa povestim fiecare din experientele noastre cu esecul. Asa a aparut notiunea de comunitate”, explica Bogdan Rusu intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Primele interviuri facute au fost cu antreprenori necunoscuti, pentru a ii ajuta sa iasa din anonimat, invatandu-i sa comunice despre afacerilor lor intr-o maniera informativa si educativa, nu comerciala. Bogdan crede ca acesta este motivul pentru care lumea se uita la materiale, pentru ca sunt povesti.
Proiectele video nu se rezuma doar la interviuri, ci sunt postate productii de calitate si parteneriatele cu organizatii mari, precum AIESEC sau Junior Achievement au ajutat mesajul sa ajunga la target.

Pe langa productiile video, sunt organizate si workshopuri pentru antreprenori, in parteneriat cu programe de startup, acceleratoare si universitati.

In prezent, echipa Antreprenori Anonimi este formata dintr-un director de fotografie si operator, un editor video, o persoana responsabila pe lumini si sunet si un stilist. Bogdan se ocupa de marketing, vanzari si parteneriate.

Un proiect care a evoluat in functie de oportunitati

Bogdan spune ca proiectul sau evolueaza foarte mult in functie de oportunitati. „Daca acum 2-3 ani era un blog, apoi am prezentat startup-uri si ulterior am inceput sa facem documentare cu oameni de top din business-ul romanesc, astazi avem parteneriate si clienti care vor sa se asocieze cu brandul nostru. Investitia importanta nu a fost cea finaciara ci gasirea de colaboratori, oamenii cu care am pus in scena ideeile mele despre proiect. Suntem finantati atat din sponsorizari cat si din prestari de servicii, iar „return-ul” pe investitie este atunci cand pe analytics vedem ca oamenii revin la canalele noastre si ne cauta pe net”, spune antreprenorul.

Fiind un format permisiv, antreprenori din toate domeniile, de la consultanta pana la croitorie, au cautat serviciile Antreprenori Anonimi. Nucleul de audienta este format din persoane cu varste intre 17 si 25 de ani, dar limbajul accesibil a adus si persoane de pana la 35 de ani, cu experienta profesionala si care coheteaza cu ideea de a fi pe cont propriu.

Cand nu se poate sustine singur, proiectul social este sustinut si din activitatea firmei de consultanta detinuta de Bogdan. „Nu este greu sa faci antreprenoriat social intr-o tara unde lipsesc foarte multe lucruri importante pentru o societate. Ceea ce este greu este sa gasim taramul comun intre activitatile non-profit si cele care genereaza profit. Sunt ferm convins ca un mix intre cele doua este cel mai sustenabil si util atat pentru organizatie cat si pentru public”, mai spune antreprenorul.

Planuri de viitor

Ca planuri concrete, in prezent sunt in discutii pentru a publica 2 carti, practice, care vorbesc despre debutul in afaceri si specificitatiile ecosistemului de business din Romania.

„Peste 10 ani, sper sa pot sa ma uit in spate si sa pot spune ca am reusit sa fac o diferenta in felul in care aceasta generatie se poate sustine prin munca, creativitate si etica”.

In acest moment, Bogdan Rusu lucreaza la dezvoltarea unei platforme online de inter-conectare a furnizorilor romani din toate domenile.

„Este un alt proiect ambitios, care isi propune sa faciliteze relatiile comerciale intre companiile din Romania. Vom lansa in primavara lui 2017 o prima versiune, iar pana atunci lucram din greu sa validam atat ideea cat si utilitatea pentru cei care vor face parte din reteaua noastra de business to business- B2B. Este un pas firesc, deoarece la Antreprenori Anonimi vorbim cu oameni, iar in noul proiect vorbim cu firme si organizatii, asadar avem premisele unei sinergii frumoase in ecosistemul romanesc. Eu cred ca putem sa facem toate aceste lucuri si ca avem responsabilitatea de a pune umarul la dezvoltarea tarii in care traim si a oamenilor care traiesc aici”, conchide tanarul antreprenor

9. Romania, in topul tarilor din UE afectate de comertul cu produse contrafacute: circa 30.000 locuri de munca se pierd annual

Romania este a doua tara din Uniunea Europeana afectata de comertul cu produse contrafacute, ceea ce se traduce prin pierderea directa a 26.000 de locuri de munca si se estimeaza ca acest proces conduce si la daune materiale de circa 830 de milioane de euro, arata datele Observatorului European al Incalcarilor Drepturilor de Proprietate Intelectuala.

Statistica sumbra releva faptul ca tara noastra se situeaza la mai mult decat dublul mediei UE in privinta pierderilor materiale si a locurilor de munca. Sectorul “farma” este cel mai afectat, vanzarile afectate reprezentand 16,6 % din vanzarile legitime, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat media UE, si este sectorul cu cel mai mare volum de vanzari pierdute in termeni absoluti din cauza contrafacerilor, care insumeaza peste jumatate din pierderile de vanzari inregistrate in toate sectoarele.

Peste 48 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta 7,4 % din totalul vanzarilor la nivel UE, se pierd anual in noua sectoare din cauza prezentei pe piata a produselor falsificate. In fiecare an, alte 35 de miliarde de euro din economia Uniunii Europene se pierd din cauza efectelor indirecte ale contrafacerii si ale pirateriei din aceste sectoare, deoarece producatorii cumpara mai putine produse si servicii de la furnizori, ceea ce se repercuteaza si asupra altor domenii, printr-un efect de domino.

Cele noua sectoare afectate sunt cele de produse cosmetice si de ingrijire personala, imbracaminte, incaltaminte si accesorii, articole sportive, jucarii si jocuri, bijuterii si ceasuri de mana, genti de mana, muzica inregistrata, bauturi spirtoase si vin, precum si cele de produse farmaceutice.

Aceste pierderi din vanzari inseamna aproape 500 000 de locuri de munca care se pierd in mod direct sau nu mai sunt create in aceste sectoare in UE deoarece producatorii legitimi si, in unele cazuri, distribuitorii produselor corespondente angajeaza mai putine persoane decat ar angaja in absenta contrafacerii si a pirateriei.

Daca se ia in considerare efectul de domino al produselor contrafacute asupra altor sectoare, inseamna ca in alte sectoare ale economiei UE se pierd inca 290 000 de locuri de munca.

Aceste studii au fost realizate de EUIPO in perioada martie 2015-septembrie 2016 pentru a crea o imagine mai completa privind costurile economice ale contrafacerii si ale pirateriei in UE.

Seria de studii urmareste, de asemenea, efectul falsurilor asupra finantelor publice.

EUIPO este o agentie descentralizata a Uniunii Europene cu sediul la Alicante, in Spania. Agentia gestioneaza inregistrarea marcilor Uniunii Europene (marci UE) si a desenelor si modelelor comunitare (DMC), care garanteaza protectie pentru drepturile de proprietate intelectuala in toate cele 28 de state membre ale UE, si desfasoara activitati de cooperare cu oficiile nationale si regionale pentru proprietate intelectuala din UE. Pana la 23 martie 2016, EUIPO s-a numit Oficiul pentru Armonizare in cadrul Pietei Interne (OAPI).

Observatorul European al Incalcarilor Drepturilor de Proprietate Intelectuala a fost infiintat in 2009 pentru a sprijini protejarea si asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si a contribui la combaterea amenintarii crescande pe care o reprezinta incalcarile proprietatii intelectuale in Europa. Observatorul a fost transferat la EUIPO la data de 5 iunie, prin Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European si al Consiliului.

Pozitie ACPR ref. la cresterea salariului minim

 

acpr

POZIȚIA MEMBRILOR ACPR PRIVIND CREȘTEREA SALARIULUI MINIM

Referitor la creșterea salariului minim, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (C.N.I.P.M.M.R),
Confederația Patronală ”CONCORDIA”,
Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.) și Patronatul Naţional Român (P.N.R.), confederații patronale reprezentative la nivel național, membre ale Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) își exprimă următoarea poziție comună:

Creşterea salariului minim având implicaţii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor  salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în  considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.
Analizele din cuprinsul studiului realizat de INCSMPS nu susțin  scenariul creșterii salariului minim în 2017, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei în ansambu.
Conform dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea 69/2010 a  responsabilităţii fiscal-bugetare, creşterile salariale nu mai pot fi decise, fiind mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului şi perioadă de asiduă campanie electorală.

Poziția membrilor ACPR are în vedere următoarele considerente:

  1. Menținerea problemelor privind stabilirea salariului minim subliniate în Raportul de țară (“Recomandarea de  RECOMANDARE A CONSILIULUI privind Programul naţional de reformă al României pentru 2016 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2016”): “lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine”, “nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia supra creării de locuri de muncă, a condiţiilor sociale şi a competitivităţii”, în contextul unei “competitivitati care nu se bazează pe costuri” si „bariere  structurale care împiedică tranziţia către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce limitează capacitatea României de a promova o creştere durabilă”.
  2. În Raportul de țară se menționează și că “dialogul social rămâne deficitar”: pentru creșterea salariului minim nu sunt finalizate dezbaterile de la nivelul Ministrerului Muncii, Familiei,
    Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, partenerii sociali nefiind consultați cu privire la ultima formă a conținutului studiului INCSMPS “referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora și a măsurilor de ajustare a efectelor negative”, studiu care necesită încă numeroase îmbunătățiri, astfel cum s-a evidențiat de confederațiile patronale în cadrul ședinței din data de 16.11.2016.
  3. Studiul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii și Protecţiei Sociale evidențiază numeroase efecte negative în cazul creșterii salariului minim, asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei:
    • „Analiza detaliată a firmelor din România care au un fond de salarii brut anual per angajat în jurul valorii salariului minim brut pe economie, denumite de noi firme vulnerabile, a demonstrat o concentrare puternică a acestora în categoria microfirmelor (sub 10 salariaţi), cu ponderi între 93,9% şi 96,8%”.
    • „În anul 2015, în micro-firmele vulnerabile lucrau 285.121 persoane (60,8% din totalul salariaţilor firmelor vulnerabile), în creştere faţă de 187.694 persoane în anul 2008”.
    • „Ponderea firmelor vulnerabile în totalul firmelor active selectate este cea mai mare în Macroregiunea 4 (41,9%)”
    • „cea mai mare pondere a firmelor cu pierdere brută este inregistrată de firmele micro (37.2%). Comparând profitul brut cu pierderea brută, remarcăm firmele micro in care pierderea brută depăseste profitul brut”.
    • “În firmele micro lucrează 20,1% din salariați”,”în firmele mici lucreaza 22.9% dintresalariati”, „în firmele mijlocii lucreaza 21.39% dintre salariati”.
    • „Practic, creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați, în special pentru companiile vulnerabile”.
    • „În general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014”. „Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014, 141.984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma inactivării companiilor respective”.
    • „Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014”.
    • „Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% – 2% a ocupării forţei de muncă tinere”
    • „există efecte puternice ale salariului minim asupra ocupării şi şomajului”.
    • „creşterea salariilor angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite”. „În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor / serviciilor”.
    • „ o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate”, ceea ce „conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale”.
    • „creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii”.
    • „La nivel macroeconomic, creşterea salariului minim ar putea determina firmele mai puţin productive să iasă de pe piaţă”.
    • „în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. Rezultatele modelului econometric indică faptul că impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ: o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. De asemenea, pe baza modelului estimat se observă că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”.
    • „o scădere a ocupării, acest rezultat poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋndificultate de aceste creşteri ale costurilor şi fac faţă cu greu situaţiei: ȋşi diminuează numărul de angajaţi, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecinţe negative – reducerea activităţii, periclitarea poziţiei pe piaţă. Din păcate, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea
      preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate”.
    • „salariul minim influențează negativ ocuparea”.
    • ACPR susține necesitatea funcționării unei structuri tripartite (autoritățile publice: Ministrerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economei, alte autoritați interesate, confederațiile patronale și sindicale reprezentative), finanțată din fonduri europene, care sa realizeze prognoze, analize si scenarii privind evolutia salariului minim, a diverselor tendințe și evoluții ale economiei și pieței muncii, care să stea la baza deciziilor de modificare a salariului minim, de aprobare a investitiilor publice în diverse zone, de alocare de resurse din fonduri europene sau naționale, privind învătământul dual și in general, pentru orice politică publică privind forța de muncă, studiul unui prestator de servicii sau unei singure părți nefiind suficient în acest domeniu.
  4.  Având în vedere că în cuprinsul studiului INCSMPS se menționează că în cazul creșterii salariului minim „firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara”, fiind considerate “firme vulnerabile”, conform dispozițiilor art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, este strict necesară realizarea Testului IMM, a unei analize de impact a efectelor creșterii salariului minim asupra IMM-urilor și emiterea unui aviz de către Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, înainte de adoptarea unei hotărâri de creștere a salariului minim, proceduri care nu au fost realizate înainte de ședința CNTDS.
  5. După realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentări a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitatea muncii, la nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din România și consultarea partenerilor sociali se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țară.
  6. Salariul de bază minim brut pe țară a crescut în acest an cu 19%, începând cu data de 1 mai 2016, potrivit Hotârârii Guvernului nr. 1.017/2015, neîmplinindu-se încă un an de la această creștere importantă, care nu a fost corelată cu productivitatea muncii, astfel cum se recunoaște și în studiul INCSMPS: „în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010”. Nu trebuie repetat acest mod de creștere a salariului minim. Până pe data de 1 mai 2017 este suficient timp pentru analize și negocieri pentru salariul minim.

Confederațiile patronale nu susțin o comunicare publică pe tema salariului minim, ca luptă electorală, de care se delimintează ferm, considerând-o total inadecvată și inoportună în aceste zile de final de mandat, în care ar trebui prezent bilanțul mecanismelor create de actualul Guvern și a rezultatelor înregistrate pentru piața muncii,  pentru întreprinderi și economie. Creşterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale și pentru scopuri politice, ci pe bază de analize a multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, „pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii”, astfel cum este evidențiat și în studiul INCSMPS, numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia.

Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.)
Președinte, George Constantin Păunescu

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din
România (C.N.I.P.M.M.R.)
Președinte, Florin Jianu

Confederația Patronală ”CONCORDIA”
Președinte, Ioan Dan Gheorghiu

Confederaţia Naţională a Patronatului Român (C.N.P.R.)
Președinte, Costel Olteanu

Patronatul Naţional Român (P.N.R.)
Președinte, Florian Costache

cropped-Logo-ok-WP-1.png

REVISTA PRESEI din 21.11.2016

Logo Email

Cuprins:

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR.

Romania-actualitati.ro.
  1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”.

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro.
  1. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul
Agerpres.ro.
  1. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut
  2. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani
Wall-street.ro. 5
  1. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana.
  2. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio.

 7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta” .

Apariții în presă ale președintelui CNIPMMR

Romania-actualitati.ro

1. Mediul de afaceri din România “trebuie ajutat de stat”

 

Firmele mici si mijlocii private din Romania, premiate in cadrul celei de-a 24-a editii a Topului National al Firmelor Private din Romania, au realizat o cifra de afaceri de 10 miliarde de lei, in timp ce profitul brut inregistrat depaseste un miliard de lei.

Cu toate acestea 9 din 10 intreprinderile mici si mijlocii nu intentioneaza sa aplice pentru fondurile europene.

Reprezentantii IMM-urilor considera ca mediul de afaceri din Romania trebuie ajutat de stat, prin masuri ce vizeaza debirocratizarea, stimularea fortei de munca si a finantarii.

Daniel Negut a discutat despre acest subiect pentru Apel Matinal cu președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu.

Link-ul articolului pentru a audia interviul:

http://www.romania-actualitati.ro/mediul_de_afaceri_din_romania_trebuie_ajutat_de_stat-96490

Știri de interes pentru mediul de afaceri și pentru IMM-uri

Adevarul.ro

2. Loteria Fiscală: bonurile de 168 de lei emise în 21 octombrie sunt câştigătoare. Cum puteţi revendica premiul

 La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din 20 noiembrie au ieşit din urne numerele 21 reprezentând ziua (21 octombrie) şi 168 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare – între 168 şi 168,99 lei.

Duminică, 20 noiembrie, a avut loc o nouă extragere a bonurilor fiscale emise în perioada 1-31 octombrie, în urma căreia au ieşit câştigătoare bonurile cu valori cuprinse între 168 şi 168,99 lei emise în data de 21 octombrie 2016.  

Fondul de premiere pentru extragerea lunară este de 1.000.000 de lei, din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.  

Mai exact, după centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.   Rezultatele extragerii sunt postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (mfinante.ro), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (anaf.ro) şi al Loteriei Române (loto.ro) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.  

Cum se revendică premiul  

Depunerea cererilor de revendicare a premiului, de către deţinătorii de bonuri câştigătoare, se realizează începând de astăzi (prima zi după efectuarea extragerii) timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului.  

Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul mfinante.ro.  

Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine).  

Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.  

Dacă ies peste 100 de câştigători?  

În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.  

Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.  

În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii.  

Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

Agerpres.ro

3. Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%, iar cel al salariaților cu 2,4%, anul trecut

Numărul total de întreprinderi a crescut cu 1% anul trecut comparativ cu 2014, la 488.210, iar numărul de salariați a avansat cu 2,4%, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) remis, luni, AGERPRES.

“Comparativ cu anul 2014, numărul total de întreprinderi a crescut cu 1,0%. La sfârșitul anului 2015, sectorul industrie însuma 54020 întreprinderi, respectiv 11,1% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcții, comerț și servicii). Cea mai mare pondere a fost deținută de întreprinderile active din cadrul sectorului ‘Servicii’, respectiv 43,8% (213.890 firme)”, se arată în document.

Conform INS, numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4%, la peste 3,926 milioane.

“În anul 2015 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,4% față de anul 2014. Întreprinderile din industrie au deținut cea mai mare pondere în ceea ce privește numărul mediu de salariați (35,5%), urmate de cele din servicii (33,9%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 25,8 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 4,9 salariați. Structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 39,2%, construcții 18,6%, comerț 10,5%, iar servicii 31,7%”, menționează sursa citată.

4. Petrescu (ESOP): Estimez o stabilitate a prețurilor locuințelor în următorii doi – trei ani

Prețurile locuințelor au rămas stabile în ultimul an, iar trendul de stabilitate ar putea fi păstrat și în următorii doi sau trei ani, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting / CORFAC International, prezent la Salonul Imobiliar București (SIB).

“Prețurile au rămas stabile anul acesta. Nu au existat fluctuații mari, nici creșteri mari și nici scăderi mari. S-au menținut pe segmentul de mass market undeva la 1.000 de euro pe metrul pătrat util, cu mici diferențe, de 5% în plus sau în minus. În următorii doi trei ani văd o stabilitate a prețurilor”, a spus Alexandru Petrescu.

Acesta a explicat că stabilitatea prețurilor se manifestă atât pentru locuințele noi cât și pentru cele vechi și că acestea din urmă nu au resimțit o presiune dinspre cele noi. Concurența ar putea fi resimțită dacă Ministerul de Finanțe ar modifica programul Prima Casă și ar avantaja locuințele noi.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a declarat joi că dobânzile la creditele Prima Casă ar putea fi diferențiate, de anul viitor, în funcție de vechimea locuinței, în sensul reducerii de către bănci a marjei aplicate creditelor pentru locuințele mai noi de cinci ani.

Alexandru Petrescu susține că un impuls dat construcției de locuințe ar fi benefic pentru economie, iar concurența între dezvoltatori ar ține prețurile stabile.

Salonul Imobiliar București (SIB), ultimul târg imobiliar al anului, va aduna, la Palatul Parlamentului, oferta rezidențială a celor mai mari 40 de ansambluri din Capitală și din principalele orașe ale țării.

La SIB vor fi oferite spre vânzare 12.000 de apartamente și vile noi, dar și 3.500 de oferte din piața veche, apartamente în blocuri construite înainte de anul 2000.

Salonul propune bucureștenilor oferte pentru toate bugetele, în toate zonele de interes.

Organizatorii Salonului Imobiliar București spun că în cadrul târgului sunt expozanți cu proiecte noi din toate cele trei segmente ale pieței: mediu, cu oferte până în 70.000 euro (garsoniere și apartamente cu două și trei camere în zonele de est, sud, sud-vest și vest), mediu-plus, cu oferte ce se încadrează între 70.000 — 200.000 euro (studiouri, apartamente cu două și trei camere și case în zone semi-centrale, centrale și în zona de nord), precum și segmentul de lux, cu apartamente și vile în zonele ultra-centrale și de nord, ce depășesc bugetul de 200.000 euro.

Wall-street.ro

5. Afacerile Toneli urca la 27 mil. euro. Consumul de oua per capita este mai mare in Romania decat media europeana

Toneli Holding, unul dintre cei mai mari producatori de oua din Romania, va atinge anul acesta afaceri de 120 mil. lei (circa 27 mil. euro), estimand o productie totala de 250 milioane de oua, a declarat pentru wall-street.ro Tony Khoury, CEO-ul companiei.

In afacerile grupului exporturile detin o pondere de 14%, in timp ce vanzarile in comertul modern reprezinta 80% din business, iar comertul traditional 6%. Cele mai importante piete pentru export sunt Bulgaria, Suedia si Italia.

Una dintre tendinte observate anul acesta in piata de profil este orientarea, din ce in ce mai mare, a consumatorilor romani spre oua ambalate in cantitati mai mici.

„Spre deosebire de cofraje de 30 de oua de exemplu, caserolele de 10, 6 sau chiar 4 oua permit o alimentatie bazata pe produse foarte proaspete. Conform datelor furnizate de Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), la nivelul anului 2015 avem un consum mediu de 250 de oua/capita la nivel intern si la nivel european o medie de 230 de oua/capita”, afirma Tony Khoury.

Un impact deosebit l-a avut si legea 321, care a intrat in vigoare in luna iulie a acestui an, mai spune Khoury.

„Intrarea in vigoare in iulie a unui nou set de reguli ce impune modificarea contractelor in derulare la acel moment a fost de natura a genera noi negocieri referitoare la termene de plata pentru podusele alimentare proaspete, la preturi nete, fiind interzise de lege facturarea de taxe si servicii. Modificarea cadrului legislativ a fost necesara avand in vedere relatia dezechilibrata intre producatori si marile magazine, chiar si asa, facand o comparatie cu situatia din alte state europene nu putem sa nu constatam ca inca mai sunt multe de facut”, crede CEO-ul Toneli.

Potrivit acestuia, in conditiile in care Romania are o productie de oua de 105,2% fata de nevoia de consum interna, cantitate la care se adauga importurile, piata de profil este „extrem de provocatoare”.

6. Romania este campioana in regiune pentru al treilea an consecutiv la modificari legislative – studio

Romania se afla pentru al treilea an consecutiv pe primul loc in topul regional al modificarilor legislative, cu peste un sfert (299 legi) din totalul de 1.098 legi adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est. Cresterea este insa destul de redusa in Romania, de la 290 de legi adoptate in anul precedent. Jumatate din aceste legi au afectat mediul de business, cel mai puternic in sectoarele financiar si servicii, in timp ce IT&C, industria si sectorul energetic au scapat cel mai ieftin.

In regiune, clasamentul ramane neschimbat fata de anul anterior, cu Polonia (227 de legi) pe locul al doilea, urmata de Ungaria (186 de legi), arata raportul Grayling AcTrend 2016. Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetarii arata o crestere moderata, de doar 5,5% a numarului de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1.098 de modificari legislative adoptate in decursul celor 12 luni, fata de 1.041 in perioada 1 august 2014 – 1 august 2015.

Aproape jumatate (483) dintre cele 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, in timp ce mai mult de o treime afecteaza mediul de afaceri in general (37%). Dintre modificarile legislative specifice anumitor sectoare, cel mai mare numar de legi adoptate vizeaza sectorul financiar (17%), pe cel al serviciilor (12%) si agricultura (11%). Sectoarele mai putin afectate au fost IT&C, industria si sectorul energetic.

Trei sferturi dintre modificarile legislative legate de mediul de afaceri (75%) au fost initiate de Guvern, in timp ce numai un sfert (24%) au fost initiate de parlamentari. Anul acesta, cei mai productivi parlamentari au fost cei din Polonia (43%), Romania (27%), Bulgaria (25%) si Ungaria (22%). Numarul proiectelor legislative ale parlamentarilor romani a crescut pentru al doilea an consecutiv. Ca si in Polonia, motivul principal al cresterii a fost apropiata incheiere a mandatului actualului Parlament.

De asemenea, in Romania, potrivit noii legi electorale, numarul parlamentarilor va fi mai redus in urmatorul legislativ, ceea ce i-a determinat pe alesii actuali sa isi intensifice activitatea legislativa pentru a-si asigura locuri eligibile pe lista electorala a partidelor pentru care candideaza.

Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 18,8% au fost adoptate prin procedura extraordinara. Ca si in anul 2015, aceasta a fost cea mai comuna procedura, mai ales in Romania, unde peste jumatate (52%) dintre initiativele legislative au fost adoptate de Guvern prin intermediul ordonantelor de urgenta. O situatie complet diferita s-a inregistrat in Slovacia si in Cehia, unde anul acesta toate legile au fost adoptate prin procedura standard.

Aproape jumatate dintre legile adoptate au atras o atentie semnificativa din partea mass media, reflectarea acestora in presa fiind cu 15% mai mare fata de anul trecut. Cele mai mari cresteri au fost inregistrate in Slovacia (39%) si Romania (20%). In Romania, ultimul an de mandat al actualului legislativ a adus modificari legislative importante, cu impact semnificativ pentru societate si mediul de afaceri.

“Parlamentele din cele sase tari din Europa Centrala si de Est analizate continua sa fie foarte active pe partea legislativa. Pe parcursul celor trei ani de cand realizam raportul, parlamentarii din Romania, Polonia si Ungaria au fost cei mai activi: 68% dintre legile care au primit votul Parlamentului in aceasta regiune au fost adoptate in cele trei tari. Pentru viitor, ne asteptam la fluctuatii in procesul legislativ mai ales in Romania si in Cehia, unde vor avea loc alegeri in perioada urmatoare”, a declarat Gergely Abraham, director al grupului “Public Affairs Practice ECE” in cadrul Grayling.

Raportul AcTrend a analizat legile adoptate intre 1 august 2015 – 1 august 2016 in sase tari din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia si Ungaria.

7. Antreprenor in HoReCa: “Cu cat interactiunea cu clientul este mai mica, cu atat sunt mai mari sansele sa aiba o experienta placuta”

George Alexe, antreprenor constantean, care recent a inaugurat cel de-al 8-lea business, CafeGo, considera ca intr-un business interactiunea cu clientul trebuie sa fie cat mai scurta. In acest fel, cu cat contactul este de durata mai redusa, cu atat sansele ca experienta pe care o are clientul sa fie placuta sunt mai mari.

George Alexe a intrat in antreprenoriat in urma cu mai bine de 13 ani, la putin peste 20 de ani, cand si-a deschis un business mic in domeniul tranzactiilor cu autoturisme. Intre timp, el a derulat mai multe afaceri in domeniile auto, HoReCa si imobiliare, precum si in consulanta.

“In 2003 economia era alta. Am facut o firma de intermedieri auto, ca o bursa auto, impreuna cu fosti colegi de scoala. Am investit cateva mii de dolari, bani pe care ii aveam dintr-un job in imobiliare. Insa nu a tinut mai mult de trei luni, din cauza ca oamenii nu prea veneau la munca”, isi aminteste Alexe.

Au urmat apoi mai multe afaceri in domeniul auto, printre care o firma de transport de persoane si una de inchirieri de masini, iar, in prezent, antreprenorul George Alexe conduce un restaurant, o agentie imobiliare, o firma de consultanta dedicata antreprenorilor si coffee shop-ul CafeGo.

Povestea CafeGo

Din experienta deschiderii unui restaurant, Alexe a invatat ca oamenii sunt adesea nemultumiti de interactiunea cu personalul si si-a dorit sa puna pe piata un concept in care clientul intra in contact cat mai putin cu angajatii unitatii.

“Am avut anterior o experienta cu restaurantul si mi-am dat seama ca vreau un business cat mai simplu, in care interactiunea cu clientul sa fie cat mai scurta, astfel incat sansele ca el sa aiba o experienta placuta sa fie mai mari. Cu cat este mai lunga, pana ma asez la masa, ma remarca ospatarul, pana imi ia comanda, sansele sa nu-mi placa ceva sunt mai mari. La restaurant, unde, desi mancarea este buna, am avut feedback-uri negative pe partea de servire si mi-am dat seama ca acesta este un domeniu pe care eu nu il pot controla. Astfel, daca pe un barista il poti invata meserie, ducandu-l la o scoala, ospatari cu scoala nu mai exista in Romania”, a aratat George Alexe.

Ospataria nu este o meserie respectata, oricine nu are un job se face ospatar si atunci ospatarii nu livreaza servicii de calitate pentru ca nu au pregatire in domeniu

Asa a luat nastere businessul cu numarul opt, coffee shop-ul CafeGo, un loc de unde clientii grabiti pot cumpara cafea si snack-uri, in care antreprenorul a investit 30.000 de euro.

Coffee shop-ul are o suprafata de 30 de metri patrati si a necesitat o investitie de 1000 euro/mp, bani alocati pentru inregistrarea marcii, identitatea vizuala, renovarea si amenajarea spatiului conform conceptului, costul echipamentelor, al mobilierului si al ambalajelor.

Unitatea are patru angajati, dintre care doi barista, acestia din urma fiindplatiti cu 1.600 de lei pe luna.

George Alexe isi propune sa mai deschida alte doua unitati in Constanta, insa nu exclude extinderea si in alte judete.

Sunt fondate temerile antreprenorilor?

De-a lungul celor peste 13 ani de antreprenoriat, precum si prin intermediul firmei de consultanta, George Alexe a interactionat cu un numar important de oameni de afaceri aflati la inceput si afirma ca principala temere a acestora este legata de birocratie.

“Cred ca birocratia este prima provocare, insa nu pentru ca nu s-ar putea pune la punct cu hartiile, ci pentru ca exista o frica de hartii si multi spun «m-as apuca, dar imi trebuie atatea hartii». Nu cred insa ca este o teama fondata. Cei care vor sa se apuce au, mai degraba, o frica de necunoscut, in sensul ca nu stiu cu ce sa se puna la punct, pentru ca din ce in ce mai multa lume isi doreste sa functioneze in legalitate. Dar legislatia ar trebui structurata pe domenii de activitate, pentru a putea cat mai usor inteleasa”, a explicat antreprenorul.

In cazul birocratiei, daca ai rabdare si consultanti care sa te ajute, poti sa treci cu bine peste aceasta provocare

Ce aduce succesul intr-un business

Pe langa o idee inovatoare si un business bine pus la punct, un antreprenor trebuie sa dea dovada de seriozitate in tot ce face.

“Cheia succesului cred ca este seriozitatea. Cred ca exista loc in piata in orice domeniu, pentru oricine, atat timp cat face lucrurile cum trebuie si isi respecta clientii”, a subliniat George Alexe.

Totodata, potrivit acestuia, “sa faci un business in care sa ii oferi clientului o experienta placuta, fie ca este vorba despre serivicii sau produs” este o strategie de succes in afaceri.